Sunt imorala ?
-
0 0Am 24 de ani.
Am avut 3 relatzii insa sexul nu mi-a placut in adevaratul sens al cuvantului decat cu primul ... asta pentru ca ne iubeam foarte mult aveam incredere unul in celalalt , prima iubire, a durat 4 ani etc. Cu el m-am simtzit dumnezeieshte din toate punctele de vedere de la orgasm pana la partea emotzionala (am fost foarte FERICITA in acei ani
). In rest sexul a fost mai mult un eveniment ... cotidian pentru mine sa spun asha. O faceam pentru ca deh aveam prieten shi asha era normal, "stateam" deshi nu aveam chef, mimam de multe ori, imi placea dar nu prea mult mi-ar fi fost de multe ori mai bine fara. La stadiul emotzional a fost cam la fel nu m-am impacat bine cu cei 2, nu a existat acea "legatura profunda" dupa care tanjeam. Unul m-a inshelat (repetat) altul a devenit un badaran care ma insulta shi nu mai avea pic de consideratzie pt mine (avea shi o problema cu alcoolul).
Problema mea este ca ultimele 2 relatzii m-au dezamagit extrem de tare, am trecut prin stari depresive .. in fine .. Ideea e ca nu cred ca in curand voi mai putea iubi pe cineva.
Un barbat mai in varsta (shi foarte instarit) este interesat de mine ... ma cunoashte de cand sunt mica mereu mi-a purtat afectziune deci nu e genul care sa profite de mine pana acum nu s-a dat la mine insa vad ca intentziile lui se definesc. Eu tzin oarecum la el ... ca la o ruda, ca la un prieten .. pt ca il cunosc de mult timp shi m-a ajutat foarte mult in diverse probleme ... insa nu sunt deloc atrasa fizic de el cu atat mai putzin se pune problema sa fiu indragostita.
Ei bine el m-a ajutat de f multe ori cu bani (de Pashte, Craciun, ziua mea sau cand am avut nevoie) fara sa imi "ceara" ceva in skimb din simpla placere de a ma multzumi shi pt ca pt el e foarte ushor sa renuntze la ceva milioane zilnic fara ca macar sa simta.
Eu incep sa ma gandesc la avantajele unei relatzii cu el ... la avantaje economice chiar un apartament etc ... sex cred ca ash putea sa fac cu el ca shi cu oricine altcineva in momentul asta fara sa simt mare lucru. Nu mi-ash bate joc de el, nu l-ash inshela ... iar el cu atat mai putzin cred ca vede in mine o "tinerica de consumatzie", shtiu ca afectziunea lui pt mine este sincera shi dovedita in mai bine de 12 ani in care nici macar nu s-a UITAT in vre-un fel "indecent" la mine.
In momentul asta nu ma pot indragosti ... nici nu vreau ... ma gandesc ca poate asta este cea mai buna solutzie pentru mine pt ca in afara de lipsa de atractzie fizica ma simt foarte bine cu el e un tip "destupat" cu care pot vorbi de toate ma pot distra etc + ca imi ofera sigurantza materiala shi emotzionala de care am nevoie..
Sunt imorala ca gandesc asha ? Ce sfat imi datzi ? -
cred ca daca ai ajuns sa ridici aceasta intrebare pe un forum, cu siguranta iti dai singura seama ca ceva nu e in regula..nu neaparat imoral or whatever (nu am vazut niciunde ca el e casatorit), dar cred ca va lasa asupra ta niste urme nu foarte usor de sters...daca alegi sa faci pasul,vei trai cu chestia asta toata viata,vei stii ca undeva in trecut ai facut asta,asa cum de altfel traim cu toate experientele noastre bune sau rele
-
Offf, scumpo...moralitatea e atat de discutabila...exista valori si valori...si pana la urma cred ca nu asta e important.
Tot ce pot eu sa iti spun este ca NU vei fi fericita...sa te trezesti cu el dimineata nu iti va insenina ziua, sa faci dragoste cu el nu iti va face trupul sa vibreze, sa te sune nu iti va pune un nod in stomac... -
Perfecta dreptate,Claudia+cum te vei simti alaturi de el in societate?Vei iesi alaturi de el?Il vei prezenta prietenilor/familiei/colegilor etc.sau vei tine relatia ascunsa?Nu te va consuma psihic?Si daca o vei face publica,poate Mr.Right apare cind tu esti "ocupata" si isi face o parere nu tocmai buna vis a vis de comportamentul tau...Probabil tu gindesti "daca tot ma sacrific alaturi de un idiot,macar sa am ceva foloase",nu? Dar ,de fapt,tu stii cel mai bine.
