Fara menajamente

  •  
    • 67 mesaje
    3 Dec 2005, 13:50
    0 0
    As vrea sa aud si eu parerea voastra sincera, fara menajamente despre situatia in care am ajuns sa traiesc. Sunt casatorita de 15 ani, am doi copii destul de 10 si 12 ani. De la bun inceput nu m-am inteles prea bine cu sotul meu - desi eu ziceam ca m-am casatorit din dragoste. Dar parea ca eu il iubesc iar el are alte probleme - trebuie sa mentionez ca nu alte femei - mi-a fost si este foarte fidel. Eu as fi vrut sa fie fericit cu mine si atunci incet incet am facut tot ce vedeam ca lui nu-i face placere - curatenie, mancare, spalat, calcat, piata, plata facturilor, crescutul copiilor, plimbatul lor, distratul lor, lectiile cu ei. Tot. In timp ce el isi plangea de mila ca societatea nu-l recompenseaza pe masura inteligentei. Incet, incet s-au adunat frustrarile si la un moment dat am luat copiii si am plecat de acasa. M-am mutat in alt oras unde mi-am gasit de lucru, mi-am inchiriat un apartament, am dat copiii la scoala. El a tot incercat sa ne impacam - dar simteam ca nu sunt in stare sa o iau de la capat, sa calc iar ca pe oua ca el sa nu se deranjeze, sa nu fiu multumita de viata mea pentru ca el e nefericit, sa nu ies cu prietenii la o terasa pentru ca sunt prea prosti pentru a-i tine lui companie. M-am gandit sa imi caut pe altcineva mai aproape de ce imi doream eu - de acum cu o alta minte decat la 25 ani cand m-am maritat. Dar de fiecare data cand intalneam pe cineva mi se parea ca nu e destul de bun sa le fie copiilor mei tata. Nici nu am intalnit pe cineva care sa imi placa. Dupa 3 ani sotul meu ( de care nu am divortat - pentru ca nu a fost de acord) a spus ca s-a schimbat si a inteles ca a gresit in felul care s-a purtat si vrea sa ne impacam. Dar a alunecat si pe o panta bisericoasa - in care imi spune voalat ca sunt o pacatoasa ( ca l-am parasit) si el e un mare generos ca ma iarta. As vrea sa imi refac familia dar ma scoate absolut din minti cand il aud vorbind asa - si nu numai asta. Sper sa aveti rabdare sa cititi confesiunea mea.
  •  
    • 3729 mesaje
    3 Dec 2005, 13:55
    0 0
    Din cate am citit eu aici tu ai facut cam tot ce ti-a stat in putere pentru familia ta, dar nu te-ai prea gandit la TINE.Intradevar ai incercat totul pentru sotul tau, si apoi ai incercat totul pentru copii tai.Incearca sa e gandesti ce vrei TU cu adevarat.Gandeste-te ca daca el e acum atat de bisericos in curand atitudinea se va rasfrange si asupra copiilor..in curand vor deveni adolescenti..sti si tu cum sunt adolescentii...si nu cred ca le va fi usor cu un tata care ii va tine ca la manastire.Dak el s-a schimbat ar fi trebuit sa incerce sa te faca fericita nu sa te considere pacatoasa.Eu spus sincer ca niciodata nu e prea tarziu, decat sa te chinui sa il schimbi mai bine iti vezi de fericire, si copii tai vor fi fericiti alaturi de tine.
  •  
    • 3636 mesaje
    3 Dec 2005, 13:56
    0 0
    trista povestea ta...

    inima ta ce spune?vrei sa te intorci la el? e din cauza copiilor? eu nu cred ca un om care atatia ani nu s-a schimbat se va schimba acum la maturitate. putin probabil. mai ales daca spui ca a luat-o pe o panta bisericoasa si iti reproseaza ca esti pacatoasa.
    depinde de tine, insa daca nu ti-a fost bine si acum ai semnale ca tot nu iti va fi...eu nu m-as intoarce. succes!
  •  
    • 218 mesaje
    3 Dec 2005, 14:00
    0 0
    nu cred ca s-a schimbat .de acum prietenii tai care "sunt prea prosti pentru a-i tine lui companie" vor fi pacatosi.
  •  
    • 445 mesaje
    3 Dec 2005, 14:01
    0 0
    Sa-mi fie cu iertare, dar se pare ca el nu s-a schimbat deloc. Acum, cu "bisericeala" lui, are un argument in plus ca sa iti scoata ochii ca el e superior, iar tu nu il intelegi. Probabil ca in mintea lui tu i-ai fost mereu datoare si o sa-i fii in continuare, mai ales daca el face un imens gest de marinimie si te iarta. Poate ca pana la urma adevarata problema e ca nu ti-a placut inca nimeni altcineva. Eu as mai avea rabdare, fiindca sigur va aparea un alt barbat bun si de sot, si de tata pentru cei doi copii.
  •  
    • 128 mesaje
    3 Dec 2005, 14:02
    0 0
    Hmmm! Complicat! Vorba lui tzumme...tre' sa analizam! La prima vedere, s-ar zice ca te imbie cu o cusca "proapat zugravita". S-ar putea sa fi inteles eu gresit dar am inteles ca ai "iesit din cusca". Poate s-a schimbat dar schimbarea trebuie sa fie in bine si din ce spui tu, nu asta reiese. Zici ca vrei sa-ti refaci familia. Ce inseamna pentru tine "familie refacuta"?!...faptul ca veti sta in aceeasi casa? Probabil ca ai niste asteptari pentru tine si evident pentru copii de la aceasta "refacere". Trebuie sa stii foarte clar care sunt aceste asteptari si sa analizezi foarte realist posibilitatile de indeplinire ale acestora in cazul "impacarii". Alegerea trebuie sa fie a ta - pt ca esti in cunostinta de cauza si pt ca pari o femeie puternica daca ai avut curajul sa faci asa o schimbare. Daca viitorul nu pare roz nu cred ca e' bine sa incepem sa picuram alb intr-un trecut cenusiu...spre care sa ne intoarcem incet-incet, cand il vom vedea intr-o nuanta mai deschisa...
    Be careful!
  •  
    • 727 mesaje
    3 Dec 2005, 14:04
    0 0
    nici eu nu m-as intoarce .

