am nevoie de un sfat urgent..

  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 14:41
    0 0
    ..pentru ca nu mai stiu ce sa fac si ce decizie trebuie sa iau..am 19 ani,sunt dintr-un orasel din apropiere de Tm,oras in care m-am mutat sg in apartamentul cumparat de ai mei special pt mine pt a fi aici la facultate..am un prieten de 4 luni lungi si pline de clipe frumoase,si in urma un an in care am mai fost impreuna..ne iubim foarte mult,dar parintii mei nu sunt de acord cu relatia noastra si vor cu inversunare sa nu mai fim impreuna,nu exista cale de intoarcere pt ei..provin dintr-o familie buna,ai mei mi-au oferit tot,stiu k si acum imi vor binele,dar eu si prietenul meu nu vrem sa ne despartim..am avut scandaluri mari din cauza aceasta,am primit si bataie de la ai mei la varsta asta,cand eu n-am primit o palma de la nimeni in viata mea..prietenul meu nu are o imagine prea buna in oraselul din care suntem,pt ca a fost lasat liber si familia lui nu e vazuta prea bine,pt ca nu o duc asa bine ca mine,probabil..pe scurt,ai mei considera k el nu e de mine si gata..acum s-a ajuns pana intr-acolo incat m-au dat afara din casa,dar numai cu vorba,pt ca am vrut sa plec si nu m-au lasat..s-a ajuns pana intr-acolo incat ai lui sa vb cu ai mei,discutie in care ai mei au zis clar k nu eu decid ce fac,ci ei..prietenul meu e mai mic decat mine cu un an si inca nu are 18 ani impliniti,poate de-aia sunt si multe obstacole in ceea ce ne dorim noi sa facem impreuna..el vrea sa ne mutam impreuna in Tm,sa se angajeze pt mine,nu ma lasa sa renunt la scoala..dar fiindca mai sunt cateva luni pana face 18 ani,a vb cu parintii lui si m-au chemat sa stau la ei,ei se poarta f frumos cu mine,i-au spus si lui k daca ma mut la ei,el nu mai are ce comenta,trebuie sa se poarte frumos cu mine orice ar fi..si nu trebuie sa renunt la scoala(eu tin mult sa termin facultatea)..ce sa fac,dragele mele?va cer sfatul pt ca poate din afara stau altfel lucrurile si poate k gresesc eu undeva..nu-mi doresc sa plec de acasa,imi doresc doar libertatea sa fiu cu el,ceea ce din partea alor mei e de neconceput..ma gandesc la parintii mei,nu vreau sa-i fac sa sufere,nici atat sa se intample ceva rau,pt ca l-au amenintat si pe prietenul meu si mi-e teama pt el..parintii mei sunt oameni destul de influenti si chiar daca au fost doar vb spuse la nervi,mi-e teama pt ce ar putea fi..de aceea va intreb,ce sa fac?vreau sa raman cu familia mea,e normal,nu sunt absurda cum sunt ei acum,ii iubesc,sunt parintii meu,au facut totul pt mine,dar nu vreau nici sa renunt la relatia pe care o am,la iubirea dintre noi..multi spun ca el sta cu mine pt bani,sa profite,dar nu vad de ce ar fi asa..dak ar fi asa,de ce atatea lacrimi si rugaminti din partea lui?si cred k iubirea se simte,sau sunt eu prea naiva si sufletista?nu sunt tare deloc,recunosc si nici nu incerc sa arat partea buna a lucrurilor,pt ca am cu adevarat nevoie de ajutor din afara,ca sa pot lua decizia cea mai buna..stiu k nu sunt sg cu astfel de pb,dar totusi uitatzi ca trec si eu prin asta si mi-e nespus de greu..trebuie sa aleg dintre persoane de care am nevoie in viata mea,si am doar 2 solutii..cred..sa renunt la el,desi inca ne iubim,ori sa plec la el,cu speranta ca ai mei se vor vedea nevoiti sa accepte situatia,dar nu vreau sa-i distrug..cu riscul sa nu ma mai primeasca inapoi,sa nu mai ma ajute cu nimic..astea-s cuvintele lor..ce sa fac,fetelor?am nevoie de un sfat sincer..va multzumesc.Ralu
  •  
    • 441 mesaje
    27 Feb 2006, 14:50
    0 0
    Sti ce nu inteleg eu , de ce va grabiti , sunteti la varsta cea mai frumoasa din viata si voi vreti sa va complicati , de ce nu incercati sa fiti prieteni si atat , fara sa te muti tu la el sau el la tine , cu intalniri frumoase in weekend cu mers la petreceri , film , etc . Tu nu iti doresti libertatea ta , nu iti doresti spatiul tau , daca il iubesti si te iubeste veti avea puterea sa mai asteptati cel putin pana terminati scoala si veti putea sa va luati viata in propriile maini . Nu te grabi si nu te intoarce impotriva familiei din cauza asta , poate ca ai tai se gandesc ca este prea devreme sa ai o relatie asa serioasa , vor sa te vada cu facultatea terminata si cu un job bun , crede-ma ai destul timp , traieste-ti viata pe indelete .
