Ma iubeste, dar eu vreau sa ma sinucid

  •  
    • 6 mesaje
    3 Oct 2002, 13:12
    0 0
    Suntem impreuna de 3 ani de zile. N-a fost dragoste la prima vedere din partea nici unuia dintre noi.
    Nu m-a inselat niciodata, mereu imi spune ca ma iubeste, ca eu sunt aleasa lui, ca nu-si poate imagina viata fara mine.Ne facem planuri de casatorie, ne vedem in fiecare zi, ne iubim.
    Mama mea e impotriva relatiei si din cauza asta, anul trecut, a izbucnit un scandal monstruos, in urma caruia eu am cedat nervos si am avut o tentativa esuata, din pacate, de sinucidere. Tot el a fost cel care m-a salvat.
    Spun "din pacate", pentru ca sunt extrem de geloasa si de posesiva.Nu ma pot controla. Am ajuns pana acolo incat sa merg cu el la sala si sa-l astept 2 ore in masina. Din cauza caracterului meu imputit, din cauza dragostei pe care i-o port, din cauza faptului ca nu sunt in stare sa traiesc fara el,
    ma tenteaza din ce in ce mai mult gandul sinuciderii. Si stiu ca de data asta n-o sa mai dau gres.
    Simt ca mi-am pierdut mintile si ca asta e cea mai buna solutie pe care o pot lua.
    Totusi, parca, as mai vrea sa traiesc.Macar putin...
    Ajutati-ma, va rog!!!
  •  
    • 172 mesaje
    3 Oct 2002, 13:53
    0 0
    Buna Monique! Sunt Tiana!
    Am citit mesajul tau de vreo 2 ori.De ce vrei sa te sinicizi?Din cauza mamei tale ? Sau pentru ca esti prea posesiva si vezi ca ii faci rau iubitului tau?
    Cu mama ta ,cred ca se poate rezolva problema,vorbeste cu ea si spune-i despre iubirea ta,sunt sigura ca o sa inteleaga pana la urma, convinge-o ca e dragostea ta,ca te simti bine cu el,ca te respecta si ca te iubeste mult.Iar despre gelozia ta ,invata sa ai mai multa incredere in el si foarte multa incredere in tine. Draga mea ,o lupta e viata,deci te lupta.Lupta pentru tine si pentru dragostea ta.Lupta pentru fericire.Nu rezolvi nimic daca alegi alta cale.Nimeni nu ar fi fericit.Crezi ca daca renunti la viata pamanteana rezolvi ceva?Sufletul tau va bantuii intr-una si nu cred ca si-ar gasii linistea vreodata.