    si gandeste-te la tine cum a zis si sabbra .

    iti doresc fericire multa .
  •  
    • 87 mesaje
    3 Dec 2005, 14:06
    0 0
    aaaaaaaaa!
    in primul rand ca fetele cred ca au ceva mai bun de facut decat sa se uite si sa scrie, nu cred ca ti-ai ales bun momentul sa ridici problema. Mai mature sau nu, mai in tema sau nu, fiecare isi da cu parerea, dar cred ca azi le-ai pierdut. Io, care sunt cam de varsta ta, maritata si io, si cu copil, nu prea stiu ce sa-ti zic. Chestia c biserica....sa ma lasi...eu nu cred in Dzeu, dar nici nu-i judec pe altii. Eu cred ca daca tu esti fericita, atat cat poti tu sa fii fericita, si copiii vor fi fericiti. Cred ca e mai bine cu tata de duminica, iar eu prietena cu tatal copilului, decat in certuri si-n scartzaieli, dar cu tatal copiilor langa...nu stiu, e greu si nu vreau sa dau sfaturi...atunci cand sunt copii implicati e ingrozitor, sufera ei pt prostiile parintilor.
  •  
    • 10816 mesaje
    3 Dec 2005, 15:53
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 80 mesaje
    3 Dec 2005, 22:03
    0 0
    Nu stiu cum sa-ti spun asta,dar daca nici tu nu ti-ai gasit pe nimeni in 3 ani,desi ai plecat de acasa(deci ai "sfarimat" universul perfect al copiilor)....pt mine inseamna ca si tu mai tii sau mai speri la o impacare. Si bine te-a mai sfatuit o eva sa incerci sa reiei legatura cu el fara a te muta din nou cu el.De ce nu?! Ai sansa sa vezi cit de reala e schimbarea lui.
  •  
    • 12819 mesaje
    4 Dec 2005, 00:09
    0 0
    TSUNAMI'S ANALYSIS:

    E DIFICIL.
    sa-ti argumentez: cineva zicea ca nu ti-ai gasit pe nimeni in 3 ani suficient de bun. ma rog, erai seaparata si cu 2 copii. barbatii in ziua de azi...

    eu zic altceva: ALARMA!!! NICI EL NU SI-A GASIT PE CINEVA IN 3 ANI.
    deci, asta ce inseamna? e dificil sa-l accepte cineva.
    din suflet iti zic: BRAVO. ca nu ai inaintat in compromisuri. acum tu esti seful casei tale, tu ordonezi viata ta si-a copiilor. noaptea cand mergi la baie trebuie sa te gandesti nu sa nu-l scoli pe el, ci sa nu-i dernajezi pe copii, sau si mai simplu: te duci la baie. cel care se trezeste ar trebui sa fie bucuros ca inca mai are timp de somn.

    acum PUNE TU CONDITII. in primul rand il mai intrebi o data de ce te considera pacatoasa. o sa-ti spuna ca pentru ca l-ai parasit.
    ii dai problema numarul 1:
    te vei intoarce atunci cand nu te va mai considera pacatoasa si-ti va oferi un raspuns pe care tu il astepti.
    este foarte clar din ceea ce spui tu ca el crede ca nu el este de vina pentru faptul ca tu ai plecat.
    daca nici acum nu-si recunoaste greseala, este clar ca are nevoie de tine pentru ca (TOT EL, SI NU VOI) se simte singur.

    eu as merge pe la el asa, m-as gati ca o zana, i-as da-o pe la nas, un sex frenetic, apoi, ii spui pa. nu uita sa mentionezi o data pe ora MOTIVUL PENTRU CARE V-ATI SEPARAT.

