serviciu vs familie
-
0 0buna evelor! desi citesc cu drag de multa vreme acest forum nu am postat niciodata. acum insa doresc sa aduc in discutie un subiect care mie mi se pare ca tinde sa ne afecteze tot mai tare in ultima vreme. de ceva timp, chiar ani buni nu mai mergem la un serviciu unde stam 8 ore batute in cuie si intram la 7 dimineata. incepem incet incet sa avem parte si noi de beneficiile unui stil de munca occidental. insa este oare o bucurie? viata noastra si a iubitilor nostrii graviteaza in jurul unui birou de dimineata si pana seara tarziu. lucram in firme frumos si intim aranjate pt a suplini nevoia noastra de intimitate si confort pe care pana nu demult ne-o oferea familia dupa orele de munca. este frumos, poate chiar firesc, insa nu ma pot opri sa nu imi pun intrebarea daca vor mai rezista acele relatii in care cei doi lucreaza separat. si daca vor rezista , vor fi ele la fel de bine inchegate, sau vor supravietui pt ca sunt copii la mijloc, sau in paralel cu relatii cu colegii , colegele?
poate eu am devenit paranoica insa simt ca nu ne indreptam catre ceva bun. am impresia ca se promoveaza infidelitatea cu sau fara voia noastra si chiar cadem in plasa fara sa realizam ce se petrece.
si este normal nu? ma gandesc ca daca stai toata ziua la birou in preajma unor femei frumoase, aranjate, sau a unor barbati insistenti , prietenosi, daca in pauzele de la munca servesti gustarea sau cafeaua cu colegul sau colega,nu e decat un pas pana la stabilirea de relatii intime. ba se mai intampla si alte lucruri menite sa incurajeze infidelitatea si relatiile doar intre colegi, vezi domne in scopul de a face echipa sa fie unita, se organizeaza petreceri menite sa favorizeze schimburi de pareri, pt ca angajatii sa se cunoasca mai bine din toate puncetele de vedere. am un prieten care lucreaza la o firma cu program de la 9 la 18 care aproape zilnic se prelungeste insa. acum ceva vreme firma a organizat o conferinta care urma sa se termine intr-un bar cu o petrecere intre colegi, bautura si tot tacamul. prietenul meu a refuzat sa se duca pt ca i s-a spus ca nu are ce cauta cu partenerul. lui i s-a parut deplasata ideea si a refuzat sa paricipe.eu sper sa isi pastreze acesta atitudine si pe viitor. insa daca lucrurile merg in acest ritm cat este posibil sa mai dureze relatia mea? in timp se erodeaza, mai ales ca sunt zile in care nu mai apucam sa ne vedem si nu facem decat sa vorbim de cateva ori la telefon, scurt sa nu auda colegii. in schimb se vede zilnic timp de 10 ore cu anume colege cu care lucreaza, observ ca stie lucruri destul de multe si personale despre ele si ma gandesc ca nu e decat un pas pana la stabilirea unei relatii cu una mai disponibila dintre ele. pana acum nu sunt astfel de semne insa in conditiile date voi ce credeti vor mai rezista si alte relatii, sau ne vom gasi perechea doar la serviciu pt ca nu mai avem timp si posibilitatea sa mai cunoastem si alti oameni? voi cum vedeti lucrurile? -
ioi..usor nu e.
Insa depinde fff mult si de oamenii implicati in relatia respectiva, cat de mult tin unul la altul, cat de mult se iubesc.... Asa lumea e plina de barbati disponibil si femei asijderea, deci tentatii sunt la tot pasul.
Deci depinde de caracterul fiecaruia, de stabilitate, de multi factori... -
tentatii si femei disponibile se gasesc peste tot,nu numai la servici.Eu pana acum la toate firmele la care am lucrat nu se incurajau relatiile intre colegi,ci din potriva.
