transformare...
-
0 0Ce parere aveti de transformarea care are loc dupa un anumit timp intr-o relatie?
Ma refer la :
- frecventarea prietenilor lui, ai ei fiind plictisitori(e), etc
- hobby-urile lui sunt mai interesante, desi inainte ii placea ce facea si ea
- femeia trebuie sa faca totul in casa
- lipsa de interes pentru corpul lui, din moment ce are langa el o femeie care il iubeste si-l accepta asa cum e
- si lista poate continua...
Cum intervin aceste schimbari? De ce? Barbatii capata o oarecare comoditate dupa ce sunt siguri de femeia de langa ei... -
Al meu nu a ajuns (inca) la comportamentul asta. Evident ca nu avem intotdeauna acelasi dorinte, gusturi, etc, dar incercam sa impacam si capra si varza. Eu merg pe principiul "ce tie nu-ti place, altuia nu-i face" si l-am invatat si pe el la fel (sau daca uita am eu grija sa ii aduc aminte
) Prin urmare, mie nu mi-ar placea sa ma oblige sa vizitez numai amicii lui sau sa merg numai prin targuri de masini, pe el nu l-ar tenta magazinase de toale si cosmeticale si barfe de gagici..deci, cand o capra, cand varza... cand unul cu capra si altul cu varza 
Sper sa ramanem asa si mai incolo.. -
Te felicit Totem!
Al meu mi-a facut un car de nervi in w/e trecut!
Imaginati-va ca vineri dupa ce am venit de la lucru, m-am pus sa dau tencuiala jos din baie... Insa i-am spus la al meu ca pot sa-mi schimb planurile, in favoarea lui...
Ma refeream bineinteles sa ne petrecem tot restul serii in pat, si no la el ce-mi spune: "is obosit!". Foarte bine atunci, ma apuc de baie. Il suna un prieten sa-l scoata in oras si imediat imi face program... "iesim in oras!"... Sa mor de nervi si nu alta! Pentru prieteni nu e obosit niciodata. A mers singur si pe mine m-a lasat sa ma omor cu baia.
S-a intors la 23:30. Frumos din partea lui, nu?
Sambata am facut curatenie generala in toata casa.
Duminica dupa o zi obositoare de mers la ai lui, apoi la ai mei si alte chestii... tot ce imi doream era sa fiu acasa in pat sa lenevesc. Era dorinta mea suprema! Dar nu, program din nou: vine un prieten la noi, facem clatite! :angry: Nu aveam absolut nici un chef si chestia asta m-a enervat la culme mai ales ca "prietenul" a plecat la ora 23:30!
Si gata o fost w/e-ul...
-
Hehe!
Ii pun piciorul in prag, dar nu-i prea convine lui...
Nu-i genul care sa fie educat de femeie, dar ii trece!
Insa ma gandeam ca atunci cand ne-am cunoscut era altfel, imi facea pe plac, era atent la tot ce-i spuneam... Incerca sa-mi "intre pe sub piele"... Acum la cat e de snob, nici nu-si mai da seama ce face... -
Dar nu strica sa stie ca ai si tu ceva de spus. Altfel asa va face mereu de acum inainte, nu va mai tine cont de tine si de parerile tale, te va trata ca anexa, buna de munca, eventual fata in casa. Poate in curand daca nu vei mai arata la fel de bine, ii va fi chiar rusine sa iasa cu tine , sa te prezinte prietenilor. Treaba devine nasoala.