-
Nu este casatorit este divortzat de 10 ani, a fost casatorit 12 ani are 2 copii putzin mai mici decat mine.
Ideea e ca nu exista cineva acum care "sa-mi faca trupul sa vibreze" ... pt ca eu am ramas indragostita de primul ... care a murit. Shtiu ca pare aiurea sa spun ca sunt indragostita de o persoana care nu e vie insa a ramas implantat in inima mea simt o durere imensa cand ma gandesc la noi shi la cat de bine a fost ... shi nu cred ca poate exista cineva care sa ma faca sa resimt asha ceva. Am mai incercat relatzii ... certuri suspiciune ... probabil peste ceva ani cand o sa-mi "ticaie ceasu" o sa ma gandesc la copii familie o sa imi doresc altceva. Insa acum kiar nu vreau un "prieten", inca o relatzie in plus ... insa nici singura nu vreau sa stau ma simt rau Ori barbatul asta shtiu ca tzine sincer la mine ... e adevarat ca daca nu ar exista partea materiala nu m-ash gandi ... insa e foarte tentant ... Ash vrea sa am o sigurantza sa am bani pt mine shi sa-mi ajut familia, sa am un "sprijin" moral shi material. Cat despre el nu simt fatza de el repulsie ... nu e un boshorog gras shi nesuferit e un tip care arata kiar f bine pt varsta lui (ii dai sincer cu 15 ani mai putzin), foarte deshtept cu care ma simt bine ... iar de "societate" nu imi fac asha probleme pt ca el e de la 8 la 10 la birou ash ieshi cu el doar seara sau am pleca in vacantze cel mult.
Totushi e adevarat ca am nishte "probleme de conshtiintza" din moment ce am deskis un topic despre asta ... -
Of am scris mult in postul de mai sus sper sa avetzi rabdare sa cititzi ... pe scurt lucrurile stau cam asha : acum o luna am renuntzat la TOT, la prietenul meu care era un idiot la serviciul meu unde aveam un shef idiot ... eu nu sunt fericita de foarte foarte mult timp ... ideea e ca daca nu pot fi FERICITA macar sa am parte de bucurii : sa ii dau bani de buzunar lu frati-miu sa iasa cu fetele, sa-i iau lu maica-mea mobila de bucatarie, sa o duc pe bunica-mea la un doctor bun, sa-mi iau haine frumoase shi cosmetice de calitate sa calatoresc sa am o casa a mea shi mai ales LINISHTE alaturi de un om care shtiu ca nu ma va inshela shi nici nu ma va trata urat.
Eu shtiu cum ar vedea orice barbat asta, ca sunt o materialista, arivista, o "ushuratica" (sa nu spun mai urat) ... intrebarea mea e VOI, femei fiind, cum m-atzi privi pe mine ca femeie daca ash face asta ? -
ha,ha,ha....ca pe una,desteapta!ce sa-ti spun?asa cum am scris mai sus,daca era o familie implicata,era alta mancare de peste,nefiind obligatzii de nici o parte,nu vad ce te-ar opri sa ai o relatie frumoasa chiar si cu un barbat mai in varsta,poate mai matur in gandire.Cunosc cupluri de acest gen,unele dureaza de 15-20 de ani,ea pare f.fericita,stiu sigur ca e adorata si rasfatzata,in timp ce alte femei care au mers alaturi de iubitul din adolescenta sunt batute,jignite si umilite.Acum vezi si tu care ti-o fi norocul.Nimic nu-i batut in cuie!
-
Sunt de aceeasi parere cu Northstar! Draga Deutza, traieste-ti viatza si nu rata o ocazie asa faina! Tot timpul ai sa te intrebi "cum ar fi fost daca...?" si ai sa-ti reprosezi ori de cate ori vei avea probleme...mai ales financiare.
Daca tipul nu este dezagreabil, daca nu iti este scarba de el...atunci ce astepti? Un pushtulica cordit care sa-ti faca viatza un calvar, care sa astepte sa scoti banii din posheta sa-i platesti berea la halba pe care ati baut-o intr-un parculetz din cartier?
Parerea mea este sa incerci...ai foarte mutle de invatat de la el...si...cine shtie? Poate te si indragostesti!
Barbatii maturi shtiu sa trateze femeile, shtiu sa le faca sa-i iubeasca. -
Draga mea, nu pot sa nu intervin, mai ales ca povestea mea e oarecum similara (unele eve chiar ma cunosc, atit pe mine, cit si pe "moshu'" meu
) - un pupic pt cunoscute
Sa revin: traiesc si eu o poveste de mai bine de 2 ani (si sper sa tina o viata) cu un tip mai mare decit mine cu... 17 ani. Mi-am descoperit linga acesta valente noi, e un om matur si intelept, versat si trecut prin viata, linga care ma simt extraordinar, imi confera o siguranta si-o stabilitate nu neaparat materiala (desi e prezenta, recunosc) si, mai ales, ne respectam si ne iubim.