Sunt de parere ca in cazurile in care cei doi parteneri se iubesc si se inteleg se trece peste tentatie si dupa un program lung abea asteapta sa se intalneasca sa fie impreuna;dar depinde foarte mult de cei doi sa faca timpul petrecut impreuna cat mai placut. -
eu nu neg faptul ca peste tot pot fi tentatii si ca depinde ft tare de cei doi si de seriozitatea relatiei,insa ma gandesc ca eu de ex nu mai sunt la inceput cand te mistuie aceea pasiune iar el nu mai are ochi pt nimic altceva. este vorba stiti voi de ceva asemanator cu picatura chinezeasca. pe tine te vede rar, insa pe colega cutare o vede 10 ore pe zi, impart aceeasi profesie, au vreme sa discute tot felul de lucruri, rad impreuna, lucreaza impreuna, fac planuri proiecte profesionale impreuna, azi un zambet, maine o idee, in alta zi o parere, adica viata cu toate ale ei se desfasoara la birou si nu se mai imparte cu partenerul. ma gandesc ca pana la urma si cel mai fidel barbat s-ar putea trezi implicat in timp, atasat de o colega. nu stiu, sincer ma simt in pericol si imi vine sa spun pa si pusi la orice barbat ar mai incerca sa intre in viata mea. stiti cum e, te suna si auzi ca acolo e ziua cuiva, se aude pe fundal muzica si izbucnesc rasete isterice, apoi astepti ca tel sa sune si sa spuna ca se indura sa plece, sau ca poate sa plece sa va intalniti. este firesc ca eu sa stau acasa si sa astept ca el sa se intoarca de la nu stiu ce cokteil de la care nu poate lipsi si cu mine nu are voie sa mearga? ce credeti, vi se pare firesc sa ii pretind sa nu participe? acum urmeaza bairamul de sfarsit de an, cine stie pe la ce carciuma si la care probabil ca de obicei nu va avea voie cu partenerul.
si nu este vorba de teama mea stiti voi cu drobul de sare, este vorba de un stil de viata care am senzatia ca ne dezbraca nu doar de haine ci mai ales de caracter.
degeaba, barbatii sunt destul de vulnerabili, iar pe la birouri ca si in oricare alte locuri unde se afla barbati si femei la un loc colcaie hormonii. si ceea ce ma ingrijoreaza este tocmai ce v-am spus ,ca se incurajeaza acest mod de viata si asta pt comoditatea si confortul angajatului si atunci oricat de mult ai fi devotat partenerului de acasa iti dai singur seama ca oricat l-ai iubi, nu prea reusiti sa va mai intalniti, nici sa aveti relatii intime si atunci varianta colegul sau colega care zambeste atat de provocator si isi misca zilnic fundul prin fata biroului, nu este ea varianta optima?
pe langa pericolele existente deja pt un cuplu, a aparut si acest nou mod de viata...viata la birou.
si eu lucrez la birou, din fericire nu toata ziua, adica cam juma din zi, am norocul sa fiu o femeie frumoasa si sexi si va spun ca nu e barbat care mai direct sau indirect, functie de personalitatea fiecaruia, sa nu fi incercat macar sa ma complimenteze, sau sa atraga atentia asupra lui in vreun fel. si sunt barbati casatoriti, barbati care vorbesc frumos despre iubitele lor. oare unde vom ajunge. mi se pare ca acest gen viata promoveaza explicit sexul si infidelitatea. prea mult timp la serviciu nu credeti? -
Marturisesc ca mesajele tale ma pun pe ganduri
...cred ca si eu imi dadeam seama de faptul ca in ultima vreme flirtul a fost ridicat la rang de regula sociala...mai ales pentru barbati, este aproape imposibil zic eu sa fie bine priviti social daca nu au o atitudine "calda" fata de colege...Da, cred ca ai dreptate...societatea de astazi, cu atata accent pe sexualitate si distractie pune in mare pericol relatiile serioase, iar asta se intampla atat la serviciu, cat si in spatiul public virtual (internet), adica zonele in care partenerul nu e implicat si el.
Insa e la fel de cinstit sa spunem ca si femeile trec prin aceeasi situatie...poate doar ca ele sunt mai rezistente la tentatii si fac mai bine diferenta intre o relatie solida de acasa si una superficiala de la serviciu... -
cand oamenii au gandit acest stil de munca nu s-au gandit la flirt sau sex la birou, ci la promovarea performantei..asta au angajatorii in cap de fapt..restul,au venit din nevoia oamenilor de a-si gasi tot felul de refugii la locul de munca, pentru a-si umple golul numit "timp liber"...adica daca tot stau 12-14 ore pe zi la birou,macar sa am o atmosfera cat de cat umana, sa zambesc, sa mi se zambeasca, sa mi se vorbeasca frumos, dragut etc...astea le facem noi, angajatii,noi ne lasam dusi de val, iar angajatorii sunt cat se poate de multumiti sa vada cum de fapt noua ne place la job...insa, cei care au o viata implinita in plan privat considera jobul doar un job si nu neaparat un mod placut de viata...eu inteleg sa-mi placa jobul prin natura lui, prin ceea ce fac, nu prin zambetele colegilor...
