extirparea amigdalelor : da/nu?
-
0 0In urma mai multor probleme cu amigdalele s-a descoperit ca sotul meu este purtator de streptococ si singura solutie ca infectia si inflamatia amigdalelor sa dispara este operatia. De 4-5 ori pe an amigdalele i se inflameaza si face tratament cu amtibiotic dar cu toate astea el refuza sa se opereze. S-a mai confruntat cineva cu aceeasi problema ? Sa fie operatia chiar singura solutie?
va multumesc pentru raspuns! -
-
hehe... pai de ce altceva? sunt de groaza, barbatii astia, mai ales daca ii rasfata nevestele...
Am fost si eu suspectata de o infectie grava (tot asa, o saptamana eram bine, a doua aveam amigdalita pultacee, dureri groaznice, febra, bleah!... luni la rand...), si medicul taman se pregatea sa ma trimita la cutit, cand i-a dat prin cap sa ia in considerare o rino-sinuzita... Prin urmare, m-am tratat foarte simplu: Bixtonim, spalaturi in nas cu apa si sare, penicilina V supta ca pe bomboane.
Asta dupa ce luasem tone de antibiotoce puternice!
Totusi, cand ceva asemanator a patit si sora mea, nu a scapat decat cu amidalectomie.
Multa sanatate si curaj sotului tau! -
-
M-am cutremurat cand am vazut ce ai citit! Fratele meu a fost anul trecut la un pas de moarte din cauza amigdalelor. Tot asa...in fiecare luna facea amigdalita si lua antibiotice.
DUpa cativa ani a inceput sa aiba tensiune 17, a ajunsese la 19 la un moment dat. 19 cu 11. Parintii mei erau disperati, pt ca le tensiunea asta putea oricand sa faca infarct de miocard si sa ii cedeze inima. Apoi a fost suspect de diabet. Apoi s-a descoperit o infectie la rinichi, ficatul marit. A fost internat pt rinichi vara trecuta...Off, Dumnezeule, sa ii dea sanatate si tot ce isi doreste domnului doctor! Dupa nu stiu cati specialisti a fost singurul care a decis ca trebuie indepartata sursa de infectie din gat, si apoi daca nu se intampla nimic sa fie continuate analizele...
A urmat ziua operatiei, la spitalul Elias. Am uitat sa va spun, fiind o infectie in corp leucocitele erau ff mari. Si trombocitele la fel...erau multe, dar lenese. Asa ca dupa operatie sangele nu s-a mai oprit si doctorii nu mai stiau ce sa faca. I s-au facut transfuzii in draci. Au fost chemati specialisti de la Fundeni, Spitalul Militar, Panduri. Hematologi buni...Nu au stiut ce sa ii faca sa opreasca sangerarea. Toti ieseau din sala de operatie cu acea privire spasita pe fata...Toata noaptea a vomat sange si ii si curgea din gat. A doua zi a inceput iar. Intre timp doctorii au venit sa ne anunte ca are leucemie(mare greseala profesionala, parerea mea). Fibrinogenul scazuse ff mult. Intr-un final, a fost salvat cu niste fiole experimentale de la Municipal, 800$ fiola.
Dupa asta a stat la terapie intensiva o saptamana. A slabit 7 kg in cateva zile...Vazandu-l acolo, conectat la aparatele si perfuziile alea, am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare.
Pana la urma leucemia s-a dovedit a fi o alarma falsa. In prezent cazul lui e studiat la facultatea de medicina si de catre rezidentii din spitale.
Va spun, daca nu aveam pile fffff grele la Municipal, ca sa ne dea transfuzii de sange si fiolele alea, daca doamna Safta care l-a operat nu era directoarea adjuncta a spitalului, acum ar fi stat intre 4 scanduri.
Nu va jucati cu amigdalele!!! Va rog eu!!!
Si daca ajungeti vreodata la spitalul Elias, intrebati de Daniel Popescu, baiatul care a scapat vazand moartea cu ochii, avand mai putin de 10% sanse. Si acum se mai vorbeste despre el. O fata cu care am facut scoala de soferi, mi-a povestit despre ce caz grav a auzit ea cand a fost internata la ORL. Era el...
Nu mai pot scrie, lacrimile imi incetoseaza privirea... -
-
-
mai tare m-am cutremurat eu cand am citit despre fratele tau. Doamne-ajuta ca acum e bine!! tatal unei colege n-a mai rezistat pana la operatie- i-a cedat inima.
Sper sa-i vina mintea la cap si sa se convinga singur ca e spre binele lui operatia.daca as dispune de bani as aranja operatia si l-as duce "pe sus"; dar tot la medicul de familie trebuie sa ajung intai pentru trimitere, poate mai scutim din bani ca de dat la orice interventie tot dai. -
draga mea, eu mi-am operat baiatul la 5 ani dupa zeci de antibiotice luate. practic, copilul meu nu a putut frecventa gradinita din cauza amigdalelor. nu este o interventie complicata. se face o anestezie simpla. operatia in sine dureaza mai putin de 5 minute. pleci din spital dupa maximum 2 ore. dupa asta se iau analgezice si in 2-3 zile gata, nu mai are nimic.
-
-
-
Eu nu mai am amigdale de pe vremea cand eram la gradinita. Aveam un streptococ si ii imbolnaveam si pe ai mei periodic pana ne-am dus toti la analize si s-a dovedit ca eu eram purtatorul. Asa ca mi le-au scos (amigd.). Dar de atunci am o sensibilitate si de multe ori la mine... se sare peste durerea de gat si ma dor direct bronhiile( senzatia aia de parca te arde pe piept). Amigdalele sunt un filtru pe care eu nu-l mai am si din cauza asta (in Romania mai ales) eram destul de des bolnava. Aici vad ca nu mai am probleme. Cred ca am fost racita de 2 ori de cand sunt in Canada (aproape 3 ani).
