Despre iubire cu partener div. cu copil
-
0 0M-am gindit sa deschis aceste subiect, ca sa aflu experientele fetelor in general, mai precis al femeilor care au trecut prin asa ceva sau al celor care cunosc astfel de situatii, pt ca barbati nu am vazut decit vreo 3-4, care nu pot aduce prea multe exemple cred. Cum ati fost acceptate de partener, cum ati procedat pt a face cunostinta intre copil si iubit si mai ales, la cit timp e bine sa se intimple asta, cum ati facut fata la relatia tatal copilului - iubit (acuze, certuri, gelozii, intrebari inerente, intilniri), cum ati facut dragoste daca si el si voi locuiati cu parintii, sa spunem (asta e cel mai nasol caz, dar eu am intilnit si astfel de cazuri, in discutii)...si orice alte detalii care credeti ca ar conta pt cineva intr-o astfel de situatie, prezenta sau viitoare. Va multumesc.
-
Eu m-am gindit la cum e o relatie intre o femei divortata cu un copil si un alt barbat, cu toate ingredientele de mai sus sau doar cu unele.. dar poate fi si o relatie inversa, femeie cu un tip divortat cu copil sau o relatie cu acelasi statut, divortati cu copil.. si nu scriu o carte, vreau sa vad ce se intimpla in realitate, pt ca am discutat cu destule femei divortate pe mess si mi-au spus ca majoritatea barbatilor le evita, iar daca au si studii medii, sint practic condamnate la singuratate. Eu nu am nici o problema in acest sens si am avut relatii cu femei divortate cu un copil, ba la un moment dat, am avut o nebunie as putea spune, in care eram gata sa intru intr-o relatie cu o tipa casatorita cu 2 copii, care nu isi mai putea suporta barbatul, care era cu 15 ani mai mare, din diverse motive, dar in special faptul ca nu mai era deloc tandru cu ea si o neglija foarte mult, si avea o fetita si un baiat extraordinari de frumusei si cuminti.. insa pina la urma, ea a renuntat, pt ca ar fi suferit prea multi din toata aceasta nebunie si sotul ei s-a schimbat practic instantaneu, cind a auzit intimplator, fara sa fie vazut, cind sotia vorbea unei colege intr-o zi ca a cunoscut pe mess un tip foarte deosebit care e gata sa o ia cu 2 copii (e vorba de mine!), ca s-a indragostit de el si eu m-am indragostit de ea si o intreba ce sa faca.. si din acea seara sotul s-a schimbat total, era pur si simplu innebunit sa nu o piarda pe ea si mai ales copiii.. si de atunci, lucrurile au evoluat spre bine, nu atit pe cit se astepta ea, insa oricum a fost o schimbare pozitiva in relatie... si poate ca asta e un bun stimulent si pt alte cupluri in care relatia a devenit monotona sau o ia la vale, desi eu urasc gelozia si femeile geloase.. insa poate o simpla incercare din asta ar da foarte mult de gindit unui partener.. dar si reciproca e valabila.. sint sigur.
-
Lynx aici te contrazic.
Cunosc persoane care au avut curajul sa ia viata de la inceput, cu copii si de partea lui si de partea ei si relatiile sa fie mai stabile ca niciodata.
Daca ai divortat si ai copil asta inseamna ca viata ta nu trebuie sa mearga mai departe?
De ce sa te rezumi la trecut, cand Dumnezeu iti da o alta sansa de a iti trai viata!Si cu un pic de noroc poate chiar mai bine decat ai avut-o inainte! -
Lynx aici te contrazic.
Cunosc persoane care au avut curajul sa ia viata de la inceput, cu copii si de partea lui si de partea ei si relatiile sa fie mai stabile ca niciodata.
Daca ai divortat si ai copil asta inseamna ca viata ta nu trebuie sa mearga mai departe?
