nedumerire.....

  •  
    • 686 mesaje
    29 Mar 2006, 14:34
    0 0
    ai in fatza o iubire imposibila cu cat stii mai mult ca trebuie sa renunti la ea,cu atat esti mai aprinsa ((((( sa fie doar obsesie sau intr-adevar sentimente???????????
  •  
    • 1447 mesaje
    29 Mar 2006, 14:39
    0 0
    depinde de situatie,in general cu cat iti doresti un lucru,cu atat acel lucru este mai greu de obtinut...
    si asta te face sa te aprinzi...
  •  
    • 13679 mesaje
    29 Mar 2006, 14:40
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 686 mesaje
    29 Mar 2006, 14:41
    0 0
    in primul rand ar trebui sa-mi propun sa renuntz dar mi-e asa de greu
  •  
    • 13679 mesaje
    29 Mar 2006, 14:47
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 209 mesaje
    29 Mar 2006, 15:06
    0 0
    Eu am avut parte de iubiri imposibile, adica simteam amindoi ca sintem tot ce ne-am dori unul de la celalalt, ca fiecare era cel care il visa, il astepta, il simtea ca il completa in toate, ne simteam grozav impreuna, zimbeam trepidam cind vorbeam si in realitate si pe mess.. ne bucura orice secunda si nu existau deloc discutii aprinse ..sau nemultumiri.. din pacate, distanta a omorit totul.. (400 km sau 1500 Km) si mai ales cind nu ai resurse finaciare si nu poti face nimic pt amindoi pe termen mediu ca sa fii impreuna cu acea persoana, visele inalte de iubire, dar nu numai ele.. si care se destrama aduc dezamagiri si suferinte de neimaginat..si foasrte greu de suportat.. din pacate, foarte foarte greu poti sa lupti cu iubirile imposibile, din motive de prejudecata, distanta, lipsuri materiale, lipsa unor sanse si pt ca pot apare in realitate alte persoane cu care sa fie mult mai usor sa poti avea o relatie frumoasa.. si astfel iubirile interzise care ne atrag asa de mult se sting incetul cu incetul.. ar fi frumos daca am putea schimba lumea asa usor cum am dori, dar din pacate, uneori TOTUL E IMPOSIBIL...
  •  
    • 13679 mesaje
    29 Mar 2006, 15:19
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 1340 mesaje
    29 Mar 2006, 15:32
    0 0
    good point, milady ...
    eu as mai zice, asa cum zic mereu, dragostea adevarata, iubirea adevarata se intampla o singura data in viata. si cand se intampla e cu de toate : cu bune, cu rele ... si nimic, absolut nimic nu conteaza.
    si cand o gasesti, esti dator sa nu-i mai dai drumul si sa faci totul ca ea sa ramana la fel, neschimbata
  •  
    • 209 mesaje
    29 Mar 2006, 15:42
    0 0
    Si daca stai un an de zile departe de persoana iubita si te intilnesti o data pe luna sau si mai rar.. si orice ai planui nu reusesti sa te muti impreuna cu celalalt.. ca nu cred ca e nimeni asa de inconstient si credul sa se mute dupa 2 luni sau 2 intilniri cu altcineva, mai ales dupa 30 de ani .. si oricite solutii cauti, nu poti face nimic si nu ai sperante pe termen mediu ca sa se schimbe ceva in bine, ce faci?? citi ani poti astepta, cind deja ai 35 de ani si nu 20?? si daca totul nu e decit o amagire si ti se pare totul frumos pt ca stai foarte putin cu acea persoana?? eu nu stiu ce sa mai cred.. insa nu as mai lua-o iar de la capat cu asa ceva..
  •  
    • 686 mesaje
    29 Mar 2006, 15:42
    0 0
    si cand o gasesti, esti dator sa nu-i mai dai drumul si sa faci totul ca ea sa ramana la fel, neschimbata ......


    din pacate nu-i chiar asa.....multe topice s-au scris pe-aici si nu-s singulare poate sa apara dragostea aia superadevarata,dar ce te faci daca apare prea tarziu???? in cazul in care unul din cei doi are deja o familie formata? dar daca mai exista si niste copii???? ii dai sau nu drumul?????????????????????????