    Mai spune cate ceva despre tine.
  •  
    • 827 mesaje
    3 Oct 2002, 14:11
    0 0
    Monica, nici prin gand sa-ti treaca sa treci la fapte! O sa te iau la palme si pe lumea ailalta!!!!! Ce? Ai innebunit? Pt. NIMENI SI NIMIC nu merita pe lumea asta sa-ti faci 'felul', intelegi? Iti pierzi sufletul pentru vesnicie? Nici sa nu te gandesti! Incearca sa te linistesti: asculta multa muzica, citeste, stai de vorba (cu cineva din casa, prieteni, cu noi pe forum, cu vine vrei...)
    Eu cred ca ai facut o adevarata obsesie pentru tip; mai incolo, in tiimp ( o sa razi! ) o sa vezi ca nu e atat de grozav precum pare; ai sa-i vezi si slabiciunile, si vulnerabilitatea, si micile defecte, samd...nici-o minune nu tine mai mult de 3 zile, 3 luni, 3 ani, 30 de ani!!!!! , , , D-ar-ar Dumnezeu sa tina cu ultima cifra! Sincer, nu trebuie sa-ti mai treaca astfel de chestiii prin cap; incearca - facand tot posibilul - sa privesti nepatimas, ci lucid....OK?
  •  
    • 827 mesaje
    3 Oct 2002, 14:13
    0 0
    Ca sa te linistesti, iti dau voie sa ma mascaresti - daca asta te usureaza - intreaba-ma ce vrei, spune ce vrei, insa nu te lasa prada gandurilor negre!
  •  
    • 827 mesaje
    3 Oct 2002, 14:43
    0 0
    Chato, la munte, 2-3 saptamani? Ar fi minunat! Dar trebuie sa ai si bani si sa ai si cu cine, nu?
  •  
    • 64 mesaje
    3 Oct 2002, 15:49
    0 0
    cati ani ai ?cum poti sa te gandesti ca pentru a rezolva aceasta situatie tu trebuie sa faci acel lucru?daca ai acest mod posesiv de a fi cred ca tu nu ai incredere in tine.esti femeie si daca santeti de atata timp impreuna nu cred ca ai motive sa ai temeri.mama ta va trebui sa inteleaga ca tu trebuie sa decizi cu cine vrei sa fii.ei nu trebuie sa ai placa trebuie doar sa inteleaga ca asa iti este tie bine.incearca sa mergi la biserica si roagate la bunul dumnezeu sa te ajute si sa te intareasca.santem cu tine daca te ajuta cu ceva.si noi avem fiecare cate o problema , mai mare sau mai mica,dar incercam sa mergem mai departe.
  •  
    • 285 mesaje
    3 Oct 2002, 16:02
    0 0
    Tiana draga,ce s-a intamplat cu tine?!revino-ti!!!!Se poate ca n-ai nici un pic de incredere in tine si nici atat in el?Fara nici un pic de incredere nu poti sa construiesti o relatie sanatoasa.Ai sa-l stresezi si pe el cu atata neincredere si atunci chiar ca o sa fuga mancand pamantul.Ce-ar fi sa consulti un psiholog?Se pare ca undeva e o problema careia nu poti sa-i faci fata singura asa ca nu ezita sa ceri sfatul unui profesionist.Mult noroc in continuare!
  •  
    • 418 mesaje
    3 Oct 2002, 16:42
    0 0
    Aliada, problema nu e a Tianei.

    Si acum, Monique, eu am sa incerc sa te ajut cum cred si eu ca-i mai bine.
    Eu cred ca problema ta, este una adanca, nu se rezolva cu o plecare la munte sau alte solutii de moment.
    Fiindca ai avut deja o tentativa de a te sinucide, e limpede ca traiesti cu acest gand, chiar si in zilele tale bune si fericite. El e totusi acolo, in subconstient si cand disperarea te napadeste vine si te cheama....
    Important e sa nu-l asculti.
    Vorbesc din proprie experienta. Numai ca eu sunt intr-o stare mult mai fericita decat a ta.

    Acum, in alta ordine de idei, trebuie sa elimini motivele nefericirii tale. Chiar daca pare simplist, asta e singura solutie. Asadar, eu inteleg ca aceste motive, sunt
    unu: impotrivirea mamei tale in ceea ce priveste aceasta relatie
    si doi: gelozia de care suferi.

    1. Cu mama ta nu prea vad cum se poate rezolva situatia daca am in vedere faptul ca au trecut totusi 3 ani iar ea si-a pastrat intransigenta vizavi de ac. relatie. Banuiesc faptul ca ai incercat deja sa comunici cu ea.
    Incearca sa o faci sa inteleaga esentialul: ca esti fericita langa acest om, ca el e acela care te face fericita, si prin urmare intru-cat orice mama ( normala ), nu vrea decat fericirea copiilor ei, ar trebui sa accepte situatia. Daca insa mama ta refuza sa treca de dragul tau peste propriile porniri de antipatie fata de iubitul tau, nu-ti ramane decat sa o eviti pe cat e posibil, iar cand trebuie totusi sa vorbiti evitati ac. subiect.