De ce sa te rezumi la trecut, cand Dumnezeu iti da o alta sansa de a iti trai viata!Si cu un pic de noroc poate chiar mai bine decat ai avut-o inainte! -
Ia uite ce raspuns minunat si plin de intelepciune si iubire a trinti puiul de pantera pe aici. Ia spune tu, draga mea, citi ani ai tu, de crezi ca un om trebuie sa fie tacanit sa accepte o femeie sau un barbat cu copii dintr-o relatie anterioara?? Tu stii ce inseamna un copil pt o femeie, stii ce inseamna dragostea de mama, stii ca a cel copil e sufletul ei, este viata ei, stii ca orice mama ramine mama, chiar si la 80 de ani pt copilul ei si il iubeste la fel de mult ? (eu cel putin simt extraordinar de puternic dragiostea mamei mele, ba chiar mai mult acum decit cind eram mic, desi a facut toptul pt noi.. dar acum e singura, fratii fiind plecati de acasa, iar tatal e mort de 6 ani, Dumnezeu sa il ierte!
) Spune-mi si mie argumentele tale pt care eu as fi nebun, timpit, drogat sau cum vrei tu sa accept o astfel de relatie! (nu exclud posibilitatea ca nu as fi.. asa, dar vreau argumentele tale pt a ma feri de o nebunie cronica .. eventual sa nu devina pandemie de nebunie!) -
Eu am mai scris pe acest site si cred ca fetele care citesc cu regularitate stiu povestea mea. Eu m-am indragostit pe net de un barbat insurat, care are si un copil. Si el s-a indragostit de mine si in trei luni a fost divortat. S-a mutat la mine cu mult inaintea pronuntarii divortului, iar fosta lui sotie acum locuieste cu altcineva. Cam inainte de revelion a luat aceasta decizie. Cu toate acestea sunt convinsa ca ea isi mai doreste sa-l recastige. Spun asta pentru ca de fiecare data cand a fost vorba de mine a vut o aversiune greu de inteles. El i-a spus de la bun inceput ca s-a indragostit de altcineva, a ajutat-o sa se mute si i-a dat mereu bani(chiar daca noi aveam o groaza de datorii si pericolul sa ne faca dosar la tribunal banca). Cand a fost vorba sa ma mut eu in orasul lui, ca sa fie si el mai aproape de copil, ea a facut scandal, zicand ca se muta in alta tara daca stau cu ea in oras. La inceput ma sinteam foarte vinovata in fata ei si a copilului, credeam ca am luat un tata de langa fetita lui si incercam s-ao inteleg ca femeie. Ea m-a rugat sa ma intalnesc cu ea ca sa discutam si eu am fost de acord. Cu cateva ore inainte de acea intalnire am stat de vorba cu nasa lor de cununie (care ma cunostea tot de pe net si a stiut de la bun inceput de relatia mea cu finul ei) care a zis ca ea vine sa ma faca de ras, sa-mi faca scandal si panarama in strada, sa nu mai pot iesi in acel oras sau, si mai bine, sa me sperii si sa fug. "Sa o flocaiesc bine si sa pastrez din floaca ei ca dovada pentru sotul meu", acestea au fost cuvintele ei exacte. L-am pus pe iubitul ei sa o sune de fata cu mine, sa intrebe ce si cum cu intalnirea. Femeia si-a pierdut cumpatul si a rcunoscut ca asta urma sa-mi faca. Evident nu m-am mai dus. Nici nu-si mai lasa fetita cu tatal. Abia de revelion am vazut-o! La 31 a lasat-o sa plece cu iubitul meu si am dus-o inapoi pe la ora doua, mai mult a zis ca nu o lasa. A fost o zi minunata, ne-am plimbat in parc, am cumparat vata de zahar si jucarii pentru ea. am fost fericiti cu totii. Evident, ea nu intelege cine sunt eu, este prea mica, dar tocmai asta e - ii place de mine ca persoana pentru ca ma-sa inca nu a invatat-o sa se poarte urat cu mine. Mai rau e ca tipa m-a vazut cand am adus-o acasa si nu l-a mai lasat de atunci sa o vada, desi atunci cand se intalneste ea cu un alt barbat isi mai ia si copilul.
Acum cateva saptamani am facut un an decand suntem impreuna si cam tot in acea perioada au aflat parintii mei toata tarasenia (stam la ei). Au fost discutii cam neplacute, insa ne-au lasat in pace. adevarul e ca si-au cam retras ajutorul, iar noi oricum vroiam sa ne mutam de acolo. Este cam dificil sa stai cu parintii pentru ca trebuie sa te temperezi in toate - faci dragoste ca mutii(si cu mare bagare de seama sa nu scartaie patul), nu te certi cu voce tare ca sa nu-si faca griji, nu discuti cand vrei probleme legate de lucrurile pe care ei nu ar trebui sa le stie. Dar asta a fost inevitabil la inceput. Este mai dificil intr-o asemenea relatie, dar daca reusesti, parerea mea, satisfactia va fi mai mare. Eu am reusit sa-i fac pe socrii mei sa ma placa, chiar daca sunt oameni cu principii mai traditionaliste si nu au privit cu ochi buni divortul fiului.
