l-am parasit!!!!!
-
0 0buna dimineata fetelor,
nu vreau sa intru in detalii pt. ca e un subiect mult prea dureros pt. mine...doar atat am de zis: mitomania este intr-adevar o boala incurabila!!!!
o zi buna va doresc,
cu dragoste,
carmelia. -
pai ce pot sa zic...in 4 ani ne-am despartit si impacat de nenumarate ori pe...cam aceleasi motive...
dar n-am renuntat...sunt omul care lupta pana la capat..pana imi pierd motivatia, chiar si cu morile de vant...
in primavara ne-am impacat cu ideea ca nu ma va mai minti niciodata...are antecedente destule...si totul a fost perfect pana duminica...cand....m-a mintit din nou...si am aflat...si a recunoscut...iar toata lumea mea s-a daramat din nou...
la inceput am zis ca pot trece peste ca parea un motiv nu prea grav...ca din discutiile din noaptea respectiva sa aflu ca de fapt, domnul dupa 6 luni de fericirie completa, intelegere, si mai ales liniste...nu poate depasi momentul adevarului: faptul ca-n cele 4 luni de despartie in care el n-a mai dat nici un semn de viata, in care am trait mai mult cu extraverale, in care am fost un om mai mult mort decat viu...m-am culcat cu altcineva...
mi-a zis doar ca a acceptat in primavara ca a sperat ca dragostea lui puternica pt. mine va face o minune, sa considere ca sunt a lui..dar in ultima luna el are o problema sexuala: nu mai simte scanteia, nu mai poate sa vina sa facem dragoste...adica de la el venire...
e adevarat ca era evidenta situatia, dar intotdeauna mi-a zis ca-i prea obosit...
daca eu ma duceam, era bine...altfel...
ma rog...a intors problema mintitului la o cu totul alta problema si mai grava...
am facut iarasi atacuri de panica in acea noapte dupa acea discutie...dupa ce am facut dragoste, dupa ce mi-a zis ca ma iubeste, ca nu poate trai fara mine...bla..bla..bla...din care n-am mai crezut nimic, evident...m-am trezit dimineata...si l-am parasit fara un cuvant...
a stiut ca fac asta...a stiut din acea noapte ca asta voi face....
poate ca exact asta si-a dorit...d-zeu stie de ce a procedat in acel fel...
aseara m-a apucat din nou panica si l-am sunat rugandu-l sa ma asculte pana ma linistesc...am facut o criza destul de urata care s-a lasat cu urlete de durere la ai mei in casa...
era rece, distant...rational, fara sa simta nici o vina...
mi-a zis clar...indiferent cat vom incerca sa fim altceva...suntem ceea ce suntem si nu ne putem schimba...adica el infantil, care face boacane fara sa se gandeasca la consecinte...eu un om traumatizat, un om cu atacuri de panica si probleme cu piticii de pe creier din copilarie...care la fiecare problema de acest fel... imi pun coada pe spinare si il parasesc...
asta-i viata..sau mai bine zis: cum iti asterni...exact asa si dormi...a n-spe mia oara... -
Carme, tu esti fata desteapta si vezi bine ca lumea nu se inghesuie sa-ti dea sfaturi. Tu shtii prea bine ce ai de facut...nu e un capat de lume, nu se sfarseste viatza aici...lasa durerea si atacurile de panica deoparte...iti distrugi neuronii inutil. Asteapta si vezi ce se intampla...daca Dumnezeu vrea sa fiti impreuna veti fi altfel...
Draq...nici nu shtiu ce sa zic!
-
carme
Stiu ca nu sunt de prea mult timp pe forum dar chiar imi pare sincer rau pt ca am citit mai toate postarile tale si imi dau seama cat de mult inseamna relatia asta pt tine ... stiu cum te simtzi, m-am simtzit si eu asa, cred ca toate la un moment dat toate am trecut prin asta ... esti o femeie puternica cu toate tacurile tale de panica o sa treci peste asta si o sa fie bine eu sunt convinsa
Pot sa intreb cu ce te-a mintzit acum ? Daca potzi spune, bineintzeles -
Draga mea, imi pare rau sa aud ce spui...
Am trecut si eu prin stari de panica atunci cand o relatie la care tineam enorm nu mai mergea... Era cumplit, imi venea sa-mi iau campii, desi constientizam ca relatia nu era tocmai cea potrivita... Dar inima mea suferea, ii era teama de singuratate, se obisnuise si era in stare sa renunte la ce merita, sa accepte ca lucrurile nu sunt chiar frumoase tocmai pt a avea acel putin pe care relatia il oferea... Dar asta insemna a ma mintii!!! Si uite ca am ajuns acum peste ani de zile sa zic "bine merci!" ca a avut el puterea sa ramana pe pozitii caci stia ca amndoi am inceput sa suferim si ca nu se intrevedea un viitor prea bun...
O perioada l-am dorit alternand cu perioade in care-l uram caci imi lipsea... Acum am ajuns sa nu mai simt nimic fata de el... Am petrecut alaturi de el o mare si complexa experienta, am impartit multe, sunt recunoscatoare vietii pt asta, dar pentru el ca om, ca barbat nu mai simt nimic, poate doar putina dezamagire, caci el mi se pare ca nu a invatat mare lucru din experinta pe care noi am trait-o... A ales o cale pe care eu nu as fi luat-o in considerare cu adevarat niciodata: casatoria cu o femeie care-l iubea si-i era supusa, desi el nu o iubea, doar de dragul unui camin linistit... Avea doar 22 de ani, putea sa astepte, mai ales cand a gustat din fericirea iubirii, sa gaseasca femeie vietii lui de care sa se si indragosteasca si cu care sa aibe si acel camin mult visat...