  •  
    • 24 mesaje
    27 Feb 2006, 14:50
    0 0
    eu am renuntat la familie pentru fostul meu prieten. era primul prieten pe care l-am avut. dar taica-meu nici nu a vrut sa auda de aceasta relatie. am plecat de acasa si m-am mutat la el. eu avem 20 de ani si el 19. cat timp a fost vorba de dragoste intre noi nu am avut nici o problema. dar parintii lui mereu intrebau daca el vine la parintii mei in casa...ce sa spun...timp de 4 ani si o luna cat a durat aceasta relatie, ai mei nu au vorbit cu el. nici macar cand ne pregateam de casatorie. totul s-a terminat cu un mare scandal. el mi-a reprosat ca parintii mei nu vorbesc cu el niciodata si ca nu a fost in casa la ei, ca nu ne ajuta deloc, samd.
    nu stiu ce sa-ti spun....e bine totusi sa-ti tii familia aproape. dar faci cum crezi. si sa-ti mai spun niste lucruri: fostul meu prieten lucra iar eu eram la facultate. el terminase doar liceul. dupa ce am terminat facultatea si mi-am luat licenta a inceput sa-mi reproseze ca m-a tinut pe banii lui si ca el n-are nevoie de o femeie mai desteapta ca el, desi promisese ca nu-mi va spune asta nicicand.
    oamenii se schimba foarte mult de-a lungul timpului intr-o relatie. acum totul este frumos pentru ca va iubiti mult. dar mai tarziu?
  •  
    • 1148 mesaje
    27 Feb 2006, 14:52
    0 0
    pai..ai casa ta singura in Tm nu in oras cu parintii tai..nu te impiedica nimeni de fapt sa te vezi cu iubitul tau aici departe de ai tai...
    de ce sa te muti la iubitul tau cand ai casa ta?
    ai 19 ani...e probabil prima iubire....habar nu ai daca pe termen lung si stand impreuna relatia ta va functiona...de ce sa risti? ai putea accepta ca el sa munceasca , sa renunte la o scoala si un viitor personal ca sa te intretina pe tine in facultate?..nu prea ar fii corect zic eu ca sa sacrifici viitorul lui
    vezi-ti de scoala si impaca si capra si varza...parintii tai sigur vor fii multumiti daca tu iei examenele si iti vezi de facultate..nu o sa aibe prea mult de comentat .. doar nu vrei sa te mariti acum...
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 14:54
    0 0
    roxanik,am incercat,crede-ma,sa ne vedem frumos de cateva ori pe saptamana,dar nu mai putem...s-a ajuns la un scandal monstru dupa ce taica-meu a pus pe cineva sa ne urmareasca in Tm..mie mi-e teama acum si sa mai vb la tel,mi-e teama k au peretzii oki si ureki..nu putem sa mai continuam pe ascuns,in ultimele 2 luni cred k ne-am vazut de maxim 5 ori...
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 14:57
    0 0
    pikku_myy ,iti pare rau pt ce ai facut,pt faptul k ai plecat?nu stiu,eu sunt intr-o mare dilema..ieri atat s-a rugat de mine,atat a plans,a zis sa merg cu el,nu-i nevoie sa-mi iau nimic,doar sa plec..suna copilaresc,nu-i asa?de asta mi-e teama si mie,sa nu imi reproseze..el oricum vrea sa-si continue si scoala,dar sa si lucreze..nu stiu de ce nu sunt asa "optimista" ca el,sa ma gandesc si eu ca va fi bine..prea mare vise pt realitate,nu? sunt trista..mi-e f greu sa renunt..