Si inca ceva, vroiam sa le intreb pe evele care tot acuza atunci cand este vorba de un barbat divortat ca cica el si-a lasat familia pentru nu stiu ce alta femeie si inevitabil asta este rau. De ce nu le acuzati pe evele care divorteaza? De ce credeti ca in cazul unui divort este vinovat doar barbatul sau cealalta femeie?
Da, poate el era casatorit cand m-a intalnit pe mine si daca nu eram eu la mijloc poate mai traia cu ea zece-douazeci de ani, dar ganditi-va ca nu ar fi fost fericit nici el, nici ea si nici copilul.
Va salut, sanatate! -
mda.. am citit undeva, dar ma tot gandesc si nu-mi amintesc unde, anyway.. era un studiu facut pe relatii in cadrul carora unul din parinti sau ambii aveau copii din relatii anterioare..
ei bine, psihologii aceia sustineau ca exista sanse foarte mici ca astfel de cupluri sa reuseasca pentru ca, se pare, mental, parintele biologic doreste sa fie singurul care traseaza linia de conduita a copilului si involuntar, nu accepta foarte usor " interventia" partenerului, care nu e tatal biologic..
sigur, conflictele de gen se pot dezamorsa prin comunicare, o stabilire a limitelor, intelegere, etc, etc..
opinia mea este ca poate merge atata timp cat orgoliul nu da pe-afara, nu incep gandurile "nu e al meu", etc..
oricum, cred ca o femeie accepta mult mai usor sa creasca/ participe la cresterea unui copil nenascut de ea, decat o fac barbatii in aceeasi situatie.. -
digital, eu nu m-as combina cu un tip cu copii dintr-o relatie anterioara. pur si simplu nu ma atrage ideea de a lua "la pachet" si statulul de mama, sau noua iubita a lui tati, sau noua cucerire a lui porcu de fostul barbat al vreuneia. sau sa il aud cum tipa cu nebuna la telefon pe motiv de educatie defectuasa a copiilor. pur si simplu nu ma atrage ideea. deci, ma gandesc ca daca esti dispus sa iei iubitul al pachet cu copil si fosta nevasta/prietena ori esti tzakanit ori il iubesti atat de mult incat acest aspect nu te deranjeaza. asta ca sa nu aduc in discutie motivele care au dus la divorrt, si care de cele mai multe ori sunt destul de ciudate incat s apuna un om normal pe ganduri, daca intradevar vor sa-si lege viata de acesti parteneri.
-
Linxy nu ai deloc dreptate ... serios. Pune-te in postura in care te indragostesti, iubesti, te maritzi si faci doi copii. Sotzul tau se schimba inexplicabil, isi trage amante si te mai si altoieste. (am redat un scenariu cat mai odios, desi e foarte posibil sa se ajunga la divortz din motive mai putzin extreme). Vrei sa spui ca in cazul asta numai un tzacanit te-ar putea accepta ca partenera ? Sau unul "indragostit fara sperantza" ? Este deajuns ca cineva sa te placa destul cat sa vrea sa te cunoasca.
Valabil si in cazul barbatului divortzat si cu copii. -
Multumesc Evita pt sustinere, e foarte frumos si adevarat tot ce spui.. Si pot sa fiu sigur ca puiul de linx e inca unul mic (pina in 23-24 de ani), nu are experienta vietii, nu stie ce inseamna, nici macar din rude sau prieteni experienta traumatizanta a divortului si ce inseamna asta pt o mama cu un copil.. si de aceea la ea toti divortatii cu copii sint condamnati la moarte, ca sa fiu mai plastic! Oricum, nu o vom schimba niciodata pe ea, insa e bine ca putem discuta deschis despre aceste probleme si apreciez foarte mult cazul expus anterior de catre Gina, tinind cont ca a fost si casatorit tipul si a fost si relatie la distanta si au stat apoi cu socrii si toata nebunia.. ( stiu ce inseamna sa stai 9 ani cu socrii si sa faci dragoste mereu pe muteste si cu o mie de precautii, mai intii sa nu te auda socrii si apoi sa nu te auda nici ei nici copii, e super nasol... si acest lucru a fost unul din motivele pt care s-a rupt casnicia mea.. dar si multe altele..). Oricum, cind iubesti un om si stii ca are un copil, de care e mindru, e sufletul lui, il accepti cu sufletul deschis, chiar daca intelegi ca nu poti avea rolul egal cu al fostului parinte divortat.. poate doar in rare cazuri, insa merita sa fie fericita familia impreuna, pt ca un copil este o bucurie, nu un balast intr-o relatie.