    2. In ceea ce priveste gelozia ta, trebuie sa intelegi foarte clar ca sistemul tau de valori in ceea ce priveste iubirea este dat peste cap.
    Folosesti expresia " din cauza dragostei pe care i-o port". Recunosti ca il iubesti enorm si ca, tocmai de asta, fiinda stii ca ii faci rau, vrei sa renunti la viata.
    Insa din acelasi motiv ar trebui sa faci ALTCEVA:
    - sa-i dai libertate, sa incetezi cu aceste crize de gelozie. Faptul ca tu ai constientitzat faptul ca ii faci rau este primul pas in a renunta sa o mai faci. De dragul iubirii ce i-o porti, trbuie sa gasesti in tine ac. putere.
    - sa renunti la gandul sinuciderii fiindca l-ai rani enorm. Ai suporta povara gandului ca l-ai mutilat sufleteste rapindu-i de langa el fiinta iubita? pe cea pe care o considera aleasa lui? pe cea impreuna cu care face planuri de casatorie?

    Caracterul tau pe care-l numesti "imputit" SE POATE SCHIMBA!!! DACA LUPTI DESTUL, DACA VREI CU ADEVARAT ASTA, DACA IL IUBESTI ASA CUM SPUI.

    Eu totusi cred ca nu meriti acest calificativ ( caracter imputit ). Esti doar prea fragila, speriata, lipsita de incredere si te-ai imbolnavit de gelozie. DA! Gelozia e intr-adevar o boala, mai ales daca atinge amploarea aceleia pe care tu o resimti. Multi oameni gelosi ca si tine nu au curajul sa constientizeze si sa recunosca faptul ca au o problema.

    Cere totusi sprijinul unui psiholog, ai nevoie de o mana de ajutor mult mai puternica decat cea pe care incercam sa ti-o intindem noi.
    Ai facut bine ca ai avut curajul sa recunosti cu ce te confrunti si ai cerut ajutor.

