sinucidere.
-
0 0ce parere aveti despre sinucidere. si daca ati face-o..in ce conditii ati face-o si cum?
sa incep eu : nu m-as sinucide niciodata , ma iubesc prea mult.
insa am avut ganduri de-astea sumbre prin adolescentza cand nu ma iubea gigel sau whatever. bineinteles ca doar ganduri : de genul "ah, ce-o sa mai sufere gigi dupa mine!!! "
in alta ordine de idei intreb aici ca si pe mine m-a intrebat azi cineva . si nu prea am stiut modalitati. voi? -
surya mama, nu vrea nimeni sa se sinucida.... din cati cunosc eu cel putin, doar ca noi mai avem si discutii de-astea sa le zicem filosofice. si asta suna cam asa: ce te-ar determina sa te sinucizi?? si cum ai proceda? daca pare macabru, sorry. era doar un sb de disc

io de ex as lua pastile ca nu doare
-
esti dusa!!! eu nu m-as sinucide, adica nu sunt atat de lasa...si inca n-am intalnit persoana careia sa ii fie atat de dor de mine incat sa merite efortul...
plus ca nici nu sunt asa de melodramatica...
mai ales ca eu sunt incapatanata, si nu sunt eu aia care sa cedeze cu una cu doua si in halul asta!
adica, eu ma pun de-a craca si in proportie de 70% tot iese cum vreau eu...adica, ma dai afara pe usa, eu intru pe geam, ma dai afara pe geam, eu intru pe usa, si tot asa...deci sinuciderea nu e o optiune in cazul meu.
-
Nu m-as sinucide, doamne pazeste, misso! Eu sunt super rationala, nu am avut in veci momente de nebunie, asa ca 100% nu mi-ar trece prin cap asa ceva...cum bey, cu atatia masculi misto pe lume sa ma omor eu si sa-i ratez
...NEAAAH!!!
Cu tehnologia acu, ca vad ca asta te roade pe tine
...pai daca cineva chiar ar vrea sa ii recomand ceva, si chiar imi displace persoana, i-as sugera sa ia un tub de diazepam ceva, apoi sa-si taie venele si apoi sa se arunce de pe bloc...daca nici asa nu merge, apai nimic nu mai e sigur in ziua de azi
! -
missule, tre sa fii tare las ca sa te sinucizi. adica e usor sa te dai batut, decat sa lupti pentru o cauza anume, sau eventual sa schimbi unghiul de vedere asupra cauzei sau chiar cauza, dar tre sa fii un mare las sa nu ai o cauza petnru care sa lupti, sa mergi mai departe... nu stiu, poate ca sufar eu de optimism cronic acut sau ceva de genul asta, dar eu nu sunt genul care, cand da de un obstacol, sa ma dezarmez si sa ma descurajez. e prea inalt obstacolul si nu-l pot scalada fatis, nu-i bai, ca am picioare lungi, imi iau o sticala de apa, papuci comozi in picioare, si-l ocolesc, si tot acolo, in spatele lui ajung, si-l las in urma...adica asta e filozofia...
-
Brrr, serenity...mai ales cand chiar sunt oameni slabi de inger care poate chiar urmeaza sugestii de astea tehnice
...doamne fereste, eu sincer nu prea m-as pricepe sa conving pe cineva intr-o asemenea situatie critica...pentru ca mie mi se pare atat de natural sa vrei sa lupti, sa schimbi ceva, sa TRAIESTI incat as fi dezarmata in fata cuiva atat de decis sa termine...
-
mai claudia exista depresii severe..
depresii in care nici macar doctorii nu au ce face...depresii cauzate de tot felul de probleme in familie..si nu numai.
si dumnezeu stie cate putem duce...insa cand se aduna foarte multe...si cand in capul tau nu mai gasesti absolut nimic care sa te motiveze...
nu stiu...si sincer nu as vrea nici eu nici ai mei...nimenea sa treaca prin asa ceva...trebuie sa fie infiorator...
da, femeia aceasta suferea de depresie severa!
nu am vrut sa va deprim...insa insist sa nu luam la misto acest subiect! -
serenity, mah esti sigura ca tipa n-a fost omorata? adica ca sa-ti pui plasture la nas si la gura si o punga pe cap, in timp ce astepti s-si faca efectul tranchilizantele...tre sa ai multa vointa! pentru ca in momentul in care ramai fara aer, in cazul de fata, instantaneu, corpul isi cere instictiv dreptul la viata, si se duce naibii tot planul cu pansamentele si pungile...