sunt distrusa sufleteste
-
0 0Fetelor,numai pot...sunt distrusa,terminata,suparata,nici nu stiu ce sa mai spun...
Sa incep cu inceputul...am avut o relatie de 2 ani care sa terminat acum ceva timp...a fost o relatie frumoasa si cu bune si cu rele,dar ajunsesem sa ne certam tot timpul din fleacuri dar eu am pus intodeauna la suflet si asta ma facut sa ma indepartez usor de el...si mai era la mijloc si familia lui care nu mau acceptat de la inceput si am fost data afara din casa de 2 ori,injurata si jignita,dar totusi am trecut si peste asta de dragul lui,cu toate ca el nu imi lua niciodata apararea in fata lor desi sustinea ca ma iubeste f mult si ca nu poate trai fara mine...in fine,intr'un final ne'am despartit si.....mi'am gasit pe altcineva de care mi'a placut (imi place)foarte mult..dar...ptr ca intodeauna exista un dar...a fost doar la inceput frumos,acum a inceput sa ma neglijeze,ma suna doar cand isi aduce aminte...intrebarea este de ce????de ce tot barbatii sunt niste p.o.r.c.i si cauta doar distractii?de ce nu am si eu parte de cineva care imi place?sincer chiar m'am saturat de viata asta si de toata lumea asta parsiva ,ca in jurul meu am numai persoane parsive si rele,am decat o singura prietena buna care si ea este la fel ca mine..parasita dupa 9 ani...numai avem nici o speranta,simt ca numai gasesc nimik de care sa ma agat ca sa imi revin...si nu sunt suparata din cauza noului prieten ca nu ma mai cauta,sunt dezamagita de viata,de barbati,de dragoste..off ce greu este -
Draga Ely, stiu ca e usor de spus si greu de facut: ca sa iesi din cercul asta vicios trebuie sa fii tu cu picioarele pe pamant. Sa nu depinzi sentimental si financiar de cineva, oricine ar fi acela: iubit, prieten, prietena. Iti spun din experienta pentru ca si eu am trecut prin asta, acum mult timp. Ajunsesem sa merg pe strada si sa plang, sa vad doar dezastrul din viata mea. Dar intr-o zi, m-am trezit dimineata si mi-am spus ca de azi nu o sa-mi mai plang de mila. Fusesem intr-o relatie de 8 ani, de care eu eram singura care tragea... Prietenii se dovedisera a fi mai straini decat strainii atunci cand am avut nevoie de ei, si asa mai departe.
Mie mi-a reusit. Daca ai mare vointa, o sa-ti reuseasca si tie. Crede-ma ca atunci cand incepi sa numeri lucrurile bune care ti se intampla, calitatile pe care le ai (si sunt convinsa ca ai, si sunt convinsa ca ti s-au intamplat si lucruri bune) o sa incepi sa vezi viata cu alti ochi si ceea ce ti se pare acum o nenorocire va fi doar o suparare peste care vei putea trece.
Cat despre barbati... draga mea, ar trebui sa incepi sa gandesti putin cum gandesc ei: lasa-i pe ei sa vina dupa tine, nu alerga tu dupa ei! Si o sa vezi ca functioneaza. Ai incredere in tine, incepe o noua viata, gaseste-ti noi preocupari si DA, schimbatul coafurii si a garderobei, chiar functioneaza cand e vorba de ridicat moralul.
Eu mi-am facut prieteni noi, mi-am schimbat modul de a gandi si am invatat sa ma raportez realist la ceea ce mi se intampla.
Fii mai optimista si o sa vezi ca incet-incet iti va fi mult mai bine. -
Iti multumesc din suflet ptr sfatul tau,esti o dulce...stiu ca imi voi reveni,ptr ca de felul meu sunt mai puternica dar acum imi este putin mai greu sa ma ridic,dar stiu ca o voi face pana la urma...oricum vreau ca o perioada cat mai indelungata sa stau singura,nu vreau sa mai sufar din cauza barbatilor,ca oricum ei nu vor iubire,vor doar aventuri...si de ce sa ma mai leg de cineva daca el nu cauta nimik serios...
te pupik si ai grija de tine(ma bucur ca ai reusit sa treci peste greutati) -
Ely, mi-a fost foarte, foarte greu. Si a durat ceva pana sa-mi revin. Azi, gandindu-ma la perioada aceea, imi vine nu sa rad, dar ma gandesc ca daca reuseam sa ma adun si sa vad de fapt care sunt lucrurile importante pentru mine in viata, imi era mult mai usor si nu as fi suferit atat. Eram o fleatza, cum se spune, puneam prea mult la suflet niste lucruri pentru care nu merita sa-mi consum energia. Dar, la vremea aceea depindeam sufleteste de cativa oameni, in special de iubitul meu.