Nu neaparat "educat de femei", dar sa respecte o femeie este cu totul altceva. -
Black widow,chiar ti-ai pus intrebarea corecta in aceasta privinta? Nu te supara dar poate problema nu este doar el.De cat timp sunteti impreuna? Tu te-ai schimbat, mai mult sau mai putin in acest rastimp? Incerci ca odinioara sa-l mai atragi in bratele tale? Sunt ei lenesi, indiferenti de aspectul lor si pasivi in cei priveste partenera dar din cand in cand le mai trebuie gadilata masculinitatea,si sa nu razi ca nu ma gandesc la prostii.Cu toate ca toti suntem facuti din prostii.Stii ce trebuia sa faci , dupa parerea mea in momentul cad ti=a dat replica "is obosit" ? Sa lasi baia sa cada toti peretii,si sa-l intrebi:" da'ce ai vrea tu sa facem puisor,doar noi doi asta seara, ca am chef sa-mi petrec timpul numai cu tine". Prieteniilor ar trebui sa le-o tai chiar tu scurt, ca esti f. obosita de la servici sau alte cele, si sa-si faca singuri clatite.El sa aleaga intre ei si tine. Daca alege prietenii, simte-te tu bine si fara el,du-te in oras,chiar daca stai haios cu bugetul sau nu ai nimic de cumparat neaparat,sau fa ceva prin casa ca sa-i dai de inteles ca trebuie sa te ocupi mai intai de propria persoana si nu de prietenii lui.Tu ai permis asa ceva! Tu ai o mare parte din vina.
Aranjeaza-te mai des in oglinda, scote-l cu forta la plimbare doar voi doi,sau daca are el chef sa iesiti(dar numai voi doi)lasa totul la pamant si distreaza-te cu sotul tau. Asta pana nu-l pierzi definitiv printre prieteni sau prietene.Am trecut prin ceva asemanator,si sper sa te supere franchetea mea. Succes!! -
Haideti sa va arat ce mi-a scris cineva la " monotonia in cuplu" apropos de "visul" meu a a vea o relatie :
" vei avea parte de multe seri cu telecomanda la el, scarpinat la oua, sforaieli , basini, strans de ciorapi de prin casa, poate nu toate dar o buna parte din ele... Reinvigorarea relatiei va deveni un vis frumos la te vei gandi singurica sau impreuna cu prietenele, in timp ce ostilitatile pe partea cealalta se vor face la beri.
Sexul va deveni ceva de nedescris, dupa ce vei depasi stadiul vaginal, anal, oral... de nedescris insemnand ca nu vei mai avea ce descrie..
Si vei ajunge la etapa ghicitoare ...ca sa afli bineinteles daca isi va parasi amanta, care va exista indiferent daca te prinzi sau nu, si indiferenta daca real sau imaginar.
Tralalala , ce frumos o sa fie....... " -
Ma bag si eu in vorba Black Widow, sper sa nu te superi... Dar ce te-ai face daca el te-ar considera mobila (a se citi fotoliu, canapea, orice poate fi considerat mobila...), ar fi tot timpul furios, nu ar sti decat sa te critice (eventual de mai multe ori pe zi)... Of, m-am saturat, sa dea naiba daca nu, de aceste discutii pe tema barbatilor... Si de ce sa mai facem noi ca "sa fie bine"... Oare cand o veni si randul nostru? Probabil ca atunci cand vom avea taria sa spun "gata, pana aici" si sa cautam un barbat care sa incerce sa ne faca el noua pe plac si nu invers.
Am postat aici la subiectul tau pentru ca sunt de-a dreptul disperata de ceea ce se intampla in viata mea personala de cuplu si stii ceva... nu e decat vina mea ca ma simt ca o mobila... dar poate ca stiti cat de greu e sa pui capat unei relatii de 9 ani...
Sorry, s-ar putea sa fi aberat... dar ma lasa nervii cand vad ca este doar vina noastra ca suportam barbatzi mitocani (pentru ca asta este cel mai potrivit cuvant pentru un barbat care nu te baga in seama, nu tine cont de dorintele tale si de eforturile pe care le faci - cum am mai zis - ca "sa fie bine".
Va pup -
Exact, este vina noastra ca ii suportam.De multe ori nu avem taria sa "taiem coada dintr-o data" si sa terminam relatia aia, oricit de lunga ar fi.Timpul merge mereu inainte, nu inapoi.Decit sa te complaci ani de zile intr-o postura de multe ori umilitoare numai ca sa-l ai pe "dumnealui" prin preajma...chiar daca te trateaza ca pe o "mobila"...mai bine ia-ti inima in dinti si fa-i vint.Noi femeile de multe ori ne incapatinam cu orice pret sa dregem o "caruta" desi stim sigur ca e stricata si de nereparat.Mai bine s-o aruncam si sa ne luam alta, noua.E greu, de multe ori e chiar foarte greu, dar cine-a zis ca viata e usoara?
