mereu stresata`
-
0 0Hei,evelor,stiti cumva vreun inamic impotriva stresului?
Mereu sunt stresata,nervoasa,nu-mi convine nimic,simt ca orice ma enerveaza,este suficient o vorba care sa ma deranjeze si imediat izbucnesc.Am tot incercat sa gandesc pozitiv,sa-mi alung starea de stres,sa fiu mai calma,sa ignor persoanele din jur care stiu ca ar putea sa ma enerveze, am luat chiar si niste ceaiuri de la plafar,pt relaxare si antistres....toate acestea n-au avut niciun rezultat,sunt la fel :(
-
-
-
MELATONINA!
Cum influenteaza hormonii starea de sanatate? ( I)
Glandele endocrine formează o sinergie cu efecte purificatoare asupra corpului, minţii şi spiritului.
În zilele noastre se vorbeşte din ce în ce mai mult despre hormoni. Poveştile despre efectul lor în cazul menopauzei sau asupra somnului şi relatările despre folosirea plantelor ca stimulente hormonale au devenit subiectul predilect în conversaţiile legate de sănătate.
Cu toţii am aflat că hormonii au o importanţă crucială în ceea ce priveşte imunitatea şi starea de sănătate a întregului organism. În general sunt cunoscuţi câţiva dintre aceştia, cum ar fi: estrogenul şi progesteronul pentru femei, androgenii pentru bărbaţi, melatonina, care ne ajută să dormim.
Se mai ştie că stresul are un efect negativ asupra producţiei de hormoni şi că prin consumul anumitor plante putem restabili acest echilibru. Cei mai mulţi oameni nu ar şti însă să spună ce fac aceşti hormoni de fapt şi unde anume se află ei în corp.
Chiar şi medicina modernă afirmă faptul că emoţiile noastre ne influenţează corpul, producând modificări ale metabolismului şi ale aproape tuturor celorlalte sisteme ale corpului. Majoritatea medicilor sunt de acord că până şi cel mai banal hormon are efecte complexe şi profunde asupra corpului.
Sistemul endocrin
Toate glandele sistemului endocrin funcţionează corelat. La rândul său sistemul endocrin îşi corelează activitatea cu cea a sistemului nervos în ceea ce este numit sistemul neuroendocrin care face parte din sistemul imunitar.
Psihoneuroimunologia studiază rolul pe care această intercorelare îl are în menţinerea sănătăţii noastre şi modul în care gândurile produc creşterea sau diminuarea nivelului anumitor substanţe chimice în sânge şi creier.
Acestea pot produce modificări ale predispoziţiei şi ale imunităţii la boală, precum şi efecte vizibile la nivelul celorlalte sisteme ale corpului.
O glandă endocrină este un grup de celule de o formă particulară care secretă în sânge mici cantităţi din hormonii pe care îi produce.
În timp ce sistemul nervos trimite în câteva secunde mesaje care-i spun corpului să realizeze anumite schimbări rapide, imediate, acţiunea sistemului hormonal se manifestă pe durata mai multor ore sau chiar zile.
Hormonii echilibrează nivelul apei şi al sărurilor în organism şi controlează fenomenele în curs de desfăşurare, cum ar fi, de exemplu, creşterea oaselor la copii. Hormonii eliberaţi ciclic sunt ca un metronom care măsoară timpul cuvenit ciclurilor reproducătoare ale ambelor sexe. Alţi hormoni acţionează în funcţie de ciclurile lumină - stare de veghe – noapte - somn. Aceste ritmuri circadiene influenţează starea de spirit şi de bine a fiinţei şi pot fi îmbunătăţite folosind anumite plante.
Ingerarea la aceeaşi oră în fiecare zi a plantelor care trezesc şi energizează (ceaiul verde, menta) sau a celor soporifice (muşeţel, viorele) va crea o obişnuinţă care va face ca doze mici din aceste plante să stimuleze activarea ciclurilor hormonale naturale.
Glanda pineală
Glanda endocrină, situată în partea superioară a capului (glanda pineală), este sensibilă la schimbările de anotimp şi la cantitatea de lumină la care suntem expuşi, atât naturală cât şi artificială, şi ne influenţează starea de spirit şi imunitatea. Având forma unui con de pin şi mărimea unui strop de rouă, glanda pineală se află în profunzime, sub creier, la înălţimea ochilor.
Glanda pineală secretă la întuneric melatonină, un hormon care ajută la producerea somnului. Melatonina este un antidepresiv natural. În loc să folosim substanţe de sinteză care pot avea efecte secundare, putem să producem mărirea pe cale naturală a secreţiei de melatonină îndepărtând toate sursele de lumină din locul unde dormim, inclusiv ceasurile electronice (deşteptătoare) cu afişaj luminos. Partea cea mai profundă a creierului nostru iubeşte întunericul adânc al nopţii adevărate şi este sensibilă la lumina lunii şi la trecerea anotimpurilor.
