?

  •  
    • 146 mesaje
    11 Sep 2002, 14:02
    0 0
    ''
  •  
    • 1443 mesaje
    11 Sep 2002, 14:05
    0 0
    mihaela, e sigur o despartire? ramasese sa mai vorbiti pe tema asta, ce s-a intimplat intre timp?
  •  
    • 115 mesaje
    11 Sep 2002, 14:14
    0 0
    Mihaela draga, nu ai prietene bune, pe umarul carora sa poti sa plingi? Sa organizezi o seara, sau mai multe, doar pentru fete, sa povestiti, daca vorbesti sigur o sa te ajute.
    Si, daca e sigur ca esti acum singura (Maudi isi exprima indoiala, o fi stiind ea ce stie, eu sunt mai noua pe forum), atunci sa incerci sa iti faci o lista cu lucrurile bune pe care despartirea le-a adus: mai mult timp pentru tine, pentru prietene (eventual) neglijate in ultima vreme, poate sa iti oferi un nou look, sa alegi un curs care te interesa de mult, limbi straine, dans, desen, stiu si eu, ce te intereseaza si relaxeaza. In acelasi timp sunt acestea ocazii de a intilni alti oameni, nu o posibila relatie, e prea devreme, dar o "improspatare"a cercului de cunostinte poate fi binevenita.
    In orice caz nu te inchide in tine, sau in casa, iesi si bucura-te de culorile toamnei, sau cu prietene care te inteleg.
    Iti doresc doar bine, o sa treci si peste asta.
  •  
    • 12 mesaje
    11 Sep 2002, 14:31
    0 0
    Mihaela draga,
    fiind foarte noua pe forum nu stiu nimic despre povestea ta si nici nu vreau sa ma reped cu sfaturi. Daca te doare atat de tare incat ti se pare ca nu mai "functionezi normal" inseamna ca ai pus mult suflet. Tot ce-ti pot spune din experienta este sa nu cumva sa plangi in nestire ! Si cauta sa fii cat mai putin singura! Chiar daca spune prostii, cum fac eu acum, o prietena e mare, mare lucru. Cel mai mare pericol pentru tine este sa te inchizi in casa, sa rumegi durerea si sa analizezi singuratatea. Si nu uita : orice sfarsit este totusi un nou inceput! Mult curaj, multa putere si sa stii ca sunt alaturi de tine.
  •  
    • 1443 mesaje
    11 Sep 2002, 14:34
    0 0
    dragele mele, povestea mihaelei e postata inca pe prima pagina aici la dragoste "il iubesc acum cind l-am pierdut". am citit si eu ca si voi, dar mihaela probabil ca acum a trecut intr-un nou stadiu al relatiei si a deschis alt topic.
  •  
    • 12 mesaje
    11 Sep 2002, 14:45
    0 0
    Mihaela draga,
    revin neasteptat de repede. M-am documentat, ti-am citit povestea si sunt in masura sa-ti spun ca inca nu e totul pierdut. I-ai spus ce hotarata esti sa nu-l pierzi? Ai incercat sa-i explici ce intorsatura, favorabila lui, au luat lucrurile in inima ta? Sau iti lipseste curajul? Ce anume te face sa fii atat de convinsa ca e vorba de o despartire definitiva si irevocabila? Cred ca trebuie sa faci totul ca sa-l recastigi, macar pentru rabdarea pe care a avut-o cu tine, daca nu pentru propria ta fericire. Nu lasa lucrurile la stadiul de asteptare indefinita. Cea mai buna cale de rezolvare ramane totusi comunicarea. Vorbeste cu el! Iti tin pumnii cat pot de strans!
  •  
    • 418 mesaje
    11 Sep 2002, 15:09
    0 0
    Imi pare sincer rau ca nu am timp sa citesc toata povestea ta de la " il iubesc..." dar am sa o fac. Poate chiar azi. Deocamdata:
    Esti sigura ca nu mai e nimic de facut?
    Daca da, atunci asculta-ne sfatul comun: nu sta singura deloc, vei face o depresie. Atunci cand nu ai incotro, si esti singura, impune-ti sa te gandesti la altceva( fie si la greieri), numai sa nu-ti permiti sa cazi in melancolie, ca de acolo pana la depresie nu e mult.

