Situatie penibila!!!
-
0 0Ma aflu intr-o situatie destul de dificila si m-am gandit ca mai bine va cer un sfat, inainte sa iau o hotarare.Sunt cu cineva de 2 ani, timp in care totul a decurs firesc,am o relatzie pot spune" minunata"!
Problema este urmatoarea: parintii mei(locuiesc cu ei),ma cam strang cu usa in ceea ce priveshte "situatia noastra".Petrecem foarte mult timp impreuna,lucru care e vizibil ca pe ei ii cam deranjeaza, ca "de ,ce-o zice lumea?Ca daca o sa isi bata joc de ea,si o sa rada lumea de noi? Ca daca tot vrea sa fie cu ea,de ce nu isi i-au macar cununia civila?"etc etc.Aseara, cand m-am intors acasa, maicamea tocmai mi-a trantit in fatza,ca a sunat taicamiu si ca a zis aia, aia, aia...Mooooor de draci,
nu mai pot! Ma simt de parca si-ar dori sa scape de mine...ca ii incomodez.Si acum vine partea cea mai nashpa, cum sa ii spun lui de ce sunt suparata, pt. ca nu pot disimula, ma cunoaste foarte bine.Cum sa ii spun asa ceva" Auzi, uite ai mei zic sa te insori cu mine, ca nu mai merge figura!Ca daca nu..." Cum sa fac asta, m-as simti penibil, e ca si cum l-as cere eu de sot! Nu stiu ce sa fac, poate imi dati voi vreun sfat , doua.. -
pai o idee ar fi sa te muti de acasa. inchiriaza-ti o garsoniera singura, sau daca relatia e destul de solida, poate av mutati impreuna. si poate ar fi bine si sa le spui alor tai ca o sa te mariti doar cand o sa vrei sa ai un copil, ca faptul ca te-ai culcat cu unul nu e un motiv suficient pentru a intemeia o casanicie. si ar fi nashpa daca ne-am casatori cu toti cei cu care ne culcam, nu?
-
Intr-adevar nu ne dai cateva detalii importante: varsta voastra si, si mai mult, ce iti doresti tu! Asta este cel mai important lucru. Parerea mea este ca nimeni nu trebuie sa se pripeasca in a se casatori daca nu este convins ca este momentul prielnic din relatie... daca nu simte ca asta este ceea ce-si doreste: ca vrea sa-si petreaca toata viata cu actualul partener, ca este persoana potrivita si ca este convins ca lucrurile vor merge cu adevarat bine, ca sunt compatibili in foarte multe lucruri...
Din simpla ta temere sa vb deschis cu prietenul tau, trag concluzia ca inca nu esti suficient de matura (sper sa nu te superi pe mine). Voi ar trebui sa vb deschis despre toate!!! Cand simti ca nu poti vorbi inca despre orice cu el, inseamna ca inca nici nu are rost sa-ti pui problema unei casatori cu el.
Daca ai vrea sa le inchizi gura parintilor tai, incercati o logodna si atat. Restul le mai vedeti voi cu timpul.
Pe de alta parte ar fi o idee buna sa va mutati, dar doar voi doi undeva cu chirie, daca nu aveti alta posibilitate.
Eu le inchid gura alor mei in astfel de situatii spunandu-le ca nu vreau sa fac pasul cel mare pana cand nu sunt convinsa din toata punctele de vedere ca este persoana potrivita sau hotararea cea mai fericita, dar ca pana atunci trebui sa acorzi toate sansele si sa incerci pe toate planurile sa vezi daca intr-adevar este omul potrivit ca sot... Si ca tu nu o sa te casatoresti doar de gura veciniilor, pt ca o data facut acest pas, ei nu or sa vina sa-ti traisca hotararea pe care ai luat-o... si doar tu vei duce in spate implicatiile hotararii... -
Fetelor,in primul rand va multumesc mult pentru sfaturi! Am sa incep prin a va mai lamuri nitzel, in anumite privintze: eu am 22 de ani,nu sunt la prima relatzie,pot sa spun ca am ceva experientza totushi.. si prietenul meu 28 de ani!Sa ma mut singura nici nu se poate pune problema, pt.ca ,sincer,nu imi pot permite. Sa ma mut la el,ar suna ceva de genul "musafir nepoftit".Prietenul meu a pomenit de vreo cateva ori de "o nunta care o sa aiba loc, CANDVA, UNDEVA.." el are alte prioritatzi in momentul de fatza.Deci sa ma autoinvit la el cred ca iese din discutie!Nu sunt genul de fata care zice "Vai iubitule, cand ne casatorim?"A doua problema ar fi urmatoarea ,el sta cu mama lui(ai lui sunt divortatzi),care sincer e o scorpie si cred ca as imbatrani tare muuuuu...lt alaturi de ea, daca s-ar pune "vreodata" problema sa ma mut la el!
