ce iertati si ce nu partenerului?

  •  
    • 36 mesaje
    16 Oct 2005, 17:11
    0 0
    se tot zice daca ma minti,ma iseli nu te iert sau te iert 1 data si o luam de la inceput.As vrea sa stiu ce parere aveti voi fetelor despre aceasta tema
  •  
    • 46 mesaje
    16 Oct 2005, 17:16
    0 0
    Atunci knd iubesti sunt multe lucrurile peste kre treci k sa fie bine.Kategoric nu toate iti convin...dar trec cu timpul. Eu de exemplu nu cred k i-as putea ierta infidelitatea...insa pusa in fata faptului implinit nu prea stiu cum as reactiona.Cred k depinde de fiekare si de limitele fiekruia.
  •  
    • 3636 mesaje
    16 Oct 2005, 18:09
    0 0
    nu as putea sa raspund la asta... decat daca as fi fost pusa in situatia in care ar fi fost ceva de iertat. deocamdata, insa...nu e cazul.
    dar nu stiu daca as ierta infidelitatea.
  •  
    • 870 mesaje
    16 Oct 2005, 19:19
    0 0
    Nu gasesc niciodata puterea de a ierta micimea partenerului. Si detest barbatii care nu pot recunoaste ca au dat-o in bara de data asta si gata.
  •  
    • 1928 mesaje
    16 Oct 2005, 19:29
    0 0
    pai, minciuna, infidelitatea, marlania, rautatea intentionata, micimea caracterului, zgarcenia, prefacatoria, etc... ar fi multe. poate ca as putea trece cu vederea o scapare, ceva ce se intampal o data si apoi nu s emai intampla, dar nu pot tolera chestiile care se repeta, trasaturile de caracter urate.
  •  
    • 9835 mesaje
    16 Oct 2005, 20:59
    0 0
    haideti, mah... ca e si vina noastra ca nu stim sa spunem la timp ce ne deranjeaza si ce ne place... pana si dresajul la caini se bazeaza pe asta: a facut catelul ceva rau? - ii spunem "NU ai voie, caine rau ce esti" si ii aplicam si-o corectie, ca sa nu mai repete greseala / a facut ceva frumos? - ii spunem "BRAVO, ce catel cuminte", ii acordam o recompensa, ca sa stie ca e avantajos sa repete actiunea respectiva ori de cate ori apare ocazia.

    In rest... normal, fiecare incearca sa se impuna asupra celuilalt cumva - chiar si noi, astea, sensibiloase la orice gest, aveam metodele noastre de a obtine ceea ce vrem si deseori o facem fara pic de tact - da' noua ni se pare ca metodele noastre sunt perfecte, ca suntem mereu niste lady-ingerasi, nu alta.

    Numai Dumnezeu e perfect.
  •  
    • 259 mesaje
    16 Oct 2005, 22:32
    0 0
    io nu-l iert ca nu-i acasa niciodata mai ales cand am chef te ciufuleala
  •  
    • 12819 mesaje
    17 Oct 2005, 06:17
    0 0
    <>

