un sfat, va rog

  •  
    • 6 mesaje
    27 Mar 2006, 12:42
    0 0
    Buna tuturor. Este prima data cand postez dar de mult timp va citesc si am mare incredere in sfaturile voastre. Asa ca acum m-am hotarat sa spun si eu cuiva povestea mea, in speranta unui sfat.

    Toata povestea mea a inceput de mult, de foarte multi ani(aveam 16 ani). La inceput m-a fortat, eu nu am vrut, m-am impotrivit dar nu am avut destula forta...si dupa un timp am cedat in fata lui... Am crescut mai mare, Am inceput sa tin la el...dar nu asa cum vroia el...nu l-am iubit cum ar fi vrut el...si tot timpul am incercat sa scap de el. Adevarul este ca mi-a dat enorm de multe in viata asta...stiu ca m-a iubit si niciodata nu m-am indoit de asta dar eu tot timpul simteam ca sunt ingradita, ca vreau sa scap. El vedea toate astea, vedea ca nu-l iubesc in acelasi fel in care ma iubeste el...dar a sperat ca ma voi schimba, ca-mi va trece si ca daca el imi da tot ce poate eu am sa-l iubesc.

    S-a purtat bine cu mine, tot timpul a incercat sa-mi fie pe plac...dar eu nu am vrut asta, am vrut sa ma despart de el. I-am tot spus dar parca nu intelegea.
    Am fost cu altcineva de 2 ori dar de fiecare data ma facea sa ma intorc la el si sa-l las pe respectivul. Poate va intrebati de ce nu am avut vointa si forta.. pentru ca imi era frica de el si pentru ca ma simteam obligata...prima data cand m-a vazut pe strada cu altcineva...ne-a oprit si mi-a zis ca vrea sa vorbim... cand m-am intalnit doar cu el a inceput sa ma bata. a dat de mai multe ori in mine, dar nu-mi era frica doar de violenta fizica...cat de cea verbala...ma injura, ma facea in fel si chip.
    Am trecut peste toate si iar m-am intors la el....pana anul trecut cand iar i-am zis ca vreau sa ma lase in pace ca mi-am gasit pe cineva si ca-l iubesc pe respectivul...Am crezut ca pica pe mine cerul...m-a certat, m-a facut iar in fel si chip... ce-i drept nu a mai dat in mine. Mi-a zis ca-s ultimul om...dupa cate mi-a dat el...si ani din viata acum il las? Ca nu am dreptul sa-l las, ca el mi-a dat toti banii lui, toata viata lui...iar eu mi-am batut joc de el. I-am explicat ca nu mai pot sa fiu cu el, ca doar rau ii fac pentru ca nu-l iubesc...iar el stia asta de foarte mult timp, doar ca nu a avut curajul sa recunoasca. Cumva cumva a inteles...dar a zis ca dupa cate i-am facut trebuie sa-i mai dau cateva luni, adica sa mai fiu cu el cateva luni...timp in care el v-a incerca sa-si gaseasca pe altcineva...minciuni si iar minciuni...a trecut mai bine de un an de atunci si nici acum nu si-a gasit pe cineva.
    Ma iubeste enorm cred...dar oare nu vede cat rau imi face? Adica sa fiu mai explicita...e obsedat de mine. Asta nu-i iubire...nu cred ca iubesti pe cineva. vezi cat rau ii faci cu iubirea ta...cu faptele tale...si totusi nu te opresti.

    Eu sunt de un an cu altcineva, si-l iubesc enorm, poate nu ma credeti dar acum stiu ce inseamna sa iubesc...
    Ei bine, de un an de zile de cand sunt cu el am trait clipele cele mai minunate...am zambit in sfarsit...dar nu pe deplin pentru ca fostul ma tot ameninta ca-l omoara pe acualul...deci de fapt traiesc un cojmar...nu mai stiu ce sa fac...de ceva timp plang incontinuu...stiu ca-i e mila de mine ca plang...si sufar, stie ca-l iubesc pe actualul...si totusi nu ma lasa in pace...imi zice ca fara mine viata lui nu are sens...ca fie se sinucide ...fie il omoara pe cel cu care sunt. pe mine nu m-a amenintat...atata mi-a zis ca daca mai plang....sau daca incerc sa-mi fac ceva rau(m-am gandit si la asta) vor muri mai multi...adica prietenul meu si apoi el, ca nu ar suporta eu sa patesc ceva.
    Eu de cateva ori m-am mai intalnit cu el, anul trecut...de frica de atatea amenintari...dar nu mai pot, nu mai vreau...si cand m-am intalnit am plans incontinuu...cate ore am stat cu el...i-am explicat ca vreau sa ma lase in pace, ca nu mai pot asa...am plans pentru prietenul meu ca nu merita sa-i fac asta...offf ca si acum ma apuca groaza de tot ce mi s-a intamplat.