    nu te vinde gratis, acum dupa ce ai reusit sa-ti cladesti un camin al tau, acum cand ai un echilibru.
  •  
    • 5148 mesaje
    4 Dec 2005, 00:10
    0 0
    tsunnami
    tu ai accepta langa tine o femeie care are 2 copii dintr-o relatie anterioara?
  •  
    • 12819 mesaje
    4 Dec 2005, 06:17
    0 0
    de ce nu?
    asta nu e un criteriu pentru mine. eu zic ca numai un floricica ar alege "fara copii". e ca si cu virginitatea.
    tu te-ai putea lega de un barbat care nu-i virgin?
  •  
    • 67 mesaje
    8 Dec 2005, 17:33
    0 0
    Vroiam sa multumesc celor care au avut rabdare sa citeasca povestea mea si sa se gandeasca la mine. Calculatorul meu a picat si abia astazi am reusit sa-l recuperez.

    De schimbat e greu de crezut ca s-a schimbat. Ideea cred ca e daca, acum ca il cunosc mai bine decat acum 15 ani, il pot accepta asa cum e?
    Ideea e ca aceasta acceptare e doar de dragul copiilor si a lui. Inima mea nu mai bate pentru el de mult.
  •  
    • 3636 mesaje
    8 Dec 2005, 17:59
    0 0
    daca e doar pt copii faci o greseala enorma sa te intorci la el.
  •  
    • 1280 mesaje
    8 Dec 2005, 18:01
    0 0
    stii ce? Nu te lega la cap daca nu te doare. Copiii cresc si pleaca la casele lor dar tu ramai cu beleaua pe cap.
  •  
    • 67 mesaje
    8 Dec 2005, 18:28
    0 0
    Punand gandurile pe hartie m-am provocat inca o data sa ma gandesc de ce l-am parasit de fapt. Mi-am tot spus ca a fost din cauza ca am fost coplesita de prea multe responsabilitati si frustrata ca el nu facea nimic. Dar acum ma gandesc ca de fapt nu e chiar asa. Eu sunt o persoana activa si probabil ca oricum as fi facut totul in casa si nu m-ar fi deranjat daca el ar fi fost altfel. Cred ca ne-am maturizat diferit - poate cand eram tineri semanam mai mult acum... nu prea mai avem nimic in comun. Desi firea lui nu s-a schimbat prea mult, acum 15 ani nu ma deranjau atitudini care acum imi provoaca crize de furie sau daca ma pot abtine ma umplu de frustrare. Totusi nu prea imi vine sa-l parasesc pentru ca... mi-e si mila de el - nu are pe nimeni, nu se intelege cu nimeni - nici macar cu neamurile lui nu se mai intelege.
  •  
    • 3337 mesaje
    8 Dec 2005, 18:35
    0 0
    Ana cumva tu ai ajuns cam cum era el. Nimeni nu e bun pt copii mei = toti cu care ieseati la terasa sunt prosti. Intelegi tu. Cumva acum tu esti cea pretentioas si neinteleasa. Ai si tu drepatatea ta ca nu vrei pe oricine pt copii..logic. O impacare cu el va va aduce de unde ati plecat. Cazutul pe partea bisericeasca este o mare greseala....atentie astia sunt cei mai periculosi (fanaticii religiosi).
    Oricum ...femei cu copii....da nu au cautare. Sincer chiar ma mir ca ai gasit ceva pretendenti. Acum cinc vorbind...cine pierde vremea cu crescutul plozilor altuia?
    Ce este de apreciat este ca ai reusit sa faci multe singura..bravo.
  •  
    • 3337 mesaje
    8 Dec 2005, 18:42
    0 0
    oricum...care e frate problema cu el?
    a avut note mari la scoala si vroia sa i se ridice un piedestal?
    la munca sa i se incline toti in fata?
    ciudat...dar ma rog.
  •  
    • 9835 mesaje
    8 Dec 2005, 18:51
    0 0
    Eu as zice ca ai cam uitat de ce ti-ai luat lumea-n cap, cu copilasii de manutza...

    Cat despre (fostul)sot: un paranoic ca el aluneca usor spre obsesii, asa ca... treaba cu bisericeala cu siguranta ca-i impinsa pana la un grad cel putin anormal, avand in vedere tipul de personalitate maligna pe care o are.

    Stii ce zice o prietena de-a mea (care se pricepe la chestii de-astea)?
    "Nebunia nu se vindeca de la sine in timp, ci se agraveaza."

    Eu as zice sa-ti aduni puterile si sa te abtii de la a te re-cupla cu sotul doar pentru ca ti s-a pus pata sa ai un barbat langa tine. Daca ai nevoie de un barbat, poti foarte bine sa ai un prieten intim. In timp, cu putin noroc, poate vei gasi unul care sa se dovedeasca a putea fi un sot rezonabil pentru tine si-un tata bun pentru copii.