    Te pup si iti doresc tot binele din lume. Daca vrei scrie-mi pe privat.
    Voi cauta sa-ti fiu un cat mai bun sprijin, atat cat pot.
  •  
    • 1443 mesaje
    3 Oct 2002, 18:07
    0 0
    monique, esti deprimata si speriata cumva pentru ca, desi de trei ani impreuna, tot nu va casatoriti? asta este spaima ta? te macina ca el, desi spune ca te iubeste, nu trece la fapte?
  •  
    • 827 mesaje
    3 Oct 2002, 18:15
    0 0
    Maudel? Ai venit?
  •  
    • 1443 mesaje
    3 Oct 2002, 18:45
    0 0
    aham, ai privat si mesaj la subiectul "nostru"
  •  
    • 503 mesaje
    3 Oct 2002, 19:58
    0 0
    monique! tu esti prea tînårå si nesigurå pe tine. Tu trebuie så sti cå pe orice bårbat îl sperie gîndul de cåsåtorie. Eu consider cå este timpul ca tu så-l faci pe el så se simtå nesigur de tine.Imagineazå-ti cît ar fi de plåcut ca tu så fi împreunå cu cineva care are comportamentul tåu.Ti-ar place nu cred. Asa cå uitå-te în oglindå ce frumoaså esti ,cît esti de atrågåtoare si cïnd ai så fi constientå de valoarea ta de femeie d-abia atunci prietenul tåu o så te pretuiascå. O femeie dacå vrea si vrea are orice bårbat vrea.Nu înteleg de ce så te mårti?Aici unde locuiesc eu femeile nu se måritå decît dupå ce au stat cu ei împreunå ani de zile iar uni au asa mare încredere în dragostea lor cå ei nu au nevoie de cåsåtorie. Asa cå få-te putin suedezå si fi mai rece si stpînå pe tine. Nu la toti bårbati le place så aibe lïngå ei femei slabe. aratå la toatå lumea cå esti o femeie modernå si cå poti så stai pe picioarele tale . Iubesti pe cine vrei atîta timp cît meritå så fie iubit. Dar så te arunci în cåsnicie pentru ce te iubeste nu este suficient.ai så vezi cå dacå te aråti tare si mare o så meargå în patru labe dupå tine si o så te iubeascå si mai mult. Iar cu mama ta termino repede.Nu este viata ei si nu are definitiv nici un drept så se amestece ïn viata ta. Cå doar nu este ea aceaia care så împartå patul cu prietenul tåu, nu ea trebuie satisfåcutå ci tu.Iar problema cu sinuciderea uit-o nici un bårbat din lumea întreagå nu meritå asa o jertfå -nici unul-
  •  
    • 228 mesaje
    4 Oct 2002, 10:02
    0 0
    Nu am nimic de adaugat la cele ce ti-a scris Mychip. Are dreptate: NIMENI si NIMIC pe lume nu merita un asemena gest.
    Esti tanara, ai viata inainte, nu-ti amari zilele cu gelozie si prostii... Tineretea e atat de scurta, traieste-o cum poti mai frumos; bucura-te de iubirea lui, fi receptiva la vorbele lui, deschide-ti sufletul si inima la dragostea lui.
    Si nu uita un lucru: orice-ar fi, orice s-ar intampla, lumea e plina de barbati (de ei nu scapam niciodata si intotdeauna dupa nori si ploaie, apare soarele!
    Te pup si....mai scrie.
    Sa te ajute Dumnezeu sa faci numai ce este bine!
  •  
    • 71 mesaje
    4 Oct 2002, 12:03
    0 0
    monique, cum ai facut tu, fata frumoasa, de ai ajuns propriul tau dusman ?! chinuita de gelozie fara motiv, tematoare, mereu la panda- ce e cu tine? din mesajul tau am inteles ca ai cam tot ce vrei, in fara aprobarii mamei tale. ma rog, dupa parerea mea, asta ar trebui sa conteze mai putin.
    de unde vii tu cu gandurile tale sinucigase? daca vorbele tale n-ar lasa sa se vada disperarea, as crede ca te alinti!
    si ce dai tu in schimbul mortii, hai sa vedem, daca tot am devenit funebre: dragostea unui om cinstit, viitorul alaturi de el, anii de maturitate si implinire, zilele de vacanta petrecute cu el, serile de toamna, veselia sarbatorilor cand astepti sa vezi ce-ti aduce sub brad, zambetul copiilor tai...
    dai toate acestea ? si schimbul ti se pare echitabil? doamne-pazeste!
    sa stii ca orice gand de sinucidere este un gand de tradare fata de toti cei care te iubesc si au incredere in tine! ti-ar place sa fii considerata o tradatoare si o lasa?!
    monique, vindecarea e in tine, dovada este chiar faptul ca ai deschis acest subiect.
    fii o eva cumsecade si lasa ciorilor gandurile negre! ei, fir-ar sa fie de treaba!!!
  •  
    • 412 mesaje
    4 Oct 2002, 16:19
    0 0
    Sunt convinsa ca problema ta e adanca,are ceva "radacini" din copilarie..E adevarat?
    Tu itzi faci singura rau...UIta-te la tine insatzi shi sunt convinsa ca nu tzi-ar placea sa traieshti cu o asemenea persoana...Vrei sa te sinucizi? NU, nu asta e solutzia...Incearca sa te schimbi, sa devii omul alaturi de care tzi-ar placea sa traieshti..Noi cerem mult celor din jur, dar rareori privim la shi in noi cu exigentza...Zici ca prietenul tau nu te-a inshelat shi te iubeshte...Dar tu ai o adevarata comoara, Monique...Te-ai gandit la asta? Shi tu il iubeshti, sa inteleg..tocmai din "cauza" acestei dragoste dorintza de a te sinucide..Nu vezi aici un non-sens? De ce sa nu te bucuri de dragoste, pentru ca nu ai sa o traieshti la aceleashi cote intreaga viatza?!! Monique, trezeshte-te!! Sinuciderea e cea mai haioasa optziune..iar tu nu eshti lasa, tu nu eshti ceea ce spui ca eshti ..un caracter imputzit..shi asta pentru ca ai avut curajul sa ne scrii, pentru ca itzi faci autocritica shi recunoshti ca ai probleme...
    Daca exista ceva din trecut care "te apasa" shi care "itzi coordoneaza" (plastic vorbind) comportamnetul vizavi de prietenul tau, fa ceva: spune-tzi INCETEAZA! TREBUIE SA FIU REALISTA SHI SA MA BUCUR DE DRAGOSTE, NU SA O OTRAVESC!
    Repet: tu ai ceea ce nu f multe femei au: dragoste neconditzionata...Pretzuieshte-o, fata draga...Sinuciderea nu rezolva probleme, ci ii va distruge pe cei care te iuebesc.Sunt sigura ca nu asta vrei..Probleme cu mama ta...Heerei, si eu am avut probleme muulte...cine nu a avut la un moment din viata??
    Si cate clipe frumoase te ashteapta, cate momente divine alaturi de cel drag..iar tu eshti gata sa le inabushi....Ai viata inainte shi merita traita...sa ne gandim un pic la persoane cu handicap, care se leaga de viata cu disperare...sunt oameni care traisesc de zeci de ani paralizatzi la pat, care-shi pot mishca doar...globul ocular...shi traiesc, ishi doresc insanatosirea shi LUPTA...
    Lupta ta e cea cu tine insatzi....Sunt sigura ca ai sa invingi...Tzine-te la curent...
  •  
    • 6 mesaje
    4 Oct 2002, 16:34
    0 0
    Va multumesc tuturor ca mi-ati raspuns!
    Va inteleg pe toate, stiu ca aveti dreptate, dar ma lupt cu ceva ce ma depaseste.
    Sa va spun mai multe despre mine...Am 22 ani, 177 inaltime, 53 kg, sunt roscata si am ochii verzi.Sunt studenta la 2 facultati( ARHITECTURA SI MATEMATICA),
    lucrez, dau meditatii la copii, mi-am deschis o agentie matrimoniala si mai fac si proiecte. Nu ma consider proasta, nici urata, desi daca as putea as mai schimba cateva lucruri la mine.