    Scrie-ne mai des. Suntem aici si te sprijinim.
  •  
    • 146 mesaje
    11 Sep 2002, 15:52
    0 0
    '''
  •  
    • 12 mesaje
    11 Sep 2002, 16:56
    0 0
    Mihaela,
    tu pana la urma esti o inteleapta si o cerebrala, chiar daca inima ti-a luat-o razna. Bravo tie! Cu un lucru nu prea sunt de acord: termenul! Cum adica 15 septembrie ?! Ce, incepe scoala?! Eu cred ca trebuie sa-i mai lasi putin timp, sa mai ai putina rabdare. Nu e o solutie ca, dupa termenul-limita (detest ideea!), sa "amutesti". In definitiv, inteleg de la tine ca el a avut ceva rabdare in ce te priveste. Cred ca merita mai mult decat o scadenta stricta, aproape bancara.
    E drept ca tu stii cel mai bine ce simti, ce-ai inteles din anumite gesturi si atitudini, dar nu sacrifica un simtamant de asa consistenta pentru ca nu ai primit un raspuns prompt. Situatia e destul de complicata, ati trecut impreuna prin momente delicate pentru tine.
    E bine ca esti "barbata", dar nu exagera.
    As vrea sa aflu cat mai repede ca totul e OK cu tine. Cat despre sefa ta cea nesuferita, nu te consuma. Ii trece!
  •  
    • 146 mesaje
    11 Sep 2002, 17:47
    0 0
    , nu stiu.
  •  
    • 146 mesaje
    11 Sep 2002, 17:50
    0 0
    ]]]
  •  
    • 424 mesaje
    11 Sep 2002, 20:10
    0 0
    Nu m-am inscris inca la cuvant pe tema asta pentru ca nu-mi place sa ma gandesc la despartiri. Mai ales la despartirea de ultimul prieten. Nu ca imi este dor de brontozaure, nici nu-mi pasa de el, doar ca m-am simtit atat de singura atunci. Inconjurata de prieteni, familie, colegi, eu tot singura ma simteam. Probabil din cauza ca fusesem prea dependenta de el, cine stie, hai sa nu ma mai gandesc.
    Pe scurt ca tine, Mihaela, nu-mi mai reveneam odata.
    Mi-a zis o prietena atunci ca doar timpul are sa-mi aline durerea, iar eu nerecunoscatoare am gandit "Ce stie de durerea mea?". Dar uite acum vad ca a avut dreptate.
    Ai rabdare si are sa-ti treaca, iti promit eu. Si cum te-au sfatuit alte Eve nu te gandi la ce a fost. Si stiu ca numai de asta nu-ti vine acum dar fa tot posibilul si tot ce iti permite timpul si banii sa te distrezi. Meriti tot ce-i mai bun.

    Si inca o chestie, cu toate ca eu m-am despartit de porculetu' meu de multa vreme, nu m-am incumetat inca sa incep o relatie noua, ai grija sa nu-ti ramana si tie astfel de "urme" pe suflet.

    Te pupa
    Eli
  •  
    • 12 mesaje
    12 Sep 2002, 09:51
    0 0
    mihaela draguto,
    iti spun din experienta ca termenele acordate unei situatii de criza iti devin dusmani. Pana la "scadenta" astepti cu nerabdare, iar dupa ce trece (si nu se intampla ceea ce ti-ai dorit) suferi teribil.
    Te pup pentru ca esti atat de verticala si refuzi sa astepti "in picioare langa o usa intredeschisa".
    Daca mesajul meu de ieri te-a facut sa zambesti, si-a atins scopul.
    Cat despre sefa ta, te sfatuiesc sa procedezi dupa cum urmeaza: cand iti face mizerii sau ori de cate ori o vezi, spune-ti in gand, cu multa convingere:"Doamne, cat e de urata!". Cand ti se adreseaza, raspunde:"Buna ziua (urat!" sau "Ai spus ceva (urat?" Pentru ca nu-mi inchipui ca poate fi altfel decat urata o femeie care nu te apreciaza.
    Sa fii iubita, ca meriti!
  •  
    • 424 mesaje
    12 Sep 2002, 13:36
    0 0
    Ce ti-e si cu barbatii astia. Daca se tin ei dupa tine da' tu nu-shi-nu dansii se cred nemaipomenit de romantici si-s mandri au asemanea rabdare si-s capabili de atata dragoste. Daca alergi tu putin dupa dumnealui imediat se trage concluzia ca esti obsedata si ca ai sa-I fierbi iepurasul in stil "Fatal Attraction".

    Pai ce mai aberatii.