-
lucrez intr-o astfel de firma!
omiti o gramada de aspecte:
1.pe langa zambete mai exita si invidii, orgolii, mistouri si mancatorie.
2.cand programul era de 8 ore-cel mai mult timp tot la serviciu il petreceai, impreuna cu colegii (daca scazi orele de somn, timpul petrecut pe drum, pt. cumparaturi, etc. descoperi cat timp iti ramane de stat cu cei de acasa)
3.femeia cu capul pe umeri nu se cupleaza cu un coleg cu care lucreaza zi de zi (poate doar cu seful lui
-glumesc, nu sariti cu gura pe mine)-si daca vrei iti explic si de ce nu sunt de dorit "legaturile" la serviciu
4.la petreceri nu te obliga nimeni sa participi -se duce numai cine doreste sa mearga, nu este o activitate obligatorie (nu se accepta sotii sau parteneri din afara firmei din motive financiare in general, nu din alte motive).
5.da, exista multe simpatii dar si enorm de multe antipatii
6.indiferent cat de mult stai la serviciu, bateriile tot acasa le incarci, alaturi de cei dragi.
iar la serviciu te duci ca sa faci munca pt care esti platit nu sa frangi inimi. daca "socializezi" prea mult timp risti sa nu mai poti preda proiectele la timp...iar lucratul cu oameni care stiu sa fie agreabili, sa glumeasca este de dorit si da mai multe rezultate decat atmosfera tensionata si incarcata de "electricitate negativa". cu toate ca uneori si rivalitatea da rezultate bune (dar si strica foarte mult) -
am reintrat si eu pe eva dupa vreme indelungata. sunt de acord ca serviciul ocupa din ce in ce mai mult timp in viata tuturor. ma aflu in america, unde de multe ori pt. o slujba de top, esti nevoit sa muncesti cu mult peste 12 ore/zi + weekenduri. + in unele domenii, de multe ori esti plecat de acasa de luni dimineata pana joi seara. deci asta clar va pune mari probleme intr-o relatie. deci in privinta asta sunt de acord cu tine, orhideea_salbatica.
pe de alta parte petrecerile intre colegi nu mi se par neaparat modalitati de incurajare a infidelitatii. si prietenul meu e invitat la astfel de petreceri, la team building, iar acelasi lucru se va intampla si in cazul meu. si el se simte bine, si eu ma voi simti bine, dar asta nu inseamna neaparat ca ne va incuraja sa devenim infideli.
cred ca asta tine de fiecare om in parte, si ca nu e o relatie cauzala intre astfel de evenimente si infidelitate.
deci nu cred ca ai de ce sa iti faci probleme. te pup! -
cred ca problema ta isi are originea mai degraba in neincrederea fata de partener.
Nu stiu in ce fel de companie lucreaza insa stiu foarte multa lume care sub pretextul ca muncesc 12 ore pe zi, de fapt munca clara presteaza doar 3, 4 ore, restul sunt de surfing pe net, de fumat, de stat la cafele etc.
In occident unde stai 12 ore la munca, pai alea 12 ore le muncesti de nu-ti mai arde de nimic; n-ai timp nici sa suni acasa sa vezi daca ai tai sunt ok, decat poate in pauza de pranz. Altfel totul se poate rezuma la "alo, ce faci? si el "te sun mai tarziu nu pot vorbi acum" si inchide ....Socializarea de care te temi se poate desfasura in cel mai rau caz in locurile special amenajate pt fumat iar petrecerile cu colegii nu sunt neaparat ceva la care trebuie sa participi cu partenerul, te-i plictisi nespun de mult; patrecerea de Craciun insa da, trebuie sa fii cu partenerul.
