mai e cineva ca mine?
-
0 0care stramba din nas in fata fiecarui fel din meniu? uite asa de vreo 2 ani de zile n-am pofta de nimic, dar de nimic nimic!
mananc ok dar daca ma intrebi daca mi-a placut sau de ce am pofta n-as stii sa spun exact.
am inceput sa urasc tot ce se cheama carne sau produs din carne, am trait o vreme cu sandwich-uri toasted cu salam si mozarella si acum ca am terminat si cu salamul, stau pe salate cu mozarella, adica rocket salad care-mi place de mor cu mozarella rosii si busuioc.
Il cam exasperez pe sotz pt ca el nu suporta mozarella si doar asta e in frigider in ultima vreme.
Cred ca originea situatiei este in faptul ca venind de la serviciu dupa 12 ore trebuie sa gatesc invariabil in fiecare zi cel putin 4 feluri de mancare pt sotz care mananca f f condimentat, pt nanny care nu mananca vita/miel/pork, pt fiecare copil in parte (unul e bebe si totul trebuie facut organic si piure...iar altul vrea totul cu ketch-up)si pana sa mai ajung sa fac ceva pt mine mi se acreste de tot in bucatarie...
poate-mi recomanda cineva ceva, mai diferit si eventual care sa nu dureze o ora in cuptor? in afara de sushi pt ca imi displace teribil mirosul de dupa. -
Eu cred ca nu e vorba de felul de mancare, ci de alta chestiune, care vizeaza psihicul.
In fond, atunci cand ti-este foame cu adevarat, numai gandul la o bucata de paine uscata te face sa salivezi.
Probabil un psiholog ar gasi o cauza de genul: insatisfactii in cine stie ce sector al vietii tale, pierderea iubirii sau grijii pentru propria persoana etc etc etc...
Valeriu Popa da urmatoarele explicatii:
(C.M.P. = cauza mentala a problemei
N.M.G. = noul model de gandire)
Anorexie
C.M.P. : Refuzul propriei vieti. Frica extrema, ura fata de sine si respingere. N.M.G. : Este bine sa fiu eu. Sunt minunat exact asa cum sunt. Aleg sa traiesc. Aleg bucuria si ma accept.
Apetit
- excesiv
C.M.P. : Teama. Nevoie de protectie. Judecarea emotiilor.
N.M.G. : Sunt in siguranta. Este bine sa simti. Sentimentele mele sunt normale si acceptabile.
- pierdut
C.M.P. : Teama. Protejarea sinelui. Neincredere in viata.
N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt in siguranta. Viata e sigura si plina de bucurie.
Limba (afectiuni)
C.M.P. : Incapacitatea de a gusta placerile vietii.
N.M.G. : Ma bucur de darnicia vietii.
Mai gandeste-te si tu - vezi cam care ar putea fi o posibila cauza...
Stii, uneori, atunci cand te straduiesti sa ai grija mai mereu de bucuria celorlalti, incepi sa triesti prin ei si sa uiti de tine insati.
De fapt, ca sa ai de unde sa daruiesti iubire, trebuie in primul rand sa nu uiti sa te iubesti tu, pe tine.
-
pai donna, cred ca stiu de unde mi se trage; de la a incerca sa fiu the best in orice; the best mommy, the best cook, the best at work, the best housekeeper, the best entertainer (uneori cand timpul imi permite the best in bed) etc.
si stii ce? esuez lamentabil cateodata la toate astea. sunt intr-o permanenta cursa contra cronometru chiar daca toata lumea are un program relativ bine stabilit.
e adevarat nu prea mai am timp pt mine si ma simt vinovata daca de ex stau 20 de minute in cada "sa ma relaxez" in loc de 5 min maxi in dus, pt ca in alea extra 15 min as putea sa fac o mie de alte treburi.....e adevarat ca mananc niciodata la masa ci printre felurile servite si prepararile pt ceilalti.
oricum cred ca trebuie sa mai ignor pe ici pe colo o scama pe jos sau o farfurie murdara sau un copil nepieptanat, ca sa am timp sa invat sa ma relaxez putin.
