PRIETENIE-ce parere aveti?
-
0 0ei uite cum nu am mai petrecut eu timp pe eva,dar cum viata merge inainte si se mai intampla una-alta, eu am acum un subiect. si daca credeti voi ca il putem dezbate fara a ne certa si a ne parui mi-ar place sa mai stau la o barfa cu voi.
UITE EU ERAM GATA SA BAG MANA IN FOC CA NU EXISTA PRIETENIE INRE UN BARBAT SI O FEMEIE. INCA NU POT SA ZIC CA FAC LUCRUL ASTA, ASA DIN TOT SUFLETUL, ideea de a deschide subiectul mi-a venit cititnd o postare a unei eve despre prietenia intre femei. aici pot spune ca subscriu oarecum. nu cred, nu mai cred in prieteniile intre femei. ei, eu acum nu o sa va povestesc de ce nu, pentru ca m-am ars. -
cat despre prietenia intre un barbat si o femeie....
uite, eu am un coleg de serviciu. eu am 24 de ani, iar el are 38. nu pot sa zic acum ca nu ma priveste ca pe o femeie, ca ar fi oarecum....dar eu in schimb pot sa zic ca nu il privesc decat ca pe un prieten. si ce imi place cel mai mult e ca stiu ca pot avea incredere in el si m-ar ajuta oricand fara sa imi ceara nimic in schimb si fara sa ma faca sa cred sau sa simt ca o face cu un anumit scop. si sincer va spun ca nu cred ca exista femei care sa iti fie prietene asa, neconditionat si despre care sa poti spune: da, domnule stiu ca daca ii spun ceva ramane la ea, iar daca imi da un sfat stiu ca o face pentru ca tine la mine. -
bine, acum ar fi multe de povestit. dar eu as avea totusi o intrebare. prietenul meu stie si nu e gelos, nu imi face scene sau crize si asta nu din indiferenta, in schimb prietena lui, (ptr ca nu e insurat, adica e divortat, dar ma rog asta nu conteaza) este ingrozitor de geloasa si face niste scene asa penibile. situatia lor este si complicata. ea oricum are probleme cu gelozia la modul general, dar macar atunci cand vine vorba de mine e ceva groaznic. eu nu prea reusesc sa imi dau seama cat de intemeiata ar fi gelozia ei si cam ce ar determina-o sa faca scenele pe care le face, dar ma gandeam ca poate voi mai cunoasteti situatii si ma lamuriti si pe mine, ptr ca nu prea sunt in masura sa privesc lucrurile din exterior, adica din unghiul ei.
-
ce este si mai "interesant", este faptul ca nu stiu de ce sunt asa multi, aici la servici, care se incapataneaza sa distruga pritenia asta, desi la naiba, nu au nimic de castigat si nu incurca nimeni pe nimeni. nu mai pun la socoteala faptul ca oricum ei deja au tot felul de impresii si numai prietenie nu vad, dar asta nu ma intereseaza daca eu stiu ca e cum e si nu am de ce sa ma simt vinovata. in schimb ma enerveaza cumplit ca vor sa strice ceva ce nu ii intereseaza, deranjeaza, avantajeaza sau dezavantajeaza in nici un fel. ce naiba au mai oamenii in ziua de azi? chiar e asa greu sa lasi pe cineva sa traiasca cum vrea?
-
Roxanica, eu am doi prieteni foarte buni, barbati. Ii cunosc de o gramada de ani si ii iubesc la nebunie pe amandoi. Deci prietenia intre sexe opuse este posibila. Dar adevarul este ca amandoi m-au placut intai ca femeie si apoi ca prietena. De aceea ma intreb daca esti sigura ca si el vede relatia dintre voi ca una de prietenie. Nu vreau sa zic ca te vrea ca amanta dar la barbati uneori prietenia se confunda cu atractia fizica. Barbatilor le place sa se afle in compania femeilor pe care le plac si de care se simt atrasi. Nu stiu, poate gresesc...