De aia iti spun ca vei trece peste asta. Este foarte important si cum pui problema si ce vrei de la cel de langa tine. Spui ca barbatii toti vor aventuri... Nu chiar, insa daca ai avut ghinionul sa nu stii sa te faci inteleasa si respectata... asta probabil din prea multa bunatate si toleranta atunci se ajunge la chestia asta. Barbatii profita si oamenii in general, nu numai barbatii. Fii ferma cu cel de langa tine si fii foarte exigenta, dar blanda in acelasi timp. E foarte greu si mie mi-a luat mult timp sa invat asta, insa functioneaza. Daca nu vrea si nu vrea sa te asculte, inseamna ca nu e cel pe care il cauti tu. Si, asa cum iti spuneam gandeste un pic ca ei. Noi suntem mai sensibile, daca nu suna, nu spune nu stiu ce sau nu face un anumit gest concluzionam ca nu le pasa si punem totul la suflet. Fii putin mai egoista (atata vreme cat nu faci pe nimeni sa sufere din cauza asta) si pune-te pe tine pe primul loc. Invata sa te pretuiesti pentru ca numai atunci ceilalti te vor respecta si pretui. -
A, si ar mai fi ceva. Tot din experienta. Nu stiu cati ani ai, insa eu aveam 31 de ani cand am constat ca imi dorisem o viata intreaga o relatie stabila si a fost o mare greseala. Am fost atatia ani cu cineva care a dat cu bata in balta pana la urma. Daca esti copila (adica pana in 25 de ani) nici n-ar merita sa te agiti ca nu ti-ai gasit iubirea vietii. Distreaza-te si nu te mai gandi ca nu poti fi fericita fara un barbat alaturi de tine (adica intr-o relatie stabila). Sunt atatea lucruri pe care trebuie sa le traiesti si atatea experiente pe care viata asta ni le ofera... si nu ma refer la barbati neaparat.
Ely, vei sti sa alegi mai bine pe cel de langa tine daca vei avea nu 3-4 barbati si 10 pana sa vrei sa te casatoresti. Asta e parerea mea. Daca as mai avea 20 de ani, ultima mea grija ar fi sa am o relatie stabila. -
ai dreptate in tot ceea ce spui...si cred ca este si vina mea ptr ca sunt prea buna,si nu ma refer neaparat la barbati,sunt buna cu toata lumea si intodeauna am fost luata de fraiera,dar oricat as incerca sa fiu mai egosita,mai ales cu cei apropiati mie,nu pot fi...
de ex.cu sora mea,care intodeauna sa purtat urat cu mine si ma vb de rau in fata parintilor,de cate ori ma suna ca are nevoie de ajutor,intodeauna ii sar in ajutor...eh,asta e,am speranta ca va fi bine intr'o zi si chiar vreau sa realizez multe lucruri in viata de care sa fiu mandra...
am de'abia 22 de ani
...
kiss u -
ely, sa nu fi trista pt. ca pentru fiecare din noi e pregatit ceva bun undeva.ca nu o sa vina acum,ca mai incolo, dar cu siguranta odata tot va veni.trebuie sa inveti ca barbatii sunt ca si noi, unii mai buni, altii mai rai.undeva e si acela care te va face fericita si pe tine si ai sa vezi ca o sa zambesti si ai sa te gandesti ca nu avea rost sa suferi dupa ei.esti inca tanara si te mai asteapta inca multe lucruri frumoase pe lumea asta.nu uita si mai ales nu inceta sa speri ca undeva , fiecare din noi avem o jumatate care ne cauta si ne asteapta.