Probabil trebuie sa te adaptezi prezentului si sa privesti mai relaxata toata situatia; eu de ex cand al meu ma suna si-mi spune; raman la curare coleg ca mergem in pub/bar sa sarbatorim nu stiu ce si probabil voi fi prea baut ca sa conduc, ii spun ok, ai grija si suna-ma cand pleci de la pub sau cand te decizi ca e cazul sa vii acasa ca sa-ti trimit un taxi
pe bune. Si nu ma insala si nici nu stau sa-l verific daca ma minte pt ca nu-mi pun asa problema...la randul meu am ocazii cand trebuie sa procedez la fel mai mult sau mai putin. Il sun si-i spun ca de ex trebuie sa am o prezenta foaste "vie" la ambasada nu stiu care, intrunire de care tocmai am aflat si sa-mi preia atributiile de acasa; adica gatit, hranit copii spalat si citit povesti etc tot. eventual sa vina sa ma culeaga de la nu stiu ce statie de metrou pe la 2 noaptea. Alt ex, jobul partenerului meu presupune ca el sa plece cand ii se da ordin oriunde in lume; de ex azi m-a anuntat ca de miercuri este 3 zile in Amsterdam...avem planuri dar nu atat de importante precum jobul lui.
Cam asa e in occident si te asigur ca marea majoritate sunt oameni ok care au familii la care se intorc cu drag chiar dupa obligatiile serviciului. Insa in general aici se pune mare accent pe viata de familie.
O sa se intample si in Romania cu timpul -
asa-i si la mine, ca la Lolilo. Numai ca la noi nici la petrecerea Craciunului nu se vine cu partener. Totusi ne cunoastem partenerii pt. ca ne mai intalnim si-n timpul liber. Facem si excursii cu firma, dar pana acum nu s-a intamplat niciodata ca cineva sa "greseasca" usa camerei de hotel si sa ajunga in alt pat.
Si s-avem pardon, chestii de-al de "secretara cu sefu'" se mai intamplau si inainte. -
e un pic cam paranoic cum vezi tu lucruile.. ce naiba, la serviciu te duci sa lucrezi nu sa faci pe don juan...
crezi ca dc vrea neaparat sa te insele nu o sa o faca? faptul ca tu in "interzici" sa participe la intalnirele cu colegii e o prostie, parerea mea...
nici la petrecerea de craciun organizata de firma unde lucreaza sotul meu nu se merge cu partenirii si desi ma oftic (ca merg in localuri faine) ii inteleg pt ca firma ar trebui sa plateasca dublu...
insa de ex vara se organizeaza gratere u nde poti veni cu familia si in felul asta ajugi sa ii cunosoti colegii/colegele...
la mine de ex de craciun nu se face petrecerea, insa sotul primeste invitatie cand avem un vernisaj nou.si partenerii celorlalti angajati la fel -
<
>
pai ce promovare a performantei are loc cand iti IMPUNE sa vii fara partener.
in momentul cand are loc o cerinta din asta in timpul meu liber, as refuza-o. nu pentru ca nu mi-ar place cu colegii, ci pentru ca nu-mi place sa mi se impuna cu cine sa-mi patrec timpul liber.
va garantez ca 2-3 refuzuri de astea va face conducerea sa-si revisuiasca atitudinea fata de partenerii salariatilor. -
nu sunt paranoica incat sa pretind ca trebuie sa stam la spatele iubitilor cand sunt la birou ca sa ii supraveghem sa nu flirteze cu cineva, insa nu sunt nici de acord si mi se pare absolut deplasat sa se impuna cuiva sa vina singur la o petrecere. poate sunt unele dintre voi mai libertine si pot accepta ca sotii lor sa merga singuri in deplasari de lunga durata, sau sa mearga singuri la cokteiluri, insa mai sunt si femei/barbati care nu pot accepta asta si atunci se creeaza situatii de nedorit. fie cei doi se cearta din acest motiv si in timp se ajunge la rupturi, fie incepe si ea /el sa faca la fel si atunci intervine raceala si poate despartirea, fie el/ea refuza sa participe si atunci atrage asupra lui fara sa aiba vreo vina reprosurile sefului sau colegilor care au impresia ca se crede special de nu vrea sa bea cu ei, sau cine mai stie ce interpretari se pot da.
eu imi doresc o relatie stransa in care sa fim cat de mult se poate impreuna si peste tot sa mergem impreuna. nu pot concepe si nici accepta ca el sa mearga sa petreaca cu altii iar eu sa stau acasa si sa astept sa vina si eventual sa imi si povesteasca ametit de aburii alcolului cat de bine s-a distrat. sigur as putea face la fel insa care ar fi scopul? consider ca daca se merge pe acest stil impus chiar de firmele unde lucrezi mai devreme sau mai tarziu indiferent de cat de multa iubire exista tot vor aparea infidelitati mai ales din partea barbatilor pt ca ei de obicei sunt mai putin stabili si cu mai mult spirit aventurier si rog sa nu se supere pe mine domnii care citesc.
