Complicat
-
0 0Dragelor va scriu ca trebuie sa spun cuiva ce mi se intampla, iar voi sunteti prietenele mele.Sunt maritata si am copii mari.De o luna am... o idila. Nu credeam ca mie, cu casnicia mea de 20 ani, normala, mi se va intampla asta, nu credeam vreodata ca-mi voi insela sotul. S-a intamplat si gata. Si ca sa fiu de tot de condamnat, trebuie sa va spun ca e cu mult mai tanar ca mine.Stiu ca n-are nici un viitor aceasta relatie si ca voi suferi de pe urma ei, dar ...ma face sa ma simt tanara, frumoasa, iubita, imi trezeste sentimente si emotii pe care nu le-am mai simtit de asa de multi ani... Judecati-ma, puneti-ma la zid, dar dati-mi si sfaturi. Sa pun capat acestei relatii pana nu e prea tarziu, sa traiesc cum se spune... momentul? Nu stiu. E foarte complicat de explicat ce simt.
-
Chiar asa complicat cum pare, nu e. Nu am in spate o vasta experienta proprie de viata, insa domeniul in care lucrez m-a pus fata in fata cu sute de situatii deosebite. A ta e una cat se poate de normala. Cred ca ar trebui sa-ti urmezi instinctul, dar numai atat cat sa nu distrugi nici viata ta, nici a tanarului care te face atat de fericita. Cat despre sot, familie, casnicie...daca stii sa impaci si capra si varza...(si cu siguranta stii, ca doar esti femeie) atunci nu e nici o problema.
-
mde... sunt de acord, in linii mari, cu MiBa, insa as mai face niste adaugiri:
cu cat lasi sa dureze mai mult situatia asta, cu atat riscurile ca relatia aceasta extraconjugala sa iasa din anonimat vor mai mari - pt. ca stii si tu cum e: "shit happens every day".
nu numai atat: copiii nu sunt NICIODATA atat de mari incat sa nu devina traumatizati pt tot restul vietii lor de aflarea faptului ca unul dintre parinti i-a fost infidel celuilalt.
oricum, chiar daca acum te simti fericita, femeie, dorita... foarte curand vei incepe sa te simti foarte nashpa din cauza situatiei in care te-ai bagat. si, cu cat vei intra mai adanc, cu atat mai nashpa si mai riscant va fi.
de aceea, parerea mea e ca, daca chiar nu poti sa te mai controlezi, sa te mai bucuri nitel de baiatul ala (o saptamana, hai o luna) si apoi sa pui punct, inainte ca lucrurile sa se "imputa" de-a binelea.
in orice caz: fata de familie si apropiati, discretia ta trebuie sa ramana ABSOLUTA de la inceputul adulterului si pana la sfarsitul vietii tale. -
Ai calcat stramb si vrei sa-ti dam aprobarea? Bravo, te felicit, bine ca ai fost in stare, daca barbatii o fac, noi de ce sa n-o facem ?dar numai daca sotul tau a meritat sa-i faci asta si ai grija sa nu se afle, fiindca noi daca mai iertam infidelitatile sotilor, barbatii nu iarta.Merita sa-ti destrami familia?
-
Buna!
Uite o situatie care de obicei li se intampla barbatilor la andropauza. Exact aceleasi asteptari le au si ei, in casnicie a intervenit monotonia, nu ne mai facem declaratii si numai adresam cuvinte, laude la adresa celuilalt ...
O.K. ai facut-o (nu condamn) dar acum ai griza sa nu distrugi ce ai, tu tre sa traiesti cu asta in suflet si sa te reintorci la sotul tau proaspata, mai puternica si sa reaprinzi scanteia ...si el poate sa-ti ofere ceea ce astepti, dar fa ceva in sensul asta, cere-i ... -
calmeaza-te si rupe relatia cat potzi de repede!imagineaza-tzi ca sotzul tau va afla si vei pierde totul,respectul si afectiunea lui,respectul copiilor tai,confortul casei tale!ptr.ce???????????ptr.o idila fara sanse de supravietzuire?
problemele adevarate sunt intre tine si sotzul tau,aceasta idila e doar o refulare,senzatia pe care ti-o ofera acest tanar e temporara!ai fi capabila sa renuntzi la tot pentru el?nu cred!
pune-te si in locul lui!ti-ar conveni sa stii ca el [sotzul]are o idila cu o persoana mult mai tinara ca tine?????????eu nu te judec,eu doar iti arat unde poate duce ....o astfel de evadare!probabil ai impresia ca e ceva ca un joc,nu e nicidecum,se poate transforma intr-un coshmar,doar daca intre tine si sotzul tau nu exista o intelegere tacita! -
incearca sa afli ce anume te-a atrs la acest tanar.este posibil sa iti fi dat mai mult atentie,mai multa intelegere,mai multa toleranta,poate ca este doar un bun ascultatator,etc...inainte sa rupi relatia si sa revii la realitate,cred ca vei afla atsfel de ce fel de oxigen are nevoie casnicia ta!bafta multa!
-
Draga mea, sunt in aceeasi situatie ca tine.Am si eu un mesaj de acest gen postat aici.Insa nu am ajuns chiar asa departe ca tine, in ciuda faptului ca acasa treburile nu stau pe roze.Eu una incerc inca sa ma dumiresc ce este cu mine, ce este cu cel ce mi-a data viata peste cap, cu ce ne dorim amandoi.
Este adevarat ca mesajele de aici m-au ajutat chiar daca erau contradictorii.
Oricum te felicit pentru curajul avut.Iar greseala recunoscuta este pe jumatate iertata.Nu iti pot da sfaturi, nu am cum!
In final tu esti cea care decide ce este mai bine pentru tine!Te sarut si ai grija. -
Biata de tine! Numai tu stii ce lupta cumplita se da in sufletul tau! In mod cert actiunile tale au fost motivate. Nu ma indoiesc ca sunt nopti in care nu poti dormi framantata de intrebari si dileme morale.
Singurul sfat pe care ti-l pot da e sa te gandesti bine si sa iei decizia pe care tu o consideri cea mai potrivita. Ignora gura lumii, in fond nu traieste nimeni in locul tau.
Raspunsul la toate intrebarile se afla in tine. Mult noroc!
-
Exact. Fiecare actionam in functie de caracterul pe care-l avem, de convingerile pe care le avem si in functie de niste premise pe care numai noi le cunoastem. Daca ne intrebi pe noi o sa auzi:" eu as face-o, m-as intalni cu flacaul, ca e terapeutic!!!" sau, "Nu te complica cu ala, ca risti sa pierzi ce ai"
Tu ia in calcul si efectele benefice pe care le are legatura aceasta asupra ta,(ca sunt astfel de efecte), dar gandeste-te la modul serios la ce ai de pierdut. Si actioneaza ca atare.
Daca vrei pareri...iti spun parerea mea: eu nu cred ca esti de acuzat
O viata avem...