    Va intrebati cum de totusi daca-l iubesc atat pe prietenul meu m-am intalnit totusi cu fostul...ei bine...va jur ca de terorizata ce am fost m-am intalnit cu el...mi-e frica de el...mi-e fric
  •  
    • 6 mesaje
    27 Mar 2006, 12:44
    0 0
    Va intrebati cum de totusi daca-l iubesc atat pe prietenul meu m-am intalnit totusi cu fostul...ei bine...va jur ca de terorizata ce am fost m-am intalnit cu el...mi-e frica de el...mi-e frica de cuvintele lui...mi-e frica sa nu omoare pe cineva...tot timpul imi reamniteste ca din cauza mea, ca mi-a dat bani...si ani din viata...el nu mai poate fi fericit... dar oare el nu mi-a luat ani? Oare chiar asa merit, sa sufar toata viata? Nu stiu ce sa mai fac...l-am rugat sa-si gaseasca pe cineva...tot asa mi-a promis ca daca-si gaseste pe cineva ma va lasa in pace...asta mi-e speranta...dar pe de-o parte imi zice ca numai la mine se gandeste...si ca nu-l atrage alta persoana...eu nu stiu cum sa ies din situatia asta...nu stiu ce sa mai fac. dati-mi va rog un sfat...si va rog nu ma criticati pentru ca numai eu stiu prin cate am trecut...si cate am rabdat.
    Acum spuneti si voi...m-am gandit ca ar fi mai bine poate sa ma desparta de prietenul meu...dar cand imi trece gandul asta prin cap...plang in hohote pentru ca-l iubesc...dar nici sa-l pun in pericol nu vreau...Mama zice ca doar vorba-i de fostul meu prieten...ca nu ar fi in stare sa faca rau cuiva...si imi zice sa-l las, sa nu-l mai iau in seama.
    Sper sa se inteleaga ceva..si sper sa ma inteleaga cineva.
    Eu am terminat facultatea si lucrez din vara trecuta.
    Si inca ceva eu am 23 de ani, fostul e mai mare cu 10 ani, primul barbat din viata mea, actualul e al doilea.
    Oare ce as putea face sa ma uite odata...sa ma lase sa-mi traiesc viata. M-am gandit si ca poate ar trebui sa-i dau banii inapoi...dar ce mi-a dat, i-a facut placere sa-mi dea...si si eu l-am ajutat..am fost in america si pe banii mei si-a muat calculator...
  •  
    • 592 mesaje
    27 Mar 2006, 12:55
    0 0
    cam naspa
  •  
    • 6 mesaje
    27 Mar 2006, 12:58
    0 0
    Aeyra...sa stii ca ti-am citit povestea...si la fel am zis si eu ca seamana enorm, sper din suflet sa ai putere si sa treaca totul cu bine. Te pup...si mersi de sfat...la fel si eu...sper sa se rezolve toate.
  •  
    • 1372 mesaje
    27 Mar 2006, 13:10
    0 0
    Am avut si eu o relatie similara dar asta cand eram f mica, in liceu,timp de vreo 2 ani jumate.Singura diferenta era k el ma iubea mai putin si era mai mult obsedat.A inceput la fel- eu nu prea voiam,el nu accepta NU k raspuns.Au fost si perioade bune cand el se purta cu mine k cu o comoara,dar erau ff scurte.I-am spus in fel si chip k nu-l mai vreau,am incercat sa fiu si cu altcineva dar deznodamantul era mereu acelasi- respectivul si-o lua rau si eu tot langa el ajungeam.
    SI la mine a fost la fel- batai, amenintari, urmariri.Ai mei ma duceau si ma aduceau de la liceu pt k el era tot timpul acolo,il urmarea pe taica-miu cu masina cand venea sa ma ia, statea cu orele in fata blocului doar-doar voi iesi sa duc gunoiul...Era exact ca in filmele americane cu obsedatii...Ba chiar m-a si rapit,m-a tinut 3 zile in casa unui prieten,moment cand m-am hotarat sa fac plangere la politie.Dar cum legislatia pe atunci nu prevedea masuri mai dure pt hartuirea sexuala si ai lui erau si f influenti,s-a ales doar cu o amenda si atat.
    Si am scapat de el doar cand am terminat liceul si am venit in Bucuresti la facultate.Bineinteles k ink mai suna la ai mei,incearca sa dea de mine(mi-am schimbat nr de mobil).Probabil dk ramaneam in orasul meu nu se termina nici acum.