-
cred ca e o chestiune care tine foarte mult si de educatie..
haideti sa o recunoastem p-aia dreapta, dupa zeci de ani in care casatoria a fost sfanta, in care rezistai pana la moarte, cu toate bataile, uneori, venim acum sa pretindem deschidere, intelegere, etc..
nu vreau sa fiu rea. am o prietena foarte buna care a cunoscut un tip divortat (fara copil!) parintii ei, oameni scosi in lume, nici nu vor sa auda de el. de ce?! ca e divortat.
dar daca ea ramanea inhamata intr-o relatie fara viitor, facea si pasul si apoi... recunostea ca e un esec si divorta, oare pentru ce mai pledau parintii? ma rog, intr-un final, lucrurile s-au calmat si au inteles cu totii..ce si cum..
dar s-au calmat dupa ce s-au mai informat, si-au dat seama ca unele lucruri se mai schimba, etc.. -
Da, draga mea Asilia.. aceeasi mentalitate aberanta si haioasa am intilnit-o si eu la mama unei tipe de 28 de ani, care nu mai fusese casatorita, ea stind cu mama ei si cu inca o sora casatorita la un loc, mama fiind divortata de vreo 15 ani.. si cind a auzit mama ei ca sint divortat, ca mai sint si doi copii la mijloc ( care au ramas la fosta sotie si care sint foarte bine cu totii, acum ea fiind casatorita intr-o tara nordica, unde mai are 2 surori plecate de dinainte de Revolutie), a facut numai figuri, a spus ca nu accepta nici 50% ca eu sa fiu intr-o relatie cu fata ei, ea fiind de fata si ca fara avere (cum e cazul meu) ea nu o va lasa sa se marite cu mine, pt ca o familie are nevoie de multe si ea nu am nimic sa ii ofer fetei ei.. SI uite-asa, viata bate filmul si realitatea iti face parul maciuca. Si atunci, cu cine sa te lupti, cind esti practic condamnat la moarte sau la exil?? Iubirea e doar pt filme frumoase sau pt parintii nostri.. in ziua de azi, asta nu mai tine de foame, vorba mamei acelei fete!! Asta e viata dragele mele si trebuie sa lupt si sa merg mai departe, SINGUR.. noroc ca sint un tip ambitios si luptator ca altfel de mult ma apuca disperarea tinind cont de situatia mea si de prejudecatile celor din jur..
-
sant pareri si pereri, la fel si cazuri si cazuri, dar ce pot sa va spun am fost casatorita si nu am avut copii, apoi a urmat divortul si cand am jurat ca nu o sa ma mai marit niciodata, am cunoscut un barbat care a fost si el insurat si are doi copii, acum santem casatoriti de un an si ce vreau sa va spun este ca are doi copii din casatoria anterioara. La inceput mi-a fost tare frica dar acum sant nespus de fericita,copii ma iubesc foarte tare si eu pe ei...iar sotul meu este un tata ideal
-
ce sa zic?! pai vorba cristinelei, nu ai pierdut nimic. in plus, asa cum ai descris tu situatia, daca aveai 2-3 case si 2-3 masini, cate una pentru fiecare stare de spirit, eventual sora a viitoarei potentiale sotii, probabil ca ai fi fost acceptat..
mie mi s-a parut si un accent pus pe starea materiala, dar aici deja putem deschide o alta discutie.. e adevarat, poate fi conexa..
adica, daca el/ ea mai are un copil, asta implica obligatii materiale, pe langa multele nelinisti legate de sentimente.. de aici, nenumaratele asigurari ca ..viata in doi nu va fi afectata de trecut..in sens negativ..
in fine, daca exista intelegere si iubire, multe se pot face..