    minciuna n-o iert. pentru restul exista explicatii, negocieri.
    viata langa cea care a mintit o data e un calvar. tot timpul imi va sta in minte intrebarea: "oare acum imi spune adevarul?"
    pentru minciuna nu exista explicatii. ce sa faci cu ele, sa le crezi?
    pentru restul exista. iar daca exista explicatii lucrurile se pot schimba cu vointza
  •  
    • 136 mesaje
    17 Oct 2005, 08:25
    0 0
    in timp am invatat ceva, ce pentru mine este foarte important, traim intr-un "cerc" ceea ce fac eu, daca nu persoana respectiva, altcineva mi-o va plati.... iert, in general dar incerc sa ma port in viata frumos ca sa nu fiu nevoita sa iert....
  •  
    • 7 mesaje
    17 Oct 2005, 08:25
    0 0
    Sotul meu este foarte cicalitor. Uneori are dreptate si recunosc. Alteori nu are dreptate si nu recunoaste. Ma deranjeaza atitudinea lui cand nu-i convine ceva. Critica. O spune pe un ton de iti ingheata sangele in vene. Am incercat sa fiu mai atenta la detalii prin casa ( sa nu mai uit pantofii in hol cand vin de afara, jaluzelele sa le trag cand se apropie seara, copilul sa nu se mai joace in sufragerie pentru ca este camera cea buna ...) si lista ar putea continua. Nu ma deranjeaza ca imi face observatie ci tonul..
    In noua ani de casnicie nu a fost zi in care sa vina de la serviciu seara si sa nu creitice. Veti spune ca poate merit asta. Eu nu cred despre mine ca sunt una care nu face nimic.Merg si la serviciu,vin fac teme cu cea mica,si nu ma bag in pat pana nu este totul ok prin casa.
    Am deviat de la subiect. Nu sunt o plangacioasa dar simt ca nu mai pot. Sunt f nervoasa de la un timp si viata mea sexuala este 0. E un barbat bine dar mie nu-mi mai trebuie. Nici el si nici altii...
    Aici s-a ajuns! Nu stiu cat o sa mai pot continua astfel...
    multumesc celor care m-au citit
  •  
    • 7 mesaje
    17 Oct 2005, 08:34
    0 0
    aaa, mi-am amintit una recenta. aseara mi-am pus apa in pahar dar nu am baut tot. azi dimineata mi-a reprosat ca tot timpul fac asta. fac risipa ...
    este de ras...dar mie imi vine sa o iau la fuga....
  •  
    • 136 mesaje
    17 Oct 2005, 08:56
    0 0
    draga maria7_0, noua ani sunt multa vreme, dupa parerea mea, trebuia de mult sa-i "tai" avantul pe care il are la critici..... e pacat sa lasi totul pentru ca nu mai poti, incearca sa vorbesti cu el sa-i explici ca nu iti place sa fi tot timpul criticata iar daca nu merge cu vorba buna, spune-i ca apa pe care ai "risipit-o" o platesti si tu si tot asa..... explica-i cand te critica de ce nu are dreptate. multa bafta
  •  
    • 7 mesaje
    17 Oct 2005, 09:03
    0 0
    alexandra,
    da, ii explic , pe moment nu intelege, apoi dupa cateva ore vine si ma ia in brate si imi cere iertare. Asta m-a facut sa merg mai departe si sa iert. Mi-a placut ca totusi constientizeaza ca are o problema. A doua zi o ia de la capat. Iar eu m-am saturat de frecusurile astea. Aseara ne-a impacat fetita. Eu nu sunt omul care sa pot trai in tensiune. Si vorbesc cu el, indiferent de ce mustruluiala mi-a aplicat.Il iert. Dar nu prea mai pot uita...
    El a mai fost casatorit. Motivul divortului a fost o pisica pe acre o avea ea, si de care se pare ca nu prea avea cine sa-i faca curat
    offff, si nu mai eu stiu cat l-am iubit....
  •  
    • 7 mesaje
    17 Oct 2005, 09:05
    0 0
    Sa aveti o zi frumoasa!
    plec la serviciu
    bye
  •  
    • 136 mesaje
    17 Oct 2005, 09:07
    0 0