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 14:58
    0 0
    va multzumesc mult pt intzelegere. xoxo
  •  
    • 909 mesaje
    27 Feb 2006, 15:02
    0 0
    ralu, sa stii ca prin ceva asemanator am trecut si eu. iti spun din propria experienta ca la varsta asta ti se pare ca e sfarsitul lumii daca te dasparti de el. nu stiu care este situatia ta 100%, ca sa-ti dau un sfat potrivit, dar in mare parte si eu am avut parte de ceea ce traiesti tu. gandeste-te bine... eu la momentul respectiv am renuntat la parinti in favoarea lui. aveam impresia ca este cel mai cel dintre toti, ca mor daca ma despart de el., etc. stii ce am realizat? am intrat in cateva probleme din care tot parintii m-au scos, dupa 3 ani am realizat ca era un animal care ma insela si care-mi toca banii cu parasute in toata regula, si ca, prin relatia cu el ma faceam de ras in fata tuturor... greu, dar am decis sa rup relatia cu el cand m-a ranit suficient de tare, si am avut forta sa zic " gata". ai grija cu el- daca esti hotarata sa continui facultatea, mai devreme sau mai tarziu iti va ingreuna acest lucru. nu ne cunoastem, nu vreau sa-ti tin predica ca o baba, o demodata, iti spun numai din experienta. eu din cauza lui, am pierdut facultatea.iar acum, am luat-o de la capat si sa stii ca nu este deloc usor sa-ti reiei viata dintr-un punct anume. te pup, tu ia ce decizie crezi ca este mai buna si nu in ultimul rand, eu te sfatuiesc sa nu-ti lasi parintii. ai mei mi-au intins o mana de ajutor cand NIMENI nu ma ajuta cu nimic, cand eram a nimanui. te pup, ai grija de tine.
  •  
    • 441 mesaje
    27 Feb 2006, 15:03
    0 0
    il iubesti atat de mult incat esti dispusa sa renunti la familie pentru el ? Crezi ca nu vei regreta in viitor ? Esti convinsa de iubirea lui si esti convinsa ca merita sacrificiul ?
    Nu trebuie sa imi raspunzi mie la intrebari , raspunde-ti numai tie si astfel vei gasi raspunsul . Pune in balanta toate lucrurile bune pe care le ai cu si fara el . Nu te gandi doar la prezent incearca sa vezi situatia per ansamblu , ce va fi peste un an sau doi . Orice decizie iei trebuie sa fi tu convinsa ca este cea mai buna pentru tine , bineinteles ca nu vei avea garantia in totalitate ca nu vei regreta mai tarziu .
  •  
    • 24 mesaje
    27 Feb 2006, 15:19
    0 0
    nu imi pare rau ca am plecat. si nu regret nimic. am invatat foarte multe din aceasta experienta. stiu ca meritam mult mai mult decat mi-a oferit fostul. oricum, parintii mei nu au procedat corect. si asta m-a indepartat putin de ei. dar astea au trecut. ca sa-ti mai spun. am crezut foarte mult in fostul meu prieten pentru ca l-am iubit, dar s-a terminat. e greu sa-ti dai seama la varsta asta ce este mai bine pentru tine. si stii cum este: cu cat ti se interzice mai mult un lucru cu atat il doresti mai tare.
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 15:48
    0 0
    dragelor,tocmai ce am vb cu mama lui..a fost sa vb cu tatal meu..f calm,i-a spus k ei nu vor fi niciodata de acord ca eu sa fiu cu prietenul meu,nici macar ca amici!!si ca daca aleg sa plec la el,atunci da,asta e,pe ei nu-i voi mai avea,dar ca e convins ca nu voi renunta la ei,ca sunt copilul lor si dau totul pt mine..mama lui mi-a mai spus ca daca ma hotarasc sa merg la ei,atunci vor pune toti umar de la umar sa ne fie bine,sa-mi termin scoala daca e sa trec la cu plata,ceea ce sper sa nu se intample..sunt super confuza acum..o parte din mine acum si-ar face bagajul si ar pleca,dar cealalta parte ma opreste..ar trebui sa invatz din experientzele voaste...
  •  
    • 24 mesaje
    27 Feb 2006, 15:58
    0 0
    ti-am mai spus ca asa mi s-a intamplat si mie. ai lui m-au sustinut foarte mult. doar ca sa fim noi fericiti. se bucurau ca sunt eu la facultate pt. ca baiatul lor a fost prea puturos sa o faca. dar dupa un timp s-a dus totul de rapa....
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 16:12
    0 0
    si nu vad de ce la mine ar fi o exceptie si ar fi cu adevarat bine..trist..
