Agorafobia
-
0 0Se vorbeste foarte mult despre tratament si recupoarare in cazul agorafobiei.Inca se mai discuta despre originea in principal somatica sau psihica a bolii si din pacatate,pana in prezent nu se stiu nici macar cauzele exacte ale decalnsarii acestei suferinte si deci nu s-a dezvoltat un tratament cu adevarat eficient.Mai mult decat atat, in ciuda caracterului evident traumatic si handicapant al acestei afectiuni, nu exista posibilitatea pensionarii in cazul acestei boli, si mai trist, nu exista nici o institutie a statului sau ONG care, sa se ocupe de miile de bolnavi.In S U A exista ONG-ui care se ocupa cu livrarea mancarii si a unor eventuale materiale de lucru la domiciluiul bolnavilor.Ar fi bine daca si in Romania s-ar crea o astfel de organizatie care sa identifice si sa ajute inclusiv juridic aceste presoane care nu se pot deplasa si nu isi pot asigura traiul zilnic.Cat despre tratament:Consider ca psihanaliza si tratatea afectiunilort somatice pot ajuta in ameliorarea simtomelor dar si faptul ca bolnavii vor fi scutiti de stresul griji zilei de maine(in cazul ajutorului acordat inclusiv material),ar putea duce la asigurarea unui trai mai bun acestor oameni care nu se incadreaza (inca) intr-o categorie de handicap si deci nu beneficiaza paractic de nici un ajutor. -
La 25 ani printre altele mi s-a pus si mie acest diagnostic.Dupa n vizite la n psihiatri si dupa nu stiu cate tratamente care mi-au facut mai mult rau decat bine mi-am impus sa nu mai iau nimic.Si au trecut 8 ani de cand nu am mai luat nimic decat banalul distonocalm si asta doar in momentele de criza,dar pot spune ca il arunc pt ca expira,sau il dau cunostintelor.Nu sunt 100%vindecata,mai ma apuca uneori,dar cu credinta in Dumnezeu (ma concentrez si zic Tatal-Nostru)si cu mana pe distonocalm (dar fara sa-l iau,doar sa stiu ca e acol
trec peste cu bine.Eu sunt multumita ca plec singura pe strada si nu mai depind de nimeni,mai ales la piata,in locuri aglomerate.Vreau sa va spun ca am fost si in complex Europa,care e asa aglomerat si am fost si la munte ,si am urcat pe munte si totul a fost ok.Sper ca nu v-am plictisit,e doar un crampei din experienta mea.Sa va dea Dumnezeu sanatate. -
Stimata Doamna,
Inseamna ca ati avut un o forma minora, si probabil ca la dvs a fost doar o usoara demineralizare,care s-a rezolvat cu o alimentatie adecvata.E normal sa nu mai aveti nevoie de distonocalm si de nici un fel de anxiolitice.Va nmarati printre norocosi si va urez multa mnulta sanatate.
Credinta este de altfel o conditie primordiala si ma bucur ca sunteti intarita de rugaciuni.
Cu respect
F -
Eu am suferit anul trecut in vara un atac de panica in urma caruia au aparut si tot felul de fobii: agorafobia, claustrofobia, frica de sange. Am facut psihoterapie cateva luni (in prezent continui psihoterapia) si am reusit sa scap de aceste fobii. Eu cred ca de baza este gandirea pozitiva, autosugestia, credinta si nu in ultimul rand vointa. Recunosc ca am luat si multe vitamine,anxiolitice si antidepresive dar ideea este ca la un an de la primul atac de panica ma simt ca noua.
In prezent nu mai iau medicamente dar continui sa fac psihoterapie deoarece domeniul m-a cucerit si chiar intentionez sa fac facultatea de psihologie pentru a cunoaste mai multe in acest domeniu.
Am vazut pe numeroase forumuri persoane care sufera de ani buni de astfel de fobii si care nu reusesc sa treaca peste ele. Cred ca atata timp cat tu nu faci nimic pentru tine si nu esti hotarat sa scapi de aceasta stare, nici un medicament nu te va ajuta.
Multa sanatate si vointa tuturor "panicatilor". -
teocezi, te sfatuiesc sa te mai gandesti o data inainte de a te apuca sa faci aceasta facultate.
cunosc nu mai putin de 3 oameni care, dupa ce si-au rezolvat diverse probleme prin psihoterapie, s-au apucat de facultate cu scopul de a profesa - dar nici unul dintre ei nu a facut fata stresului, asa ca dupa niste ani au fost nevoiti sa isi caute alt job.
acuma, depinde si ce varsta ai. daca esti tanara, e foarte bine, inseamna ca ai timp sa vezi cum te adaptezi la aceasta profesie.
daca nu, atunci gandeste-te cat de greu este de gasit un job atunci cand ai - de pilda - peste 35 de ani. -
agarofobia ... nu vreau sa fiu un ghimpe pe acest topic , dar vreau sa stiu si eu ce inseamna .. stiu ca bolile care se termina cu "fobie" este frica de ...
Dar nu stiu cu exactitate ce inseamna.
Eu am frica de inaltimi , cateodata de apa , am avut vise in care ma inecam , si ma simt mai "safe" in piscina decat in mare.
Imi este f frica , sau scarba , nu stiu daca este potrivit , de insecte : viermi , paianjeni..of numai cand ma gandesc !
Poate reusiti sa fiti putin mai explicite si cu mine
va pup -
cred ca e vorba de frica de spatii deschise .
nu cred ca e asa grav la tine, eu am cunoscut pe cineva cu diagnosticul asta si saraca facea pe ea daca iesea afara din casa, avea prieteni si o vizitau numai la ea in casa si trebuiau sa vina numai oamenii pe care ii cunostea.
Avea prieten, caci boala i s-a accentuat dupa liceu, si cred ca tipul a cedat nervos din cauza ei.
Si odata cind a venoit la ea si-a adus si pietenii si au inceput sa bea bere acolo la ea si ea a facut pe ea si el a scos-o in fata tuturo sa spuna ce viata cumpliata re cu ea si cum face pe ea.
cred ca nici el nu era normal, ca unul normal daca numai suporta se despartea de ea. -
agorafobia este, in principiu, frica de aglomeratie. apare la persoanele care sunt sau au fost victime ale unei agresiuni fizice sau emotionale.
day_dreaming, e foarte posibil ca despartirea de acel tip sa fi fost cel mai bun lucru care i s-a intamplat cunostintei tale. dupa cum i-ai descris comportamentul, se pare ca el insusi era agresorul emotional.
o persoana care sufera de agorafobie este cat se poate de normala in situatii in care nu trebuie sa se confrunte cu prezenta mai multor oameni - in special a celor care au un comportament perceput ca fiind neplacut de catre agorafobic.
un partener iubitor si intelegator nu ar trebui sa-si supuna iubita la factorii care ii declanseaza un atac de panica, ci sa gaseasca modalitati de socializare care sa fie cat de cat confortabile pentru ea (petreceri in cerc restrans sau iesiri in natura alaturi de rude sau prieteni a caror prezenta este perceputa de ea ca fiind placuta, non-agresiva). -
Draga donna am 34 de ani si ma simt mai tanara ca niciodata. In 2005 am terminat facultatea de administratie publica si am un serviciu stabil. Nu intentionez sa fac facultatea de psihologie pentru a profesa in domeniu ci pentru a-mi completa cunostintele in domeniu. Poate in cel mai bun caz sa scriu niste articole, carti dar in nici un caz sa-mi fac o meserie din asta.
Agorafobia include frica de spatii deschise, aglomeratia si frica de mijloacele de transport.
Multa sanatate!!