mie "relatiile de oras" mi se par tot mai agresive la adresa cuplului si vietii de familie. prin "relatie de oras" inteleg aceste relatii moderne pe care vrem nu vrem ritmul si stilul de viata de la oras ni le impun. -
Draga mea.... orhideea_salbatica...ai observat cu atentie o mica bucatica din ceea ce se doreste....hai sa-ti explic: revolutie industriala a existat, revolutie culturala de asemenea, revolutie sexuala asijderea....calculatoarele s-au inventat de mult...cum poti sa mai storci ceva de la oameni...simplu..prin constrangere (bani...credite...rate) sau prin minciuna...n-ai obervat ca se promoveaza socializare si nu prietenia? Toti organizeaza "team building"...si nu vreau sa-ti spun ce se intampla la unele din ele. Trebuiesc rupte anumite legaturi...familia este una dintre ele...se promoveaza sa faci cariera...nu sa ai familie si timp liber.....ce cariera vedeti voi in capitalism? (cu exceptia artistilor, chirurgilor, avocatilor...).....nu mai exista decat bani....ce raspuns si-ar putea da persoanele care stau la job de la 8-20 eventual dupa n ani de......si eventual cand o iau de la capat cu o alta promitatoare firma de renume carpato-danubiano-pontic....ce au facut in timpul asta? cariera?......si la ce le-a folosit? Ascultati muzica care se promoveaza....e de fapt doar un ritm alert....ritmul in care trebuie sa traiesti, in care trebuie sa muncesti...in care trebuie sa produci....s.a.m.d.
Peste tot se acrediteaza idea ca trebuie sa fim fericiti cu "micile bucurii"...care ar fi alea? ca a aparut cafea cu alintaroma la plic?...lol..prefer sa ma bucur de lucruri autentice...de o carte buna, de o excitatie intelectuala, de prezenta cuiva....
P.S. La toate petrecerile firmei de Craciun.....la care am partcipat de 5 ani...s-a cerut expres prezenta fara partener..la voi nu?...de ce oare? -
pe mine ma mira treaba cu petrecerea de craciun la care sa se interzica partenerii; de aceea spuneam ca va ajunge si Romania acolo la un moment dat; pt ca prin definitie Craciunul reprezinta o sarbatoare alaturi de cei dragi si e ridicol sa le impui oamenilor sa fie departe de cei dragi.
In goana asta dupa standarde occindentale in tot ce facem de la supermarket pana la clubbing si swinging, normal alegem ceea ce ne avantajaza deocamdata si daca firma respectiva gaseste ca un partener in plus la masa de craciun este o cheltuiala in plus ei bine nu va dura o veshnicie; pt ca vor veni altii care vor dori sa fie diferiti si vor impune asta ca o "moda" sa zicem.Chiar aici pe forumul asta exista un topic deschis de cineva care vrea cat mai multe idei despre cum sa-si fericeasca angajatii de craciun, deci un om inteligent, bine intentionat si sunt sigura ca nu e singurul.
Daca vrei sa faci ceva pt angajatii tai, ei bine incepi de aici, arata respect fata de ceea ce este important pt ei.
Cat despre intrunirile cu colegii pt team building la care se exclude sau nu partenerul, de ce n-o priviti ca strict business? Pe mine de ex nimic nu ma impiedca sa ma alatur unei petreceri de genul asta ca sotie. Imi amintesc ca acum cativa ani am fost la un trip de genul asta cu firma prietenului pe atunci in Chessington Park, un orasel de distractii si am regretat enorm pt ca mi se facea rau numai cand vedeam toate minunile alea invartitoare, in plus tot ce s-a vorbit la mese fiecare mai putin treaz ca de obicei, n-avea nici un sens pt mine. Asa ca m-am plictisit un week end ingrozitor de mult.
incet incet se vor schimba lucrurile si in Romania, asa cum s-a inceput de ex cu cei 2 ani de maternitate sustinuta relativ bine de guvern pt ca natalitatea a scazut enorm....la urma urmei nu vrea nimeni o natiune de stresati.