  •  
    • 24 mesaje
    27 Feb 2006, 16:18
    0 0
    hei! nu fi pesimista1 nu ai de unde sa stii ce iti rezerva viitorul. poate iti va fi bine cu baiatul pe care il iubesti.
    oricum, parintii sunt persoane foarte ciudate. eu am o relatie cu un barbat din finlanda si nu vreau sa ma gandesc cum vor reactiona ai mei cand le voi spune ca ma mut acolo anul asta...i-am spus maica-mii ca vreau sa ma mut, iar ea oricum stie ca asta este visul meu de mai bine de 10 ani. dar este viata mea si nu poate nimeni sa-mi impuna ca sa fac si cum sa traiesc.
    timpul le rezolva pe toate. si dupa cum spune iubitul meu "timpul este prietenul meu"
  •  
    • 793 mesaje
    27 Feb 2006, 16:21
    0 0
    Prea mult suferi pt 19 ani!..........Cred ca nici un parinte nu-i 100% convins de alegerea pe care o fac copii! Nu te sfatuiesc sa-l alegi pe el, in detrimentul familiei tale (cred ca stiu si ei cate ceva), fara sa va judec e prea mare diferenta dintre voi(nu de varsta!)!!!!!!
  •  
    • 1148 mesaje
    27 Feb 2006, 16:24
    0 0
    ralu
    nici o mama de baiat normala la cap nu ar fii de acord ca fi-su sa se cupleze la 17 ani cu o fata si sa isi asume asemenea responsabilitati-e ca si cum v-ati casatori....si ei isi asuma responsabilitatea sotului tau fata de tine(ca baiatul lor e prea mic sa o faca)..mie chestia asta nu imi suna bine si ..bine ar fii sa ma insel..dar toata treaba pare super interesata financiar..ei stiu ca parintii tai mai devreme sau mai tarziu trebuie sa accepte situatia pt ca esti copilul lor si nu te vor lasa de izbeliste..deci mizeaza probabil pe aceasta acceptare a parintilor tai.....chiar nu mi se pare normal ca sa accepti ca la 17 ani fi-tu sa se insoare..fara bani, fara serviciu, cu scoala neterminata..cu o fata care este la fel de neajutorata inca ca si el...
    ei iti zic ca vor munci sa te sustina in facultate....ce garantie ai ca asa o sa fie? ce garantie ai ca odata ajunsa acolo, aparent fara cale de intoarcere nu iti vor spune ca pur si simplu nu au de unde si nu au cum sa iti plateasca studiile?..nu e mai normal sa isi sustina propriul copil in scoala?
    se pune problema trecerii tale la 'cu plata'..de ce?,,,,pare ca nu ti-ai prea vazut de scoala..poate ca si de asta parintii tai nu sunt de acord cu relatia ta...
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 16:34
    0 0
    am spus doar asa de scoala,am terminat sesiunea asta cu bine,n-am pb..tind sa cred k e prea mare riscul..cel mai greu imi e k eu sunt cea care trebuie sa decida ce va fi,va mai continua relatia sau nu,si nu stiu sa iau sg decizii,recunosc,sunt prea balantza..din moment ce toate m-ati sfatuit ca totusi e mai bine sa raman cu parintii,inseamna k asa ar trebui,k doar nu vb toate degeaba,normal..si va multzumesc pt timpul acordat si prietenia cu care mi-atzi scris..
  •  
    • 14 mesaje
    27 Feb 2006, 16:36
    0 0
    pikku_myy ,cati ani ai,daca nu te superi?iti doresc sa fi fericita cu adevarat cu acest tip..chiar am prins drag de tine,nu stiu de ce.. stiam k aici am sa gasesc persoane sincere..
  •  
    • 1552 mesaje
    27 Feb 2006, 16:52
    0 0
    buna,exact aceeasi problema am avut-o si eu la 19 ani:el doar cu liceul terminat si eu la facultate,dar nu as fi fost in stare sa imi parasesc parintii.eu cred ca trebuie sa te gandesti foarte bineaca pe el il intereseaza doar situatia ta financiara,el oricum este prea mic pt a sti cu adevarat ce vrea.cati bani crezi ca va castiga el ca sa poata sa te intretina si pe tine?mai bine asteapta nu te muta la el
  •  
    • 1552 mesaje
    27 Feb 2006, 16:54
    0 0
    buna,exact aceeasi problema am avut-o si eu la 19 ani:el doar cu liceul terminat si eu la facultate,dar nu as fi fost in stare sa imi parasesc parintii.eu cred ca trebuie sa te gandesti foarte bineaca pe el il intereseaza doar situatia ta financiara,el oricum este prea mic pt a sti cu adevarat ce vrea.cati bani crezi ca va castiga el ca sa poata sa te intretina si pe tine?mai bine asteapta nu te muta la el