Avem o relatzie destul de bine cladita, discutam orice,insa va spun voua ca imi este putzin rusine, nu stiu de ce, sa ii povestesc si lui fazele astea.De ce? Pt ca m-as simti cumva cershind parca,indemnandu-l subtil sa se insoare cu mine! Poate omul nu vrea,nu? Eu poate ca mi-as dori foarte mult sa nu mai fiu mereu presata si stresata ca trebuie sa ajung "devreme acasa" ,sau sa nu putem merge nicaieri (la munte, la mare undeva)ca na, daca afla taicamiu....e jale! Maicamea e totushi mai intelegatoare (vara asta am profitat ca nu era taicamiu acasa si m-a lasat la mare cu el, o saptamana, dar bineinteles ca el nu a aflat nici pana azi).
Asadar sincer, nu stiu ce sa fac! Nici macar nu stiu daca ar fi totusi mai bine sa vbesc cu prietenul meu. Ma simt ca dracu,stransa cu usa din ambele parti.. -
Lolito, cred ca ai inteles gresit.NU,acesti 2 ani nu s-au petrecut in nici un dormitor,mai putin in cel al parintilor mei. Nu ,fiecare sta la casa lui si ,iti dai seama cum e , mai profitam si noi de vreo plecare a mamei la tara ,sau mai stiu eu ce...
Vreau sa mai adaug ceva, ai mei au cumva "un fix".Ca na, el are 28 de ani, cand o sa se insoare? "CA na o sa stai cu el in cei mai frumoshi ani si cand ti-e lumea mai draga sa te lase balta?" asta imi zice si maicamea, sincer nu stiu ce vor de la mine,si nici eu nu stiu ce e cu mine acum, incotro s-o iau si ce naiba sa fac!! Poate ma mai luminatzi voi fetelor!! Pupici1 -
yzza: Am avut si eu o problema asemanatoare cu ai mei si am rezolvat-o vorbind cu ei, cel mai simplu.

Discutia asta cu 'ce va zice lumea'... i-am lamurit rapid ca nu ma intereseaza ce zic ceilalti despre viata mea, atata timp cat mie nu mi-e rusine de ceea ce sunt si ceea ce fac. Traim in secolul 21 cand oamenii se iubesc liber, femeia este independenta, etc... Intotdeauna vor fi oameni care sa critice faptele noastre, ar trebui sa ne afecteze de fiecare data?
Incearca sa-i convingi ca nu faci nimic rau ca te vezi cu el, ca vine sa te viziteze, ca vreti sa aveti o relatie bazata pe dragoste si respect si mai ales, ca relatiile de azi nu mai sunt ce erau o data. Daca voi vreti sa stati impreuna un anumit timp si apoi nu va mai intelegeti, asta e... move on, nu este o rusine ca esti parasita de un barbat, sunt atatea motive care duc la aceasta separare, nu? De unde ideea asta preconceputa ca isi bate joc de tine? Lucrurile nu merg bine, punem punct. Sau esti mai calificata ca femeie daca esti casatorita si te desparti apoi?!
