crede cineva in deochi?
-
0 0sunt pur si simplu disperata! copilul meu se deoache foarte usor si foarte des. e drept ca e tare frumusel si toata lumea se mira de el, dar eu ce vina am? el ce vina are, dragul de el?
stiu ca e posibil sa imi spuneti ca sunt colicii de vina. or fi si colicii, dar nu e chiar asa...
va rog din tot sufletul, daca stiti ce se poate face (exclus purtatul lucrusoarelor pe dos sau a culorii rosii - n-au efect).
cum ii spune cumnata mea un descantec, cum se linisteste. pana atunci, insa, copilasul plange de se face grena si abia respira, iar de urlat urla de raguseste...
va rog mult de tot, spuneti-mi TOT ce stiti despre deochi.
va multumesc din adancul inimii.
vio -
si eu ma deochi mereu, mi se facea rau, iar dupa ce ma descanta mama imi trecea, imi zicea tatal nostru si inca ceva. Dar pt prevenire am vb cu o vecina care este musulmana si am rugat-o frumos sa-mi aduca din Turcia un pandantiv cu un ochi albastru. este special pt deochi si iti poarta noroc, mai avusesem unul cand eram mica, dar l-am pierdut. Si il port mereu la lantisor si nu ma mai deochi deloc, chiar ma apara. Se gasesc prin malluri la bijuterii, dar numai din aur, eu am vrut din argint si astea se gasesc f greu la noi, am inteles ca doar in Mangalia, la magazine turcesti. Eu zic sa cauti sau daca ai pe cineva sa-ti aduca de la Istanbul.
-
Eu nu cred in deochi, spre disperarea soacra-mii, care stie sa descante si cum prinde copilul, cum ii zice ceva...
Am constatat ca de fiecare data cand copilul meu urla nejustificat...AVEA UN MOTIV. Pe moment ma enervez, apoi cand descopar ce-l supara, imi dau seama ca nu urla niciodata fara motiv.
Cand era mic, era foarte nervos si ajunsesem si eu la disperare. La 4 luni am descoperit cauza: ii era foame!!!!!! Nu-i ajungea sanul si nu se satura...
Tu crezi ce vrei, dar eu te sfatuiesc sa fii si foarte atenta la nevoile copilului, ca s-ar putea sa nu-i convina ceva anume.
SANATATE! -
va multumesc din suflet tuturor pentru raspunsuri.
extravaganza, o sa ma duc sa-i cumpar acel ochi - pandantif de care pomeneai.
i-am pus un snurulet rosu la manuta, dar degeaba. nu are efect de indepartare a deochiului, asa cum nici lucrusoarele puse pe dos nu au.
inca o data mii de multumiri.
va doresc numai bine,
vio -
Nu stiu daca sa cred in asa ceva,dar cind eram mica la plaja atita sau uitat doua babe la mine ca in momentul in care am ajuns acasa am facut febra mare cu varsaturi,tata ca el era la noi cu descintecul punea mina pe frunte si zicea tatal nostru,nu stiu daca era vocea lui calma sau felul in care miingia fruntea dar ma potolea si putem sa dorm,dar cum era de la tara a insistat sa cumpere de la biserica o cruciulita descintata de preot,sa ma apere de influente rele ,incearca si tu poate este ceva adevarat si copilul mai linistit.
-
copiii se spune ca au campul aurei deschis pana la varsta de 3 ani , cand incepe sa i se formeze si sa fie mai bine protejat de exterior. ( de asta cei mici se simt bine in btatele parintilor, in campul acestora se simt protejati)Eu cred ca copilul tau e si mai sensibil decat altii , are o aura foarte deschisa , si primeste energii negative , si le simte evident , manifestandu se prin asa numitul deochi. Din pacate nu stiu ce sa ti sugerez ca sa fie de efect , dar ar fii bine sa te adresezi unui maestru reiki care sa l vada si sa ti spuna ce de facut.( ii gasesti pe net)
-
Andreuta,insolatie sau ba,simtem privirea la babele alea de parca ma ardea pielea,eu una am ochii f. frumosi au o culoare albastra mai putin obijnuita si se uitau direct in ochii mei,birrr ma ia cu furnicaturi si acum,sincer nici acum nu reusesc sa las pe cineva sa se uite in ochii mei direct,nu am o parere definitiva de a condamna idee de legatura inafara corpului dar nici nu pot refuza ideea de asa ceva.
-
Si eu am patit-o o data cu deochiul, in urma cu vreun an, eram la cimitir faceam pomenire pentru bunica. Dupa ce am ajuns acasa, pe dupa-amiaza m-a apucat o stare de greta cu frisoane si un fel de febra, cu spaime fel de fel....groaznic. Si dupa ce am suportat cateva ore m-am gandit sa spun o rugaciune si mi-a trecut. Inseamna ca cevaexista totusi, culmea ca nu am patit-o cat eram mica, am patit-o acum, adult fiind. Cred ca depinde si de o anumita slabiciune, eram in niste momente de oboseala si cred ca am fost mai sensibila.