-
ei, na asta e buna. stiu ca ma vede si ca femeie. mai stiu si ca nu m-ar refuza daca eu as vrea alt ceva, e aberant sa cred asta si sa mai si sustin sus si tare. dar oricum lucrul asta nu il impiedica sa imi fie apropiat si sa imi arate ca ma pot baza pe el cand am nevoie. pe mine ma deruteaza atitudinea prietenei lui. el il stie si pe prietenul meu, ptr ca lucram la aceeasi firma, si noi o stim si pe prietena lui, care nu lucreaza, e casnica. am iesit si toti 4 de multe ori, dar fatuca ori nu e intreaga la minte, ori naiba stie cum de are reactiile pe care le are. cel mai nasol e ca il vad pe el cum se consuma si cum e terorizat efectiv de scaparile ei de comportament. daca o iubeste sau nu pot sa spun, ptr ca nu sunt in masura sa imi dau cu presupusul, dar de tinut la ea, il vad ca tine.de fapt, altfel nici nu cred ca i-ar fi tolerat iesirile astea
-
Dragi eve, oricate prejudecati exista (si sunt o multime), va spun din proprie experienta ca exista prietenii atat intre persoane de acelasi sex, cat si de sexe diferite...
Totul depinde foarte mult de felul, caracterul, sentimentele persoanelor implicate. Si eu m-am ars in relatiile de prietenii si cu fete si cu baietii, dar cele adevarate au rezistat... -
hait...roxanica, mama...tu n-ai ce face la ora asta, pe bune...
hai sa-ti pove io ceva tie...doar stii ca 12 ani razvan a fost cel mai bun prieten al meu...amic, da???..dupa care, acu 3 ani o iesit ce-o iesit intre noi...
si tot asa...n-am inteles de ce acu 10 ani, iubita lui s-a crizat de numa si m-a facut de cacao, fara motiv din cauza faptului ca petreceam destul de mult timp cu razvan la barfe, povestit, jocuri pe comp...alea..alea...
atunci n-am inteles, dar acum da...de ce??? pt. ca nu exista si nu va exista niciodata prietenie adevarata intre o femeie si un barbat...unul dintre ei, clar simte ceva, altceva decat prietenie...
asa ca..d-aia se crizeaza gagica...pt. ca tipu te priveste altfel decat ca pe o amica, capisci???
hai pupici si vezi ce faci, nebuno ca poate pan' la urma o sa constati si tu ca a devenit cea mai mare dragoste a vietii tale..diferenta de varsta cam mare, dar nu se stie niciodata
-
eu zic sa nu dai cu pietre in ea...
daca reactioneaza aiurea e posibil sa nu aiba prea mare incredere in el si e posibil ca si el sa-i dea motive sa fie geloasa.
pe mine ma mira faptul ca el pare sa-ti acorde tie intaietate...se justifica fata de tine pentru comportamentul ei in loc sa-si rezolve problemele "in familie"...mi se pare foooarte ciudat.
si mai e o chestie deloc de neglijat...femeia aia e casnica...si a re tot timpul din lume sa se gandeasca la toate draciile...sa-si mai cultive vreo 2-3 complexe si daca omul ei, fiindca este barbatul ei pana la proba contrarie, vine tarziu acasa si-i spune ce prietena minunata are (adika tu) si ce bine se inteleg ei doi (adica voi
...nush...nu prea as vrea sa fiu in locul ei...
...si daca mai arati si mai bine decat ea chiar ca e jale...eu zic sa incerci sa te apropii de ea...sa fii deschisa...iar omului ei sa-i dai numai sfaturi pozitive in ceea ce priveste relatia lor...nu sa o vorbiti de rau...nu e fair! -
uite ca si eu am avut un amic timp de 10 ani si oricat au incercat cei din gasca sa "cuplu", nu au reusit... El mi-a spus de cateva ori ca ma vede ca pe un baiat... De fapt, cand ne-am cunoscut, am avut o tentativa de a "fi impreuna", dar tocmai ca din cauza discutiile prea mentale dintre noi nu a mai fost loc de pasiune, acestea au omorat si orice tentavia de scanteie
)
Vreau sa va zic ca mama lui l-a batut foarte mult timp la cap sa incerce ceva mai mult, asta pana cand dansa a vazut ca eu mi-am facut un prieten si a trebuit sa accepte ca relatia noastra este doar de prietenie...
Mi s-a intamplat si mie sa am scandaluri din cauza acestei "fratii", dar ciudat este ca mai amult am avut parte de critici din partea unui amic al iubitului meu... ce-l durea si pe ala, Dumnezeu cu mila... cred ca era indragostit de iubitul meu... Insa am zis ca daca cineva ma pune sa aleg intre un foarte bun prieten si el, iubitul meu, atunci aleg prietenul, caci nu e iubit adevarat cel care m-ar pute sa renunt la ceva din mine, plus ca pana acum prietenia a durat cel mai mult, fata de iubirile mele...
Rar s-a intamplat ca totusi iubitele sale sa-i faca scandal, au mai fost unele care se cam crizau dar nu f mult... insa cu timpul le-a trecut, chiar daca mai petreceam nopti impreuna...