Ce vreau sa spun, draga mea, este ca oricat de greu iti este acum, va veni momentul in care iti vei reveni... Si-ti vei da seama cat de mult te-ai chinuit, din cauza obisnuintei, din cauza sperantelor, din teama singuratatii si ca, oricat de multe ati impartit voi, a fost doar o experienta de viata care te-a maturizat foarte mult, dar ca fiecare avea drumul sau... ca nu era cel mai fericit caz sa ramaneti impreuna... -
Buna! Carme imi pare rau, ce d.r.a.c.u. se intampla cu barbatii astia,au innebunit cu totii ...aseara si eu i-am spus sa se mute singur (tocmai trebuia sa ne mutam in alt apartament). Asta cand toate erau bune si frumoase si ne faceam planuri cum sa ne luam o casa. Legat de mitomanie ... si el este, oricat as incerca eu sa cred ca poate se vindeca ....tare nu cred. Si i-am spus sa plece pt ca la intrebare "esti singur?" a raspuns DA ... si era filmat cu camera ascunsa la emisiunea aia cu taxi-ul ...era o gagica soferita. Deci ...uneori emisiunile astea pot fi foarte bune si utile ...afli ce poama ai langa tine, in cine ai tu incredere. Initial a zis ca a raspuns asa sa vada ce urmeaza, pe urma cica situatia era penibila ... si era asa de penibila incat a amintit ca a fost casatorit si ca are un copil dar acum este singur. Na ca este singur ... Asta insemn eu pt el nimic.
Din pacate cred ca oamenii nu se schimba chiar atat de mult, si cand este vb de minciuna ...no way.
Tu este o persoana puternica ...hai fii tare, si eu incerc ... Te pup Carme! -
Si daca se tot gindeste la tipul cu care ai facut dragoste cind erati "in pauza de relatie" atunci e o dovada ca nu are incredere in propriile puteri,deci,admite intrebari de genul:"Oare e mai bun el decit eu?",in loc sa gindeasca:"Din moment ce ea este cu mine,inseamna ca am fost si sunt cel mai bun!!!"
Aventurile vin in viata noastra pentru a confirma si a pune la punct unele lucruri si nu pentru a otravi viitorul. -
multumesc mult fetelor...
hai ca tocami am tras o tura de boceala pe la baie si ma simt ca dracu ca se uita toti colegii la mine ca la o ciudatenie, dar nu ma pot abtine...pur si simplu nu ma pot abtine...
si-as pleca acasa dar mi-au venit clientii in firma...cum dracu sa ma duc sa-mi fac treaba azi cu ochii cat cepele...la naiba de viata de 'cacat ca numai io mi-s de vina...numai io ca stau in cacatul asta de 4 ani si nu mai ma potolesc ,in puii mei odata...
gata, fetelor...o sa treaca...cum am putut in primavara sa stau 4 luni fara el cu toate starile si chinurile prin care am trecut...asa pot si acum...si odata si-odata va trece...
cu ce m-a mintit??? mi-a zis duminica ca se duce la lucru ca l-a sunat sefu, dar de fapt s-a dus la dracu stie unde...
si am fost cu masina dupa el acolo si nu l-am gasit...cand l-am intrebat unde e mi-a zis a la lucru...cand i-am zis ca-s acolo..a intors-o...
cica m-a mintit ca s-a dus la un prieten sa-l acopere in fata femeii lui ca sa nu afle ca a inselat-o...beyyyyyy....ma crede chiar 'tmapita??? mai are 2 pe care-i acopera cand au aventuri si cu toate ca stie ca nu-mi plac chestiile astea si de fiecare data i-am zis-o...nu i-am dat in gat niciodata...
pt. ce m-a mintit???? de ce??? cand l-am intrebat daca i-am demonstrat vreodata ca nu mi-s intelegatoare...mi-a zis ca nu, dar a facut-o fara sa se gandeasca la consecinte si asta este...
mi-s convinsa ca daca nu l-as fi prins nu ar fi recunoscut niciodata..de fapt...asta ar fi ramas...
oricum nu-l cred nici cu ce mi-a zis ca m-a mintit ca nu prea pusca anumite chestii...il cunosc...deja il cunosc si cand ma minte si cu ce minte...
asta este...ma calmez..gata...promit ca ma calmez... -
Carmelia, draga, eu nu cunosc multe detalii despre viata ta cu el. Imi amintesc doar ca spuneai ca faceti dragoste des si ca lucrurile merg spre bine.Ca in sfarsit aveti liniste si se parea ca va mai lipseste doar copilul care sa va implineasca.
Eu nu stiu cum si cat minte el. Dar un lucru e evident: TU SUFERI. Si se pare ca el sufera mai putin. Din start iata o incongruenta. Tu pui mult suflet, el nu. De aici din exterior se vede asa: el s-a cam plictisit de relatia voastra. Daca te iubea si nu putea sa traiasca fara tine, ar fi depasit faptul ca tu te-ai culcat cu altul in perioada de separare.
Carme, daca tot zici ca l-ai parasit, ai reusit sa te smulgi de langa el, fii consecventa, fii tare si nu ceda. Macar pana vezi la el o eventuala schimbare de atitudine.
Mai da detalii, ca sa pot avea o imagine clara a situatiei. Si hai, capul sus, ca poate nu e dracul atat de negru cum pare!