    De "mama" mea m-am lamurit. O femeie care ii doreste copilului ei sa aiba cancer si sa duca aceeasi viata pe care a dus-o ea, nu se numeste mama. Am vorbit cu ea de nenumarate ori si n-am reusit sa o conving nici cum ca el e alesul meu.
    Nici n-o sa ma mai obosesc cu asta.
    Dar cu el ca ma fac? Ma sperie gandul ca se satura de felul meu de a fi si pleaca. Sunt f. constienta ca nu fac bine ceea ce fac si ca nici mie nu mi-ar placea sa se poarte cineva asa, dar nu ma pot controla.
    OK, chiar azi am prima sedinta la un psiholog, dar sincer va spun nu cred ca ma va ajuta si NU POT SA FIU OPTIMISTA! Dar o fac si pe asta.Cred ca trag de timp. In schimb e ultima sansa pe care mi-o acord. Poate ca traiesc cu impresia ca ma duc la un vrajitor care cat ai pocni din degete imi rezolva problemele.
    Dar daca nici el nu ma ajuta, atunci voi face ceea ce am planuit cu atata minutiozitate.
    Ma doare ca am dat atat de mult. Nu ma intereseaza cat primesc;as vrea doar sa se recunoasca ca am renuntat la multe. Daca va spun ca in trei ani de zile eu n-am avut nici un orgasm cu el? Am incercat sa ma masturbez si totul a fost perfect. Pot sa am orgasm cand vreau. Si cu toate astea am ramas cu el si-mi doresc compania lui pentru tot restul vietii.
    Va rog sa nu-mi spuneti ca sunt prea tanara si ca poate nu el este cel adevarat!
    Ceea ce simt eu acum( si am mai avut si alte relatii) nu se va mai repeta niciodata! Totul e mult prea intens, sunt gata sa renunt la orice pt. el si SIGUR n-as mai face asta pt. nimeni.
    Trebuie sa plec, dar astept cu nerabdare raspunsurile voastre.
    Puteti sa-mi scrieti si pe email
    monique_lungu@yahoo.com

