Traiesc, dar am murit pe dinauntru...

  •  
    • 1 mesaje
    27 Aug 2013, 01:13
    0 0
    Traiesc, dar am murit pe dinauntru...
  •  
    • 5609 mesaje
    27 Aug 2013, 05:33
    2 0
    Din toate postarile tale eu am tras o conculzie: esti cea mai nelinistita eva de pe acest forum. Frecvent aduci in discutie numai chestii deprimante: stres, insomnii, starea de neliniste, etc. Personal cred ca ai o problema cu increderea in tine, adica nu prea ai deloc incredere in tine. In realiatte te plangi tot timpul la noi, asta este de fapt realitatea de care fugi si de care preferi sa pui capul in nisip, ca si cand nu ai stii. http://sfaturi.eva.ro/user_details.php?uid=529413 Un singur lucru te-ar putea ajuta sa-ti ridici increderea, sa te opresti sa te mai plangi de problemele tale care nu exista, doar ti se pare, incearca sa fii mai realista. "Ma iubeste familia mea, dar totodata simt un dispret" este ceea ce ai afirmat. Aici cred ca este drobul de sare, iti este frica de fapt sa nu te distretuiasca pentru ceva, desii nu ai facut nimic rau...asta este gandire pur pesimista!!!!! Incearca sa te schimbi, insearca sa accepti oamenii asa cum sunt, incearca sa te deschizi cand primesti si sa oferi, sau sa oferi inainte sa primesti, te vei simtii mai bine. Lasa pesimismul pentru ca nu te ajuta deloc, din contra, iti face rau si frecvent pici in depresii. In loc sa te plangi la tot pasul de unul si altul, sau de diverse chestii care ti se par a fi rele pt tine, iesi afara, bucura-te de soare si caldura, alearga, fa un sport, orice, miscarea iti pune sangele in miscare, iti oxigeneaza creierul si-ti alunga starile de depresie! Citeste carti cu final frumos, ocupa-ti timpul cat poti de mult, nu mai sta cu ochii pe pereti facan planuri pesimiste, gandind anapoda, gasind probleme acolo unde nu sunt, asta nu va ajuta niciodata.
  •  
    • 23 mesaje
    27 Aug 2013, 19:00
    1 0
    VIATA este frumoasa si trebuie sa o pretuim...nu trebuie sa gandesti atat de pesimist,sunt persoane care ar vrea sa fie in locul tau..sunt persoane fara mama ,fara tata,fara casa si fara a avea ceva de mancare,sunt persoane bolnave care sufera de boli grave...ar trebui sa te gandesti la toate astea si sa ii multumesti lui Dumnezeu pt ceea ce ai...uite eu sunt in Italia de 3 ani.La inceput cand am ajuns aici eram depresa total pt ca nu cunosteam pe nimeni,nu aveam prieteni,faceam numai munca si casa,munca si casa..plangeam mereu dar nu mi-am pierdut niciodata curajul..mereu m-am impins de la spate si am sperat mereu la mai bine...asta e viata,si cu bune si cu rele..nu mai gandi atat de negativ deoarece parintii tai te iubesc...iesi la o plimbare in parc,ocupa-.ti timpul cu ceva si nu te mai gandi asa aiurea ca mai rau iti faci!trebuie sa ne incurajam si sa nu ne fie frica sa ne apropiem de persoane de frica ca intr-o zi ii vom pierde..nu!!!este total gresit!!!multa bafta si gandeste-te ca sunt persoane pe lumea asta care ar vrea sa se bucure de un camin,de o familie sau de o prietena si nu au cum!trebuie sa ne bucuram de lucrurile simple ale vietii si sa ne ridicxam intotdeauna atunci cand ne simtim doborati....fruntea sus!