nu stiu ce sa fac....
-
0 0Salut
Sunt intr-o situatie asa de jenatan si penibila, in care binenteles ca am intat eu, cu visele si incapatanarea mea.
Sa va explic am cunoscut pe net un baiat(de 4 luni si ceva). Am vb de atunci in fiecare zi cu el, ne intelegeam super problema era ca era la 450 km distanta fata de mine. Eu sunt la faculate in primul an si el e la faculate dar cu 2 ani mai mare ca mine.Vorbeam de prin decrembrie si in februarie a venit la mine acasa(da am vb cu parintii mei si l-au primit). El m-a ajutat foarte mult cu sesiunea m-a sprijinit moral enorm.Si a venit. A fost ok ne-am placut sa comportant exemplar.Si ce era tare ciudat ne intelegeam de parca de stiam de o viata.
Acuma dupa cum era firesc trebuia sa ma duc eu la el.Si le-am cerut voie parintilor. Mama tine asa de mult la mine incat a zis ca ma lasa sa ma duc numai daca vine cu mine.Asta nu a fost nici o problema el a fost de acord.Si acuma de doua zile am mers la el cu mama.Si aici urmeaza bomba
arintii lui au umblat foarte mult dupa noi, dar a fost o problema mama si sora lui era mai inchisa la culoare(si atunci a aparut in gand :e oare rom).Nu ca as avea ceva cu ei, dar ideea asta ma dat gata am ramas muta.Apoi el mi-a aratat niste poze de familie si acelea m-au facut si mai sigura de indoiala mea.Am sintit ca intru in paman de rusine fata de mama mea in ce situatie am pus-o, ma simteam si eu haios cum am putut sa fac asta.Mama s-a speriat putin si ea iar eu eram deja fara cuvinte.Simteam ca nu mai pot sa il mai sarut.......Am plecat apoi la plimbare cu el. Si am deschis subiectul:Ce viitor are relatia noastra?
Ca suntem asa de departe, ca nu ne putem vedea ca trebuie sa facem scoala. Si sincer neam apucat amandoi de plans plangea in bratele mele si eu la fel.Ma simteam asa de aiurea.iar el ca tine ata de mult la mine, ca sunt prima fata pt cre plange, sincer ma lasat fara nici un cuvant. Saracul suspina de la ata plans.Apoi am ajuns acasa la mine, neam despartin care si cum ureama sa ne mai vedem.Dar mama mia zis ca relatia trebuie sa se sfarseasca.Ma simt asa de ciudat.Nu stiu ce e cu mine? Dra el e inebunit dupa mine ma lasat la gara si plagea, nu stiu ce ar fi bine sa fac, cum sa ii vb? -
daca va iubiti cu adevarat puteti trece peste orice IMPREUNA, chiar si peste prejudecata ca el este tigan
tu vei trai cu el si nu cu familia lui si in plus asta nu insemna ca ai lui nu pot fi niste oameni cumsecade
oricum veti locui cine stie in ce oras departe poate de ai tai si ai lui - nu stiu ce planuri aveti voi, daca aveti
gandeste-te de ce anume te deranjeaza faptul ca el este tigan si vezi cat de importante sutn lucrurile alea si cat de tare te pot afecta pe termen lung
nu spun ca e usor, dar se poate!! -
Da are intradevar parinti foarte de treaba si daca nu ar fi culoare care sa iti dea de banuit nu ai putea zice ceva. Dar mia fost jena sa il intreb asa ceva. El seamana cu tatatl lui si e chiar foarte alb.
Ne-am gandit si la viitor el ma vrea pt totdeauna dar eu nu stiu ce vreau. Sunt total confuza a fost pre tare socul -
Din cate spui tu el este la facultate. Inseamna ca face parte dintr-o familie care isi doreste o educatie pentru copii lor, ceea ce nu intalnesti la majoritatea rromilor. Familia lui cum era? Civilizati? Nu cred ca sunt rromi ca aceia pe care ii stim cu satra si furtisaguri. Tie cum ti s-a parut?
Dar si daca nu are fi "rromi emancipati"
tot nu ar trebui sa se bage parintii...
In orice caz tu esti cea care evalueaza situatia. Din tonul relatarii am inteles ca si pe tine te deranjeaza mult ca e rrom. Nu doar mama ta e problema ci chiar faptul ca tu simti o mare reticenta.Asa-i? -
E foarte usor sa dai sfaturi. Am incercat sa ma pun in pielea ta...sincer, e cam aiurea!!!
Dar ma gandesc ca e si o parte buna: el este alb si nu pare deloc tigan ( chiar daca o fi)...iar parintii lui, in conditiile astea, chiar ca nu conteaza. Am o colega de serviciu, a carui nora este tiganca ( ma rog, rroma..sper sa nu supar pe nimeni!). La inceput a fost distrusa. Nu concepea asa ceva!!!!Apoi a inceput sa se obisnuiasca cu ideea, iar acum o considera fata ei, deja!!! O iubeste foarte mult.
Eu zic ca e important mai mult omul si dragostea care te uneste fata de el. Si mai e ceva: pune-te si tu in locul lui...sincer, ce ai simti daca cineva ar renunta la tine doar pentru ca parintii tai ar fi mai negrii la fata?!?