    Multumesc, inca o data pt. tot!
  •  
    • 228 mesaje
    4 Oct 2002, 17:39
    0 0
    M-ai lasat muta, Moniq! Nici nu stiu ce sa-ti mai scriu. Adica ne intelegi, ne dai dreptate, dar...hotararea ta e luata, sau ce sa inteleg?! Nu vrei nici macar sa te mai gandesti la ce ti s-a spus aici, nici macar nu vrei sa incerci sa te schimbi....
    De ce? Pentru ca mama te nu te intelege?
    Imi pare sincer rau, dar asta nu este un motiv: nu traiesti o viata intreaga alaturi de mama.
    La ceea ce ai sopus despre sex, ca n-ai avut nici un orgasm cu el, aici se poate "lucra" si vei trece si peste asta, nici asta nu este un motiv. (Desi, ca sa fiu sincera, nu prea intele cum se intampla asta, daca spui ca-l iubesti atat de mult, dar cauze pot exista, fireste...)
    Atunci care este motivul real? Nu vrei sa-l spui sau nu vrei sa-l recunosti? Din descrierea ta am inteles ca esti o fata frumoasa, ca sa nu mai vorbesc de varsta minunata pe care o ai. De ce renunti la lupta? De ce nu incerci sa te schimbi, ca sa-ti faci tie un bine, in primul rand.
    Te sperie faptul ca s-ar putea satura de tine?! De ce? De ce sa se sature de tine? Ce-i faci tu atat de neplacut, doar ca il stresezi cu gelozia ta? Daca asta este singura cauza, nu este atat de greu de indreptat lucrurile; un pic de vointa iti trebuie.
    Dar am senzatia ca "lipseste" ceva din marturisirile tale.
    Hai, fi sincera si spune tot. Spune ce te amaraste de fapt, ca sa putem sa te ajutam.
    Ce s-a intamplat de fapt? Deschideti sufletul si poate, impreuna, toate evele, putem sa le punem cap la cap si sa gasim o solutie si pentru tine. Ce zici? Incercam?
  •  
    • 71 mesaje
    4 Oct 2002, 18:31
    0 0
    sunt de acord cu patapuf: nimic din ceea ce ne-ai impartasit despre tine NU justifica gandurile sinucigase! ba dimpotriva! deci din acest puzzle de informatii lipseste o piesa.
    te-as mai intreba daca totusi, monique, nu esti tu cumva un pic obosita de programul asta prea incarcat ? uneori, oboseala excesiva este un inamic redutabil.
    fii mai relaxata, altfel...
  •  
    • 285 mesaje
    5 Oct 2002, 12:16
    0 0
    Scuze Monique abia acum am vazut greseala de nume.Care mai e situatia?
  •  
    • 7 mesaje
    6 Oct 2002, 18:45
    0 0
    Sunt Amiss si as vrea sa iti spun povestea mea. Poate ca nu e la fel de dura ca a ta sau poate e si mai dura. Eu m-am indragostit ca o nebuna de un om care nici nu ma baga in seama. De 4 ani de zile sunt in situatia asta si nu am recurs la nici un gest disperat. Parerea me este ca atunci cand nu poti sa capeti de la viata mai mult trebuie sa incerci sa obtii tu insuti, luptand cat poti de mult, daramand orice piedica si razandu - le in nas celor care te considera slaba. Viata e atat de frumoasa incat sunt sigura ca ai sa gasesti o ratiune pentru a trai ;i a - ti ocupa timpul.Enjoy!