Sunt sigura ca orice as face pt copii mei tot sunt the best mum, si atata timp cat sotul ma asigura ca-l doare undeva de restul de "the best" in conditiile in care raman "the best f***" sper sa-mi revin si cu mancatul.
da' ce ma fac cu mama soacra ?!!! asta ie problema
-
-
E momentul sa iti faci timp sa te regasesti pe tine insati intre atatea imagini fals-perfecte pe care ti le-ai crosetat singurica.
Indata ce te vei regasi, nu vei mai avea nevoie sa-i intrebi pe altii ce mancare li se pare "perfecta" pentru ca sa-ti pastrezi imaginile tale "perfecte"
Si uite-asa o sa beleasca soacra-ta ochii cat cepele cand o sa auda ca ti-ai facut o pofta de-a ta personala si cumplit de imperfecta, ca de exemplu (zic si io...) mamaliga cu slanina afumata.
A fost o vreme cand si eu cautam sa fiu perfecta, si chestia asta ma asasina de-a dreptul. Un psiholog mi-a zis, intr-o zi, ca de obicei "perfectii" astia ca mine sunt, de fapt, niste nesuferiti si niste stresati greu de suportat de familie si anturaj. Am stat si m-am gandit bine, si i-am dat dreptate: unu la mana, tot timpul eram incordata ca nu cumva sa-mi scape vreun amanunt si sa vada lumea ca de fapt nu-s asa perfecta cum vreau eu sa par. Doi la mana, incordarea asta ma facea sa fiu tot timpul obosita si irascibila. Fereasca sfantul sa-mi fi spus careva ca am gresit cu ceva, ca innebuneam de-a dreptul: ori ma ofticam, ori incepeam sa-mi justific greseala in 1001 de feluri. Oricum, ce mai tura-vura, o greseala de mea remarcata de altii ma facea sa sufar cumplit.
In fine... psihologul ala mi-a zis ca pot iesi din cercul vicios in care intrasem facand greseli in mod INTENTIONAT.
Prima si cea ma grozava chestie care s-a petrecut in urma unei astfel de "scapari" planuite a fost ca cineva mi-a zis "arati extraordinar de bine si pari in toane excelente, ce-i cu tine?" FIX ATUNCI CAND EU IMBRACASEM INTENTIONAT O TINUTA "NEGLIJENTA" (dupa baremurile mele de atunci), NU MA FARDASEM si PRIMISEM MUSAFIRUL RESPECTIV IN BUCATARIE, UNDE TAMAN PUSESEM DE-O CIORBA DE CARTOFI!
Iti jur ca nu te mint.
Uite-asa, mi-am dat seama ca psihologul avea dreptate: "perfectii" sunt urati si antipatici.
Think about it -
Foarte interesant ce povestiti aici ... ma regasesc si eu in povetile voastre.
Donna are mare dreptate psihologul ala, mai greu este cu pusul in practica...
Ca tot suntem la gastronomie am sa va dau un exemplu: la un moment dat, intr-o vara am locuit cu sotul meu la bunica ... pe care de altfel am iubit-o foarte mult... dar ea deja imbatranise si mintea nu-i mai era ca-n tinerete....
Gateam pt toti si pt ca stiam ca ea mananca mai nesarat ma straduiam din rasputeri sa fac o mancare gustoasa dar care sa nu fie sarata ...ei! ma innebunise efectiv: e prea sarata, asta-i apa chioara si tot asa si mai trebuia sa gatesc si zilnic, vara!....
Parerea mea, cu cat te straduiesti mai tare cu atat mai mari sunt sansele sa dai chix. Pana la urma ne-am mutat si am redevenit prietene si a inceput iar sa aprecieze gustarile si prajiturelele pe care i le aduceam. Draga de ea !