    In fine, ce voiam sa-ti spun e k se poate si mai rau,al tau probabil sufera doar de o iubire bolnava, nu de obsesie.Si sunt convinsa k in timp,dk te mentii tare pe pozitie si nu cedezi nici un pic(asta inseamna un NU hotarat oricarei nevinovate intalniri,discutii de orice fel), dk esti fff ferma in decizia ta,el o sa cedeze.Stiu k suna ff dur, dar trebuie sa-i tai orice speranta de a mai fi vreodata cu tine.
    Si dk nici asta nu tine,incearca sa-l denunti.Acum legislatia s-a mai imbogatit din cate stiu...
  •  
    • 1280 mesaje
    27 Mar 2006, 13:25
    0 0
    nu te mai intalni cu el. Nu ti-e frica destul daca mai ai puterea sa te intalnesti cu el.
  •  
    • 6 mesaje
    27 Mar 2006, 14:33
    0 0
    nu mi-e frica destul daca ma mai intalnesc cu el? hmmm... usor de zis. dar nu e asa...eu stiu de ce e in stare. e in stare sa vina aici unde stau(nu mai stam in acelasi oras)... offff....dar oricum nu m-am mai intalnit cu el de ceva timp, dar mai vorbim...stiu ca nu ar trbui sa mai vorbesc cu el... dar daca face ceva daca nu mai vorbesc? oricum ii tot explic ca nu vreau sa mai nici o legatura cu el...si sper sa inteleaga intr-un final.
  •  
    • 2825 mesaje
    27 Mar 2006, 14:38
    0 0
    Fetelor,ce va place sa va complicati viata!De ce nu v-o faceti frumoasa?
  •  
    • 176 mesaje
    27 Mar 2006, 14:48
    0 0
    Haide mai ca deja ma enervati..si tu si aeyra...pai de aia v-au crescut ai vostri fete frumoase, independente, destepte, cu capul pe umer? Sa lasati niste dezechilibrati mintal sa faca ce vor ei din voi. Pai fetelor puneti piciorul in prag, in mama lor, ca i-as castra pe toti pe astai si i-as bate si lega fedeles sa nu mai dea in viata lor intr-o fata nici macar cu o floare. Cretinii!
    Oricum Miculuta, zici ca nu stati in acelasi oras, tu si fostul ma refer. Schimba-ti adresa, schimba-ti nr de mobil, nu spune nimanui, nici macar parintilor unde stai, ce tel ai, ii suni tu ca sa vorbesti cu ei, schimba-ti id-ul de mess, contul de mail. Blocheaza fiecare cale prin care te poate contacta. Si astea planuieste-le astfel incat sa se intample deodata. Asa nu va mai avea ce face, si daca nu va da de tine o perioada isi va vedea de drumul lui. Obsesia asta se uita in timp, trebuie doar sa nu ii mai apari in viata si invers, nu te mai intalni cu el, pentru Dumnezeu! Hai fi tare pe pozitii, lupta sa te eliberezi de el, da?
  •  
    • 6 mesaje
    27 Mar 2006, 14:52
    0 0
    da. de fapt cred ca am postat sa mai capar curaj. dar asta m-am gandit sa fac...alta cale nu este...am sa-i intorc pur si simplu spatele...altfel nu mai rezist asa...degeaba tot plang...si iar plang pentru ca nu rezolv nimic. am sa va mai scriu eu sa va mai povestesc.
  •  
    • 592 mesaje
    27 Mar 2006, 15:50
    0 0
    asa monangel fi rea!!!
  •  
    • 122 mesaje
    27 Mar 2006, 16:26
    0 0
    buna,stii ce cred eu?el vede ca tie iti este frica de el,si doar asa te poate controla,tu tb sa te iei in maini si sa-i arati ca nu ti-e frica de el,doar asa el o sa inteleaga ca nu-ti mai poate face rau.la fel si zice si eu,daca ai posibilitatea sa te muti,dar brusc,exact cum au zis fetele,sa nu mai stie nimic de tine,si cu timpul o sa-i treaca,tb doar sa ai curaj si sa ai incredere in tine,ca o sa reusesti,o sa vezi,numeni nu are dreptul sa-si bata jos de tine,tu ai dreptul sa-ti traiesti viata asa cum vrei,curaj,si tine-ne la curent!fii barbata!!!!!pupici
  •  
    • 176 mesaje
    27 Mar 2006, 17:57
    0 0
    aeyra si miculuta...eu sper ca in cazurile voastre sa n-o ia astia razna de tot...in plus cum bine zicea cineva, baby cred, legile s-au mai acutalizat, inclusiv in cazul violentei intre parteneri, mergeti si depuneti o plangere la politie daca nu va da pace. Aeyra stiu ca tu stai cu parintii, am citit topicul tau, deci, pune-i in garda sa fie alerti in caz ca idiotului ii vin ceva ganduri si incepe sa dea tarcoale. imposibil sa nu poata fi astia speriatica doar nu-s lei...Succes fetelor, si nu uitati, inconjurati-va de multa lume, astfel incat tot timpul sa stie cineva unde sunteti sau ce faceti. Curaj, se poate
  •  
    • 122 mesaje
    27 Mar 2006, 19:53
    0 0
    el te stie mai mica si normal ca reuseste sa te faca sa te temi de el,asta e avantajul lui(crede el).bafta!