-
carmens2you:
Suntem impreuna de 3 ani. Sigur ca m-am schimbat si eu, din foarte buna si dragutza tot timpul in foarte buna si dragutza numai cand vreau eu. Schimbarea aceasta a intervenit in cea mai mare parte din vina lui (fara sa exagerez sau sa fiu egoista), el m-a facut sa ma schimb, sa fiu mai ferma in ce ma priveste vizazi de dorintele mele si sa nu ma las calcata in picioare. Felul lui de a fi a fost mai rau decat este acum. Cat de cat s-a schimbat si el in bine, vazand la mine mai multe lucruri.
Vizavi de "da'ce ai vrea tu sa facem puisor,doar noi doi asta seara, ca am chef sa-mi petrec timpul numai cu tine", i-am spus ca-mi pot schimba planurile pentru el si ca mi-ar place in schimb sa facem dragoste, drept care el mi-a raspuns ca e obosit. Nu sunt genul cu puisor and stuff, il alint dar in felul meu, nici lui nu-i place sa exagerez astfel.
Nu inteleg insa cum poti tu sa treci asa de lejer de la "puisor" la "el sa aleaga intre ei si tine." Eu nu sunt atat de categorica, prefer sa-l fac sa-si dea seama de ceea ce este mai bine pentru noi...
Poate ca sunt si eu de vina... De ce? Sincera sa fiu, nu sunt sigura! Poate pentru ca sunt atat de dragutza, de intelegatoare, prefer sa vorbim prieteneste si amiabil in loc de armistitii si amenintari. Insa daca am invatat mai greu un lucru in viata este acela ca trebuie sa fii mult mai ferma cu un barbat, nu pricepe cu vorba buna, trebuie sa gandesti ca el si sa actionezi ca tine.
Si ce era sa fac daca el m-a anuntat senin ca la ora nu stiu care vine X? Nah... sa fac scandal? Urasc astfel de scene... -
nu neaparat scandal, dar sa nu-ti aduca tot felul de "prieteni" care se autoinvita sau pe care ii invita el si iti spune in ultimul moment. Una este cineva apropriat care poate veni oricand la tine fara sa te deranjeze si alta, tot felul de specimene care vin la distractie, mancat si baut pe gratis si pe deasupra mai au si pretentia sa le stai dinainte sa-i servesti la orice ora au chef.
-
Cred ca relatia mea se apropie de sfarsit... Se pare ca nu ne mai intelegem reciproc si ca intre noi exista orice, numai iubire nu!
Eu una am obosit sa-l inteleg...
In timp ce eram impreuna si el facea o calatorie in interes de serviciu, a indraznit sa-i ceara nr de tel unei alte femei pe autocar, desi in acea perioada ne intelegeam bine. S-au intalnit, au avut o aventura, noi am fost despartiti o vreme... Cand ne-am impacat din nou, ne-am promis ca nu vor mai exista secrete intre noi si i-am cerut practic sa nu mai tina legatura cu ea sau cel putin sa-mi spuna daca il cauta sau daca mai vorbeste cu ea. A fost de acord. Ei bine, de curand am aflat ca inca mai vorbeste cu ea... Nu mai este nimic intre ei, insa faptul ca nu mi-a spus nimic, m-a ranit enorm.
In fine, aseara m-am trezit ca-mi reproseaza niste chestii... L-am intrebat de ce sunt vinovata pentru ele si el mi-a raspuns "nimic!". Am insistat insa am primit acelasi raspuns. Va dati seama ca nivelul nostru de conversatie a atins cote maxime!
Dupa aceasta "cearta" tacita, el a ales sa doarma singur la el acasa, desi stia ca il astept si nu s-a obosit nici macar sa dea un telefon.
Am obosit pur si simplu...
Povestea e mai lunga si mai trista, insa asta a fost ce s-a intamplat in ultimul timp. Eu una nu mai cred in "noi" mai ales din cauza dificultatilor de comunicare si mai ales pentru faptul ca intotdeauna eu trebuie sa fiu persoana dragutza si temelia cuplului.
Acum nu mai simt in gura decat un gust amar si cuvantul care imi apare in minte si la care ma gandesc cel mai des este "WHATEVER!"...