Lumina influenţează şi ea imunitatea. Vremea frumoasă, însorită este asociată cu o stare de bună dispoziţie. În schimb popoarele nordice, care trăiesc într-un climat mai întunecat se confruntă cu stări depresive şi probleme imunitare. Deşi avem nevoie de o perioadă de întuneric total în fiecare noapte pentru a produce melatonină, iernile foarte lungi creează un dezechilibru pe care melatonina singură nu-l poate regla.
Activitatea glandei pineale, gândirea pozitivă şi orientarea către un ideal spiritual sunt tot atâţi factori care contribuie la întărirea sistemului imunitar.
Nu există încă cercetări care să ateste modul în care anumite plante influenţează activitatea glandei pineale, totuşi se ştie că florile violetelor şi rădăcina de angelică sunt plante neprimejdioase, cu efecte benefice asupra dispoziţiei şi a imunităţii.
Hipotalamusul
Situate sub glanda pineală, hipotalamusul şi glanda pituitară sunt foarte aproape unul de celălalt, totuşi ele produc hormoni diferiţi şi au roluri diferite. La nivelul hipotalamusului sunt corelate informaţiile sub formă de impulsuri electrice provenind de la sistemul nervos cu informaţiile chimice de la fluxul sanguin.
Hipotalamusul sesizează diferitele nevoi ale corpului: temperatura, foamea, setea, impulsul sexual.
Hipotalamusul se află aproape de centrul emoţional din creier, regiunea limbică, o regiune umbroasă. Aceasta se află lângă nervul olfactiv, unde este înregistrat simţul mirosului.
Aromoterapia foloseşte mirosurile naturale, cum ar fi trandafirul, rozmarinul, lămâia şi lavanda pentru a obţine efecte terapeutice, ştiut fiind faptul că mirosul influenţează compoziţia sângelui şi starea de spirit.
Glanda pituitară
Glanda pituitară este de mărimea unei măsline, dar are un rol foarte important. Ea încape exact într-o depresiune protectoare de oase craniene. Cunoscută ca un centru de comandă, acţionează ca un conducător, dirijând activitatea celorlalte glande.
Glanda pituitară este compusă din două jumătăţi. Partea posterioară produce oxitocina, care stimulează contracţiile uterine în timpul naşterii. Mai secretă şi vasopresina care menţine apa în organism, mecanisme fiind scăderea scăderea cantităţii de urină eliminată.
Aceste mic punct din creier este în legătură cu procesele memoriei şi cu învăţarea, iar activitatea sa este influenţată în mod negativ de alcool. De aceea consumul excesiv de alcool măreşte diureea şi alterează memoria.
Partea anterioară a glandei secretă un hormon de creştere care ajută la creşterea oaselor a organelor interne etc. După ce ne oprim din creştere, nivelul hormonilor de creştere se măreşte în timpul postului, al exerciţiilor fizice, al somnului sau atunci când suntem anesteziaţi.
Tot această parte a glandei pituitare secretă ACTH (hormonul adrenocorticotrop) care stimulează producţia de cortisol din glandele suprarenale, GURH (gonadotropină) care stimulează testiculele şi ovarele să producă hormoni sexuali şi TSH (un hormon care stimulează tiroida) care face ca tiroida să secrete tiroxina. În sfârşit, partea anterioară a glandei pituitare supraveghează activitatea celorlalte glande.
Printre plantele care stimulează activitatea acestor glande se numără gingka (pentru mai buna oxigenare a sângelui şi a creierului), piperul călugărului (pentru îmbunătăţirea feed-back-ului dintre creier şi organele reproducătoare) şi pelinariţă, un bitter tradiţional cu efecte în clarificarea viselor haotice şi stimularea autoreglării (digestive, nervoase şi reproducătoare).
Gingko se ia în doze de 1/2 până la 2 linguriţe de tinctură de 2 ori/zi timp de minim 3 luni. Extractele standardizate se iau 120mg/doză conform indicaţiilor. Sau se poate lua o linguriţă de tinctură de chasteberry la trezire şi una la culcare, timp de a săptămâni. Doza prescrisă de obicei pentru pelinariţă este de 1-4 linguri înainte de masă de 2 ori/zi timp de 2 până la 3 săptămâni. Este contraindicat în timpul gravidităţii.
Acest mesaj a fost editat de către Maricon: -
vin si eu cu o metoda simpla, nu stiu daca e demonstrata, dar la mine functioneaza...profesorul de sport din liceu ne spunea ca atunci cand facem miscare se regleaza procentul de serotonina din corp (hormonul fericirii
). o alta varianta e alimentatia:
http://www.stilfeminin.ro/sanatate/Serotonina-sau-secretul-fericirii.html -
RHODIOLIN este o pastiluta antistres, i se mai zice si pastiluta nesimtirii... nu creeaza dependenta deci o poti incerca cu incredere.. eu am folosit-o si mi-a facut f bine, si daca ai probleme cu glanda tiroida o sa o linisteasca si pe ea pentru ca e un cerc vicios.. te enervezi si iti superi tiroida sau tiroida nu e in regula si te face sa te enervezi...