Lucrurile astea stupide asa cum sunt, trebuiesc lamurite cu parintii tai pentru ca altfel numai tu o sa ai de suferit. Ai 22 de ani, e o varsta la care poti sa iei niste decizii, sa-ti pui si tu in evidenta personalitatea ta, nu? Gandeste-te cum ii sa ai o viata dictata de altii, inclusiv de parintii tai. Acum ei iti spun ca ar fi bine sa te mariti ca uite ce zice lumea. Te mariti si le implinesti dorinta. Apoi o sa-ti spuna ca ar fi cazul sa ai un copil ca uite ce barfeste lumea, etc. E VIATA TA si e scurta!!!
Familia voastra trebuie sa fie unita si restul nu mai conteaza!
Iti doresc idei si ... negocieri incununate de succes!
-
yzza, daca nu era el era altul care-ti manca tineretile, si nu ai fi putut avea de la nicxi unul siguranta ca va fi the one cu care te vei marita... asa ca lasa-i pe ai tai in pace... daca nu erai cu el, erai cu altul s.a.m.d.
Ai deocamdata 22 de ani, stai linistita, vreme mai ai multa, nu-ti face griji...
Cu iubitul tau poti vb asa cum ai vb si cu noi, ca vrei sa stie si el prin ce treci, dar ca nu vrei ca el sa se simta presat, ca inca oricum nu e inca timpul...
Cat despre mutat la mama lui: nici gand sa faci asa dk esti fata cu capul pe umeri, ceea ce si pari!
pacat ca insa nu-ti permiti sa te muti cu el undeva cu chirie... Un job ceva? -
Black_W multumesc mult pentru ceea ce mi-ai spus.Mare dreptate ai!
Tocmai lucrul asta ma scoate din sarite, nu imi place sa "fac ce imi dicteaza altii", nu am suportat niciodata regulile si "oricefel de program".
Sper... sa imi vina idei in materie,dar pana la urma tot ce o sa vreau eu o sa fac! Pupici!
-
intrebarea mea este : de ce se streseaza parintii tai ca, el la 28 de ani nu are ganduri sa se insoare?
E tare aiurea sa ai parinti care incearca sa se impuna in viata ta.Incearca sa-i aduci cu picioarele pe pamant ca altfel ma intreb ce te vei face cand vei fi la casa ta si cu copii.Vor venii in casa ta sa-ti spuna cum sa-ti cresti copii,cate raporturi sexuale sa ai cu sotul pe saptamana,ce si cat sa gatesti, in ce zile sa faci curat?
pune-i la respect!in sensul ca vb cu ei si fa-i sa inteleaga ca esti majora ,esti in deplinatatea facultatilor mentale si ca un sfat de la ei e bine venit,dar ca,cu toate ca locuiesti sub acoperisul lor, tu ai o viata a ta si o relatie a ta in care numai tu cu prietenul tau luati hotarari referitor la ea. -
Sa nu cumva sa faci prostia sa iti pese de ce zic ai tai. Tu si el stiti mai bine decat oricine ce e intre voi. Sa nu cumva sa te mariti numai pt ca asa te indeamna parintii!!! Ar fi o greseala. Asteapta sa fii TU sigura ca asta vrei. Este vorba de viata ta de-acum incolo. Ei si ce daca comenteaza toti? Tu traieste-ti relatia pas cu pas si nu sari etapele, ca asa e intelept.
-
Independenta materiala este cheia independentei deciziilor. Atunci cand vei avea o cariera de succes sau, cel putin, cand te vei putea intretine singura, vei avea posibilitatea reala de a decide in toate celelalte privinte. Pana atunci....incearca sa "navighezi" in asa fel incat sa impaci si capra si varza. E greu dar...ma tem ca n-ai de ales. Chestia cu "majora, vaccinata" nu tine. Daca prin "majora" intelegi "peste 18 ani", atunci da, se pune. Daca insa prin "major" intelegi "capabil sa traiasca pe propriile picioare"....mdeh, ce sa zic...argumentul nu prea mai tine. Cat timp depinzi de portofelul babacilor, nu poti sa faci abstractie de opinia lor. Stii, poate, replica aia celebra: "dreptate are cine plateste".