    offfff, e tare greu si imi pare rau sa citesc asa ceva, spune-i ca nu mai poti si vrei sa divortezi vei lua si fetita cu tine, va ramane singur cu criticile lui... eu stiu, poate se mai potoleste un pic, in situatia asta chiar nu stiu ce sfat as putea sa-ti dau .
  •  
    • 218 mesaje
    17 Oct 2005, 09:09
    0 0
    maria , eu in locul tau as "uita" zilnic pantofii unde vreau eu si as lasa copilul sa se joace in sufragerie , m-as culca cand mi se face somn ca eu si fetita suntem mult mai importante decat pantofii si sufrageria.daca zice ceva , lasa-l sa zica , nu-l mai asculta pana isi da seama ca nu esti robot .ai grija ca fetita sa nu ramana marcata de atitudinea tatalui ei.
  •  
    • 504 mesaje
    17 Oct 2005, 09:24
    0 0
    Maria se pare ca sotul tau e tiparul cusurgiului care nu ai scapa nimik!Eu zic nici sa taci,sa faci si sa inghiti pentru ca nu e bine,dar nici sa incepeti cearta caci iar nu e bine nici pentru copil sa asiste la "scene"!Cu atat mai mult ,cu cat ai spus ca si tu lucrezi!Anca ceva el ajuta cu ceva?S-au numai e pe post de observator?Eu una daca ar tine-o asa tot timpul cu observatiile ca aia e asa,ca aia e pe dincolo,finutz asa,si foarte calm,i-as zice pe direct:Foarte bine ai vazut ,pune mana si aseaza,fara sa mai comentezi!Scrie undeva ca ai cade mana barbatului daca culege si el o jucarie de pe jos de la copil,s-au daca a vazut ceva care crede ca e in neregula sa il aseze el la loc?Scuza-ma omul se mai si modeleaza,si daca e barbat bine ce?E bibelou de portelan si se fisureaza daca isi spala si el cana de unde a baut?asta e teroare psihica!Daca tot e domnul perfectiune si nu suporta nimic nelalocul lui,sa puna mana si el sa ajute,daca nu... macar sa taca din gura!
    El daca ai sta asa cu gura pe el,s-ar simti bine?
  •  
    • 728 mesaje
    17 Oct 2005, 09:32
    0 0
    Se spune ca pe barbat trebuie sa-l educi... Iar eu sunt cum nu se poate mai de acord cu asta... Ca nu-mi iese intotdeauna si mai las eu de la mine, asta e alta treaba, dar asa ajung sa-l invat ca pot inghiti si unele lucruri care ma fac mai putin fericita...
    Eu zic maria ca trebuia sa-i tai elanul mai de la inceput... acum s-ar putea sa fie prea tarziu... Daca tu ai inceput sa tii cont de criticile lui, apoi el a dat-o inainte cu ele, a considerat ca si tu-ti dai acordul ca ce face el e corect...
    Ce nu iert eu la un partener este ca mai intai sa ma insele, dar mai presus de asta este sa aflu din alta parte... Adica sa ajung in situatia: stie tot satul si nu stiu eu... Se poate intampla sa il iert, daca vine si-mi spune singur, gasesc cat de cat o explicatie logica... oameni suntem... nu stiu insa daca voi putea trece peste... asta ramane de vazut...
    Nu as putea avea niciodata incredere intr-un om care minte, care ascunde... Voi ajunge la un moment dat cand nu-l voi putea ierta pentru asta...
    Apoi sunt jignirile, mai ales cele in public, sau atitudinea de barbat superior, intransigenta ori cel loveste o femeie... Ar mai fi apoi prostia...
    Cam astea ar fi ce n-as putea ierta...
  •  
    • 147 mesaje
    17 Oct 2005, 10:17
    0 0
    Nu stiu , depinde probabil de caracter , de cat de mult esti implicata sentimental ... Pana sa se intample , ma bateam cu pumnii in piept , in secunda 1 , cand am aflat ca ma inseala , am plecat , fara sa ma uit inapoi , ... si uite ca s-a intamplat , si ... tot cu el sunt ... Oricum , treaba asta lasa un gust tare amar , ca sa nu mai vb de incredere ...
  •  
    • 7 mesaje
    18 Oct 2005, 09:13
    0 0
    neatza fetelor!

    said, ai zis bine teroare psihica...
    asta mi se si intampla
    era un topic descis " innebunesc si imi pare rau".....