  •  
    • 2060 mesaje
    27 Mar 2006, 19:57
    0 0
    Aeyra imi pare tare rau de tine, ai grija mare de tine sa fii bine, frumoasa,sanatoasa si nu in ultimul rand ai grija sa fii fericita...caci e in grija noastra sa fim!
  •  
    • 211 mesaje
    27 Mar 2006, 23:09
    0 0
    Doamne,parca va place in ce situatie va aflati.ce poate sa fie atat de greu sa mergi mai departe si sa lasi o relatie in urma?de ce nu ii spui prietenului actual ca celalalt te ameninta in loc sa te intalnesti pe ascuns crezand ca rezolvi ce?stai si te plangi ca aia din povestea lui creanga de i-o cadea drobul de sare in cap.exista politie la care poti sa apelezi in caz de amenintare.si mai lasa povestea asta cu .vezi-ti mai departe de drum si nu mai da apa la moara intalnindu-te aiurea.nici pe ala nu-l doare gura sa zica vrute si nevrute atata vreme cat are cine-l baga in seama o va face mereu.
  •  
    • 211 mesaje
    28 Mar 2006, 00:21
    0 0
    macar sa va dati seama de asta pana nu e prea tarziu.nu lasati pe altii sa va controleze viata!
  •  
    • 87 mesaje
    28 Mar 2006, 10:47
    0 0
    Draga mea si eu am avut un ex NEBUN.Am fost impreuna 6 ani si povestea seamana mult cu a ta numai ca era mai mare decat mine doar cu 3 ani si eu credeam ca il iubesc..Ideea este ca la un moment nu am mai suportat si am SPUS STOP.Au urmat amentari,imi dadea intr-o ora 100 apeluri (numarate) si multe altele..vizite in toiu noptii..nu ii raspundeam..claxoane ..Amenintari ca ma omoara si pe mine si pe viitor meu iubit si multe altele.Asa a facut 1 an.dupa s-a mai calmat dar tin sa precizez ca nici dupa 4 ani nu a incetat sa ma caute (mesaje - mi-a aflat numarul de mobil ca l-am schimbat dupa ce ne-am despartit - pe mes si noua adresa de mes a aflat- .Viata merge inainte .NU II MAI DA DELOC ATENTIE.NUMAI VORBII DELOC CU EL.Vezi-ti de viata ta si incerca sa fii fericita!
    Eu sunt acum fericita dupa multi ani!
  •  
    • 6 mesaje
    28 Mar 2006, 11:51
    0 0
    Nu-mi vine sa cred ca sunt atatia barbati de genul asta...
    Eu stiu ca asta trebuie sa fac, sa nu mai vorbesc deloc cu el, sa-i intorc spatele si sa-mi vad de viata mea. Si poate va intrebati de ce nu fac asta... pai eu m-am gandit ca daca mai vorbesc cu el, ii mai explic va intelege pana la urma de vorba buna si-mi va da pace. M-am gandit ca mai vorbind cu el pot sa vad ce mai gandeste... cum mai evolueaza situatia... dar se pare ca m-am inselat amarnic... probabil si doar vorbind cu el ii dau sperante(cat ca stie clar ce simt, stie clar ca nu-l iubesc, ca vorbesc cu el din mila). M-am gandit ca pot sa-l opresc sa faca ceva rau asa vorbind cu el...Doamne acum vad ce m-am inselat...El nu e omul cu care se poate vorbi cu calm...si cu vorba buna...el e omul care se enerveaza imediat, car injura si ma face sa ma simt mizerabila...chiar daca nu are dreptate. Oricum acum stiu ca este doar o singra cale...asa ca m-am hotarat ce trebuie sa fac. am sa va mai spun cum evolueaza lucrurile. multumesc pentru sfaturi...va pup.
  •  
    • 592 mesaje
    28 Mar 2006, 15:09
    0 0
    fi si u mai curajoasa