  •  
    • 1340 mesaje
    29 Mar 2006, 15:45
    0 0
    malizia, cand se intampla asa e clar ca e imposibila, din start.
    sunt multe, asa e, dar incercam sa zic ca-i bine sa privim partea frumoasa ... si te asigur ca e
  •  
    • 209 mesaje
    29 Mar 2006, 15:49
    0 0
    Malizia, te inteleg perfect.. am avut si eu parte de asa ceva.. insa intotdeauna cind sint copii la mijloc e teribil de greu, orice decizie se ia va fi multa suferinta si tristete.. si tot timpul vor exista pareri contra a nu desparti o familie cu copii si tu fiind fara.. chiar daca relatia lor e fara nici un viitor, cind copii sufera cumplit pt ce se intimpla si sotii nu mai fac nimic ca sa mearga casnicia.. si asa cum spuneam amindoi, dupa o anumita virsta, deciziile sint mult mai greu de luat si asteptarea te innebuneste. Ar fi bine sa poti judeca totul la rece, sa pui in balanta ce ai si ce iti doresti, ce iti oeera viitorul si ce poti face ca sa fie bine, cit de greu este sa ajungi acolo si sa vezi daca se merita la final, adica balanta e pozitiva.. mult curaj si intelepciune iti doresc.. si nu fii disperata... ca nu rezolvi nimic.. asta e un simptom al acestui tip de relatie.. si te inteleg .. pacat ca viata ne da cumpene asa de grele si nu e totul asa simplu cum spun altii.. oricita daruire si energie ai avea..
  •  
    • 13679 mesaje
    29 Mar 2006, 15:54
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 344 mesaje
    29 Mar 2006, 16:12
    0 0
    Nu sunt de acord cu voi, o casnicie nu o distrug decat doi oameni - sotul si cu sotia. Nimeni, dar absolut nimeni din afara nu poate sa faca asta. Nu exista persoana care sa aiba atata putere de influenta asupra alteia.
    In plus, ea nu a spus ca e vorba de el, poate este ea casatorita. Trebuie sa te gandesti inainte daca nu se poate altfel, daca puteti indura sa vedeti atat suferinta in jurul vostru si sa stiti ca inclusiv voi aveti vina voastra pentru ea. Trebuie sa decideti daca puteti indura asta, dar sa o faceti cat mai repede. Daca ai cel putin o bruma de indoiala, daca dragostea ta si a lui nu este destul de puternica mai bine o tai de la bun inceput - cu cat o intindeti mai mult cu atat de mai rau pentru toti - pentru tine pentru el si pentru sot/sotie, copii implicati.
    Eu zic ca mai degraba amantele si amanatii sunt cei care merita sa fie "rastigniti" si nu cei care incearca sa priveasca adevarul in fata, chiar daca doare ingrozitor. Sa nu credeti ca intr-o astfel de relatie sufera doar cel care este sot/sotie cu acte in regula. Chiar si dupa divort doare faptul ca jumatatea ta a trebuit sa renunte la sufletelul lui, la copilul lui ca sa fie cu tine.
    Stiu ca urmeaza "crucificarile", dara asta este nu doar o parere, este un adevar trait de mine!
  •  
    • 686 mesaje
    29 Mar 2006, 16:33
    0 0
    oaaaaaaai! Mylady,nu e genul meu! nu e cazul iubirii mele imposibile,te asigur nu am de gand sa distrug pe nimeni doar ca se spunea ca acolo unde simti iubire adevarata,sa nu-i mai dai drumul ! si m-am mulat dupa discutie,aducand in vedere un motiv pentru care nu mai esti asa sigur daca poti sau nu sa primesti cu bratele deschise dragostea
  •  
    • 686 mesaje
    29 Mar 2006, 16:35
    0 0
    lool,Carmelito! cine te-a infuriat asa de tare?? :o:o
  •  
    • 1286 mesaje
    29 Mar 2006, 16:40
    0 0
    Carme esti de belea!!!
  •  
    • 389 mesaje
    29 Mar 2006, 16:41
    0 0
    hahhahah
    cum cine? DEGETEL
  •  
    • 686 mesaje
    29 Mar 2006, 16:44
    0 0
    pai.....cred c-am pierdut oaresce cat timp n-am mai apucat sa intru )))) imi rezuma carevaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa???????????????