.... e greu sa multumim pe toata lumea asa ca trebuie sa ne obisnuim cu gandul si sa lasam stacheta mai jos ca doar n-o sa pice cerul pe noi daca nu suntem perfecte... -
asa spunea si sora mea; ca ea nu inreaba niciodata pe ai ei ce ar dori sa manance astazi; face ce vrea ea si e surpriza, indiferent ca e cirba de cartofi sau varza cu rata.
cred ca faza cu soacra si nivenul ei de bucatareasa perfecta, m-a adus in halul asta; pt ca eu inainte de a ma casatori si a avea copii nu gateam pt ca-s prea comoda din fire, nsa m-am apucat de gatit si am invatat o mie de chestii si cine vine la mine ramane f placut surprins de ceea ce asten pe masa si felul in care o fac; toata lumea pana la soacra, that is!
ea s-a simtit datoare sa-mi faca cadou o carte romaneasca de bucate ca sa-i fac baiatului mancare ca la mama acasa (ca d-asta s-a insurat in strainatate ca sa traiasca ca la mama acasa...)ba chiar a mers the extra mile si mi-a facut un caiet cu retetele ei favorite si mi l-a lasat in sertar nu snt rautacioasa si gestul ei a fost primit frumos la inceput, insa mi-am dat seama pe parcurs ca lucrurile stau cu totul altfel. nu scapa ocazia sa ma desfiinteze rin remarci subtile de genul "ah.. ea nu stie sa faca ciorba ca noi, deh ce sa-i faci e ocupata, acolo nu se gaseste bors ...saracuta" si ii trimite fiului ciorba congelata de miel pe avion!
in fine, era un exemplu, ce vreau eu sa spun este ca oricat m-as chinui o fac degeaba. nu ma compar cu ea! (basca faptul ca nu vreau sa ma compar cu ea pt ca nu-mi place felul in care gateste, desi toate ies f gustoase, insa cantitatea de sare si vegeta pusa in mancare si fiertul ciorbelor fara spuna luata si cu pisica pe frigider sau masa de bucatarie printre bucate si cainele si el tot pe acolo bagand botul in toate si toate alea de la manerele sertarelor pana la robinete nacalite cu carne tocata sialte mirodenii...)
asa ca inca n-am ajuns la terapie dar nu cred ca-s depate..
acum pt aastazi o sa fac probabil salata mea favorita si cine stie ce mexican food pt sot. ca la mamaliga si afumati pot doar sa visez pana la revelion cand poate poate vin in o la mama.
donna tie ce-ti place cel mai mult? -
-
-
branza!!!!! de preferinta, branza de oaie
Serios, pentru mine branza e alimentul de baza - si, cu cat pute mai tare a oaie, cu atat imi place mai mult
In general, prefer mancarurile simple si modeste - probabil pentru ca inca mai exista in mine instinctul de a manca sanatos -; nu-mi plac sosurile, prajeala si, in general, mancarea prelucrata termic in exces.
Din punctul meu de vedere, in general, cu cat sunt mai putine ingrediente intr-o mancare, e cu atat mai bine.
Sotul meu este uimit sa vada ca nu ma dau in vant, ca el, dupa dulciuri (prefer fructele), dupa sucuri (prefer apa plata, eventual o limonada facuta in casa, cu multa lamaie si un strop de miere), dupa branzeturi sau mezeluri fine. Bine, recunosc, in afara de telemea imi place si svaiterul, dar asta numai pentru ca mi se pare mai suportabil decat cascavalul.
Imi mai plac:
- cartofii copti, cu mustar
- salatele, muraturile
- fripturile in sos propriu (fara alte adaosuri in afara de sare si mirodenii)
- supele-crema de legume
- mancarurile usoare din legume proapete, cu putina carne slaba
- ciorbele alea "taranesti" de vara (din multe legume si drese cu zdrente de ou in loc de smantana)
- slanina afumata (doar sa gust, pt ca am colesterolul la limita)
- lactatele (iaurt, sana - laptele nu-l diger bine, dar imi place si el)
- fulgii de cereale cu fructe uscate (adica nu cerealele alea prelucrate, care au zahar, cacao si alte aiureli neidentificabile in natura)
O salata, o bucata de branza, un ou fiert sau o bucatica de friptura de pui si o felie mare de paine coapta pe vatra (brutaria e la 30 de m de blocul nostru) - asa as putea sa definesc o masa care sa ma satisfaca. Nicidecum niste preparate alambicate si costisitoare - bine, le manac si pe alea, dar daca nu adaug la masa macar 1-2 alimente simple, nu simt ca am mancat.