Tu trebuie sa iei o hotarare, insa dragostea adevarata nu o gasesti la orice colt de strada!!! Chiar daca nu e chiar atat de alba.
Sa ne tii la curent, numai bine!! -
Da ma uit la el cu alti ochi.NU nu sunt tigani cum vezi pe strada au o caas la fel de normal ca a orcarui roman, merg al servici, fac scoala sunt integrati in societate nu au nici o apucatur de tigan. doar culoarea mamei si surorii.Stau intrun cartier normal cu oameni.Si si din pozele care mi le aratat numai cozile bunicii mi-au confiramt suspiciunile. Pt ca sunt imbracati la fel ca tot ceiallti.Dar ma sunat de cand am plecat de la el mia trimis mesaje,dar nu stiu cum sa il fac sa nu sufere.Si pe de o parte si eu sunt speriata nu ma asteptam la asa ceva, nici macar nu baniam.dar nu cred ca as putea sa ii pun lui o astfel de intrebare.Adica daca e rom sau nu?
-
Orice relatie la inceput este frumoasa. Tu ne povestesti ca v-ati cunoscut pe net, v-ati vazut, v-ati placut. Nu stiu daca e vorba chiar de iubire...poate. Dar pana acolo trebuie sa ai (aveti) rabdare ca relatia asta sa se "maturizeze", sa se bazeze si pe altceva decat atractia fizica...
In ceea ce priveste alt aspect, legat de etnie fiecare face cum ii dicteaza ratiunea. Personal, spun nu. -
Eu am colegi la faculatae, care au o culoare mai inchisa, dar nu cred ca sunt rromi. Dar la origini, strabunicii, cine stie... Dar cui ii pasa , cand sunt atat de talentati, ca uneori ma ia invidia
Daca doar bunica arata ca facand parte din etnie, nu cred ca si-ar face cineva probleme, daca ti-e frica de gura lumii.
Cat despre baiat, nu ar fi frumos sa ii spui ca din cauza asta nu mai vrei sa discuti cu el. Daca iei hotararea asta, departeaza-te treptat de el, gaseste alte motive, mai ales ca inteleg ca e mai sensibil. Nu are rost sa ramana cu o amintire amara de la prima lui iubire.
Dar cred ca si tu suferi, saraca de tine. Ti-ai pus vise, sperante... E bine ca nu a trecut mult timp de cand sunteti impreuna. -
da ma gandesc si la ce zici tu danuca73ca iubire nu gasesti la orce colt de strada. Va spun drept a umbla dupa mine si duap mama ca dupa doua printese nea facut dimineat el de mancare, apoi a venit mama lui si la bel a umblat si ea.Dar socul acesa nea dat gata si pe mine cat si pe mama.Dar stiu ca cand mam plimbat cu el si cand mam despartit nu aveam in cap ca el e rom, ma simteam bine cu el.Si nici macar nu stiu daca stie tiganeste. Si e ortodox si el.
-
Mie, pt. faptul ca te-a prezentat familiei lui mi se pare un gest destul de insemnat si faptul ca familia lui s-a purtat atat de frumos cu tine si cu mama ta. Practic se pare ca el n-a avut nici o retinere in ceea ce-i priveste radacinile si nimeni nu este vinovat de treaba asta. La nastere nimeni nu te intreaba daca vrei sa fi alb, galben, rrom, etc.Eu zic sa te mai gandesti...analizeaza omul si nu culoarea. Sunt oameni si oameni!!!
Pe mine m-a surprins in mod placut ca au fost oameni decenti si cu valori morale foarte bine definite. Este prima oara cand aud asa ceva si chiar ma bucur. Eu aveam alta parere despre ei...si vezi de aia nu este bine sa cataloghezi un om dupa rasa!!!
Asa ca mai gandeste-te si vezi ce-ti dicteaza instinctul. Dar in nici un caz sa nu-i spui adevaratul motiv pt. care nu mai vrei sa fii cu el. Iar mama ta nu trebuie sa aiba nici o influenta asupra ta in luarea deciziei. -
Adelina,scuza-ma ca sunt off topic,dar am si eu o curiozitate.Cu toate ca spui ca esti primul an la facultate,observ ca esti straina de gramatica.Chiar nu stii sa folosesti cratima sau este o forma de revolta la adresa limbii literare?Nu o spun cu rautate,dar nu ai folosit-o deloc.Si acum la subiect:apreciaza un om bun si sensibil cand il intalnesti,pentru ca oamenii ca el nu sunt usor de gasit.
-
Acuma cateva minute am vorbit cu mama si sora mea si nu m-au intrebat ce vreau eu mi-au zis numai ca trebuie sa termin.Dar nu ma lasa inima sa il las, si nu pot sa zic ca intre noi e o numai atractie fizica ca nu am avut nici o relatie. Si parca si acuma il simt in bratele mele cum suspina, in momentul acela as fi vrut sa nu mai avem parinti sa fim numai noi pe lume.
-
ai minte si tu,ai suflet si tu!de ce trebuie sa gandeasca si sa hotarasca altii pt tine?nu spun ca nu trebuie sa tii cont de familie dar hotarirea finala tot tie trebuie sa iti apartina.Oricum eu cred ca e prematur sa te framanti atit.mai bine continui relatia cu el daca il iubesti si vezi daca merita ca iubit,barbat,om pe care sa te poti baza ,sa fii cu el.