Cat despre gelozie, e cam cu dus si intors, adevarul este ca nu m-as simti bine ca iubitul meu sa vb mai multe cu amicii sai, indiferent daca fete sau baieti, decat cu mine... O relatie adevarata este cea in care poti comunica orice cu partenerul. Dar m-as bucura sa-si pastreze relatiile si sa se vada cu ei, sa mai stea la o discutie, si se mai intampla totusi uneori sa mai ai nevoie de un sfat din afara... asa cum facem si noi pe acest forum...insa ce-i prea mult strica...
Ca un contra argument ca daca o fata e geloasa atunci musai are si motive: o cunostinta a mea i-a facut crize prietenul pt ca a stat de vorba cu o profesoara de curs in sala, de fata cu toti... eu stiam de mult din surse sigure ca nu calca stramb... iar alta ii facea crize iubitului ca se uitau fetele la el si il facea pe el obsedat
) asa ca judecati singure... -
mah..nu exista prietenie intre un barbat si o femeie, cel putin nu d-aia stransa cu intimitati. da, va intelegeti bine, comunicati bine si mult...dar doar atat. in momentul incare observi ca partenerul tau e gelos pe "prieten" ar tebui s-o lasi mai moale, e semn ca ai inceput sa ai cam aceleasi lucruri cu amicul care le aveai cu partenerul, si nu e bine.
-
mai carmeluto el nu o sa devina marea mea dragoste. te asigur. cat despre apropiat de ea...nu v-am zis ca am si iesit toti 4? am mai fost pe colo pe colo. si atunci in afara de niste priviri urate nu se intampla nimic, dar apoi......... tine-te frate mesaje peste mesaje. ea este apropiata de varsta lui, nu stiu undeva in jur de 35, are si un copil. cat despre relatia lui cu mine, ce sa zic, e drept ca uneori imi acorda exagerat de multa atentie, e de ajuns sa imi fluiere mie ceva si s-a rezolvat, incearca sa ma protejeze de unele chestii (exemplu
iscutii pe care nu ar trebui sa le aud) in masura in care ii este posibil. nu imi aduc aminte sa il fi rugat ceva si sa nu fi facut. acum eu nu sunt vinovata de relatia lor. ca e cum e, ca nu au liniste, ca au o gramada de probleme, ca el nu vrea sa se insoare dar ea vrea sa se marite, ca el e satul de scene si scenete. si cum nu ma simt vinovata cu nimic, acum eu de ce ar trebui sa il indepartez? in oarecare masura ii inteleg sentimentele si atitudinea, dar o data am incercat sa vorbesc cu ea si bleaga s-a apucat sa imi explice ce fericita si iubita este ea, ca de mine nu mai poate ea, ca sunt asa ca sunt pe dincoa,multe, multe, multe, multe. acum eu ce sa inteleg -
logodnicul meu este chiar...colegul meu de birou.timp de 3 ani nu am simtit nimic deosebit, eram foarte buni colegi, amandoi la casa noastra...toti ceilalti colegi barfeau pe la spate cum ca ar fi ceva intre noi...ne apuca rasul tot timpul: noi doi? never ,ever...uite cum am plecat eu cu serviciul cam o luna din tara si cand m-am intors m-a izbit cu declaratia...in prezent (avem aproape 1 an) stam impreuna si facem planuri de casatorie
.pupici! -
Se poate atata timp cat fiecare isi doreste acelasi lucru, adica o prietenie si atat. Daca unul vrea mai mult, adeseori se intampla ori sa sufere in tacere si sa se multumeasca cu ce are decat sa-l piarda ori sa-si asume riscurile si sa incerce. La unii le iese si descopera ca de fapt aveau langa ei marea dragoste, la unuii nu, si de obicei atunci cei mai multi pleaca. Am vazut destul de rar astfel de cazuri de prietenie sincera barbat-femeie dar astfel de relatii de multe ori s-au dovedit mai rezistente decat casniciile. Va pup.
-
da mai tipa aia nu e prea k...fara job si cu copil..e dependenta de el...cred ca marea parte a problemelor vin de la ea (si nu am pretentia ca as spune ceva nou
)...poate ca prietenul tau (iubitul ei) ar respecta-o mai mult daca ar fi ceva mai independenta...
e chiar naspa postura in care se afla...pune-te in locul ei...cred ca orice femeie in situatia asta ar fi dependenta si ar face chestii fara sens...hmmm