Alimentatie fitzoasa? O fi buna, nu zic nu - dar nu pentru mine. Posibil sa mostenesc simturile ascutite ale bunica-mii, care nu putea pune gura, de exemplu, pe laptele din comert "pentru ca pute, maica - voi nu simtiti???"
Asa ca... recunosc, nu pot fi o lady 100%, cel putin din motivul ca am stomac de taranca! -
h, apropo de soacre...
mai stii povestea aia a lui Anton Pann - aia cu mamaliga afumata? (proaspat insurat, un sotior nu era mulltumit de mamaliga facuta de nevasta-sa. aia se chinuia sa o faca cum stia ea mai bine, si lui tot nu ii placea. intr-o zi, gagica a uitat sa amestece in mamaliga la timp. mamaliga s-a afumat, iar sotul a felicitat-o ca, in sfarsit, i-a facut mamaliga ca la ma-sa acasa)
EXACT ASA MI S-A INTAMPLAT SI MIE!
(poveste valabila si la salata de vinete, pe care soacra-mea le afuma de fiecare data pt ca, din comoditate, le coace in cuptor
) -
ah treaba cu salata de vinete mi s-a intamplat si mie; eu stiu de la mama ca trebuie lasate o vreme ca sa se scurga si ca se foloseste numai tocarorul de lemn; ei bine soacra mea le face piure la mixer imediat si le taie si le decoreaza apoi cu muuulta ceapa.Inteapa la limba si au gust metalic dar "asa trebuie sa iasa".
mie-mi mai plac maslinele. -
-
vorbind de masline tocmai ce mi-am comandat o salata marocana cu couscous si masline si alte legume si sunt tare dezamagita de lipsa maslinelor....doar 2 in toata cutia! ce zgarciti, deh asa-mi trebe daca-s comoda si comand online in loc sa faca pachet (sufertash!!!) de acasa.
apropo stii sa faci baba gamoush? -
-
-
mai e cine cineva ca tine,daaaaaaa nici eu n-am pofta de nimic,dar problema este ca nici nu prea mananc o s-ajung sa mor de inanitie cu frigiderul plin! nush cum as putea pune in practica ce spune psihologul ala! credeti ca ajunge sa-ti spui ca ai incredere in tine si ca-ti place viata ca sa-ti schimbi gandirea in una pozitiva????????
-
betsy, ma faci sa rad nu m-as crede sofisticata cand vine vorba de mancare, pt ca putinele care-mi plac in sensul ca le-as putea manca o luna la rand sunt salata de cartofi cu masline si ceapa...vorba donnei, n-am stomac de lady
si baba gamoush stiu sa fac si eu, intrebam doar asa sa vad daca lumea o face si altfel pt ca mie nu-mi place cu boia.
ely, am sa ma uit pe site-ul ala, desi nu vreau sa slabesc, dar macar sa ma ling pe deshte.
malizia, la mine treaba cu infometatul nu merge, pt ca si atunci cand imi lipesesc o vreme din bucatarie/frigider, anumite alimente tot nu le duc dorul; unite de ex acum, mi-e foame dar n-as manca ... ceva cu carne, sarmale sau peste prajit (asta e ce mi-a venit in minte) si daca ma mai gandesc mai gasesc alte nu stiu cate alimente pe care stiu clar ca nu le-as manca... trist, nu? -
-
Daca dai un search pe net gasesti o tona de retete
...dar numa' sub numele "baba ganoush" (cu N)
Cica e un fel de aperitiv (evreiesc) din vinete, pasta de susan, usturoi, lamaie, frunze de menta, patrunjel, si alte traznai, cum ar fi cumin si traditionalele seminte de pin... fara de care, fireste, nu se poate