Vreau sa-ti spun ca am mai avut in trecut citeva relatii cu diversi "putzoi" apropiati de virsta mea (acum am 29), cu care efectiv n-am putut comunica pe aceeasi lungime de unda, nu ne-am inteles. E sfatul pe care ti-l dau din experienta: nu virsta conteaza, ci cu totul alte aspecte. Daca te simti "confortabil" (cum ii place lui sa glumeasca) cu el, urmeaza-ti sufletul si gindeste-te ca fiecare om e special in felul lui. Nu desconsidera pe nimeni si fii fericita!
Te pupa o eva aflata intr-o situatie similara! -
deutza, e trist ca primul tau iubit nu mai este...
Probabil ca, daca relatia se incheia altfel, nu ti-ai fi interzis dreptul la fericire (inconstient, ai cautat parteneri de prosta' calitate cu care sa fii sigura ca nu va merge nimic, nici macar sexul).
Cred ca, in felul tau, te-ai simtit datoare sa ii ramai fidela primului.
Acum ti-a mai intrat in cap si ca singurul tau rost pe lume este acela de a-i face pe altii fericiti: bani pentru frate, mobila pentru mama, vrei sa il "platesti" pana si pe nenea acela pentru ajutorul pe care ti l-a dat, devenind a lui - pentru ca banii nu are rost sa i-i inapoiezi, stiind ca pentru el nu sunt importanti...
Te-ai gandit tu: "E singur de 10 ani de zile, tot ce pot face pentru el este sa-i alung singuratatea. In felul asta, o sa pot si sa-mi ajut si familia, o sa scap si de grija banilor..."
Daca e sa gresesti fata de cineva, atunci gresesti in primul rand fata de tine.
Eu zic sa te mai gandesti. -
Sunt de acord cu Donna.
Mai fata esti tanara nu te vinde pe prostii. Nici fratele si nici mama nu se vor bucura de darurile primite stiind ca tu te-ai vandut pentru ele si ca esti nefericita.
Mai gandeste-te si uita-te in jur. Cum o cheama pe prezentatoare aceea de la acasa care a fost cu un "barbat bine si trecut de prima tinerete"? Pai si ea se simtea bine si dupa un timp tot si-a data seama ca iubirea unui tanar e ce-i trebuie. Asa ca... -
Sfatul meu e sa mergi la un psiholog...la tine e ceva in neregula cu refuzul de a fi cu altcineva, de a iubi si a fi iubita; consulta un specialist intai si pe urma ia decizia finala. Material, da, barbatul asta e o rezolvare pt tine (in vremurile de azi); te asigur, insa, ca, in ritmul asta tristetea ta va fi mai mare. Acum depinde care-ti sunt prioritatile (problemele materiale, oare? ai obosit si banii-s tot putini? atunci te inteleg pt ceea ce vrei sa faci)
-
catalin2 daca mi-ai citit mesajele inseamna ca shtii ca NU PAREREA UNUI BARBAT CAUTAM pentru ca (regret sa te informez) suntetzi tare tareeee previzibili sorry dar shtiam din start ce mi-ar raspunde un barbat
No offence
Dar revenind ...
De cateva zile ies cu el shi pana acum totul a fost super ... kiar nu mai tzineam minte cum e sa te simtzi asha bine
Imi place ca ma face sa rad shi ca nu "se repede" la mine ca leu cum fac majoritatea tipilor cu care am mai ieshit ... imi place shi ca ma suna sa-mi povesteasca daca i se intampla ceva amuzant sau mai neobishnuit peste zi, ca-mi face zilnic mici surprize ... pana acum nu mi-a facut apropouri sexuale doar am ieshit cu orele shi ne-am simtzit bine.
In ritmu asta poate ma shi indragostesc mai shtii
Va multzumesc pentru raspunsuri pana acum, o sa continui sa "va tzin la curent", cum majoritatea prietenelor mele au ramas la vekiul meu post de munca nu prea am cu cine sa vorbesc va multzumesc inca o data pentru sfaturi shi interes
-
Hmm....pare o situatie destul de des intalnita. Sunt multe cele care procedeaza ca tine....nu vad de ce iti tot facui atatea probleme. Vezi si tu poate aveti o pasiune comuna (fotografie, tatru, ...). Am obs ca intr-un cuplu in care cei doi au macar o pasiune comuna lucrurile merg mult mai bine (nu apare asa repede monotonia)
A fost cutremur in Bucuresti?