TRENUL VIETII!
-
0 0Evelor sunt curioasa voi ce parere aveti despre trenul vietii?
De fapt care este trenul vietii?Cel care te asteapta si opreste in statie in speranta ca intr-o zi te vei trezi si te vei urca, sau cel care opreste de cateva ori si apoi pleaca si dus este?
Voi ce ziceti?Experienta, viata voastra ce spune?Poti pierde trenul sau daca este al tau te asteapta? -
Indiferent daca este trenul tau sau nu, nu te va astepta la nesfarsit. Am fost si eu in situatia 'trenului', cred-ma ca trenul nu asteapta la nesfarsit! Cand ti se ofera sansa sa te 'urci' in el, daca exista cea mai mica sansa sa fie trenul tau eu zic sa nu lasi sansa asta sa treaca pe langa tine. Trebuie sa traiesti atunci cand ti se ofera sansa si sa profiti de ce ti se ofera. Sper sa faci alegera corecta.
-
Da, cu siguranta ca trenul vietii trebuie apucat, cu conditia sa il recunosti..aici intervine, dupa parerea mea intuitia, experienta de viata,si, nu in ultimul rind inspiratia divina.
Este valabil si pentru viata sentimentala, profesionala, etc
Uneori sunt semne care ne arata din start ca nu-i trenul bun...DAR LE IGNORAM CU BUNA STIINTA...si platim ulterior..asta e !Cistigam experienta..macar ! -
Ei, Steluta, acum ai atins, cred eu, esenta problemei: adeseori ne dam seama cu destula usurinta cum NU E bine, dar ne e mult mai greu sa ne lamurim cum E bine. Adica stim bine ce NU VREM, dar ne e mult mai greu sa stabilim ce VREM de fapt. La urma urmei, oricat de cerebrali am fi si oricat de "clarvazatori", hazardul, sansa, inspiratia, vor avea totdeauna un cuvant de spus.
-
Mey, fetelor, hai ca nu-i asa groasa treaba..Adica, daca suntem sincere, recunoastem ca uneori ne-o cam facem cu mina noastra...ce vreau eu sa spun este ca, desi uneori vedem ca nu-i bine ce se intimpla, ( de ex.vezi ca omu' bea, sau se uita la filme dubioase, sau DUPA..se intoarce cu spatele si nu mai zice nici ..., sau da cu picioru'in ciini, sau ma'sa e o toanta,etc, etc, etc,...semne peste semne,...noi NU...CA SINGURATETEA-I GREA..
Am o prietena tare draga, care a facut curatenie in viata ei odata cu mine, sa zic asa..si inca si acum, dupa aproape 5 ani, sta legata de o relatie de doi lei, cu un individ mult sub nivelul ei, care , ii ofera..CE??Senzatia ca nu-i singura...In timpul asta, trenurile au trecut, poate o groaza de tipi faini au remarcat-o , dar ea..era cu tontul ala dupa ea...
Deci, trebuie avut curaj, trebuie facuta o curatenie generala in "mizeria proprie", si apoi...de la inceput si de la capat..fara frica si complexe... -
1000% de acord, dar asta presupune sa-ti poti defini personalitatea prin tine insati si nu prin partener, ceea ce e destul de greu intr-o societate traditionalista. In ce ma priveste, n-am "lungit pelteaua" nicidata atunci cand am avut convingerea ca relatia nu are nici un viitor (spre dispararea mamei mele, care era de parere ca e bine sa "ai si tu pe cineva cu care sa iesi in oras"). Un motiv era cel evocat de Silvana. Cel mai important motiv insa era acela ca, daca lasam relatia sa se lungeasca, riscam ca, din comoditate, din teama de suferi sau din alte motive, sa nu mai pot fi suficient de obiectiva si sa accept tot soiul de compromisuri numai pentru a impiedica o ruptura altfel inevitabila.
-
Ca sa nu mai spunem ca noi, femeile, suntem frumoase si atragatoare destul de putin timp, comparativ cu barbatii..Suntem tare proaste pina pe la 20( no offense)...,iar intre 20-35 ani trebuie sa rezolvam cumva problema "jumatatii", ca apoi vin..celelalte.
Un barbat poate fi sexi pina pe la 50, nu????
Deci, sfatul meu ar fi: Daca vedeti ca nu-i bine, n-o mai lungiti , in speranta ca .."se schimba" el....
Tot tatal meu imi spunea, cind am trecut si eu prin.."una, alta"..
TIMPUL TRECE IN DEFAVOAREA TA...nu sta pe tusa, schimba macazul repede, nu trage la depou... -
cu depou-s de acord, da' cu frumusetea pan la 35, ba...am vazut femei misto si mai incolo; iar de barbati...or' fi ei sexi la 50 (unii, fara burta), da' mai pot?
; Bey...femeia poate toata viata si timp e sa apara jumatatea, daca are noroc...deci eu cred ca tine de noroc
Apropos:
Bate cineva la poarta raiului: "cioc-cioc"
Sf. Petru deschide. In fata usii, nimeni. Peste 5 minute, iar "cioc-cioc".
Sf. Petru iar deschide, se uita in jur. Nimeni. Iar "cioc-cioc".
De data asta, sf. Petru era pregatit dupa usa; smulge usa cu putere si mai
apuca sa-l vada pe unu' care disparea rapid.
- Fire-ai tu al dracului, care te tii de prostii si bati pe la usa si te
joci cu nervii mei! Nesimtitule!! striga sf. Petru dupa el.
La care omul, cu tristete in glas, departandu-se in viteza:
- Ce sa faaac, daca ma tot resusciteaza astiaaaaaaa...... -
mey fetelor, femeilor, muierilor!!!
da de unde pana unde sta viata intr-un barbat? estem bine, nu estem, asta estem. salamalekum si treaba oabla este.
acu , daca ne e dat va fi cu siguranta, ajutam si noi pe ici pe colo, dar daca nu e, ce draq facem, stam toata viata agatate de niste idei? doamneeeeeee, si sunt atatea alte lucruri in viata ce merita intr-adevar traite. of of. -
trenul vietii! adicatelea sansele! le scapi ori nu le scapi! daca treci de una iti pare rau sau nu?? daca ratezi o sansa mai vine alta?? cam asa cred ca ai vazut intrebarea! hmmmmm.....ar fi bine sa nu ratezi niciuna! dar asta ar insemna oerfectiune! si....idealul nu exista! punct! scuze,io-s cam deprimata zilele astea!