Job demotivant
-
0 0Ma trezesc dimineata si-mi spun iar trebuie sa ma duc la serviciu, nimic placut de parca ar urma o zi de chin. Tot eu ma incurajez: si cea mai proasta ora dureaza doar 60 de minute deci va trece si ziua asta. Nu a fost asa de la bun inceput dar in timp a aparut rutina, conditiile s-au schimbat, salariile au scazut. Zilnic aceleasi persoane, nici o perspectiva de noutate, nici o stimulare,mobilierul vechi de atatia ani, uneori mizerie pentru ca femeile de serviciu se fac ca muncesc.
Si totusi e singura iesire undeva, fara activitate ar fi mult mai rau.
De facut o schimbare la timpurile astea e greu, ma uit la un tanar care termina facultatea ce sanse are, dar eu dupa atatia ani, cu siguranta mai nimic.
Cum faceti fata unui job demotivant? As vrea cateva sfaturi pentru a-mi face viata mai placuta la serviciu.
-
-
gaseste-ti ceva placut de facut... si eu sunt demotivata complat, ca na! sunt si bugetara pe deasupra... simt ca ma irosesc...
numai ca eu caut in permanenta colaborari si incerc sa fac ceea ce-mi place pe langa job...
de schimbat jobul nu sfatuiesc pe nimeni in timpurile astea, mai ales dupa 30 de ani...
eu am trecut de 40, asa ca incerc sa fac ceea ce se poate ca sa-mi fie cat de cat bine...
la birou imi fac treaba, dar cam atat... -
-
-
cory_helen said:
sunt si bugetara pe deasupra... simt ca ma irosesc...
eu am trecut de 40, asa ca incerc sa fac ceea ce se poate ca sa-mi fie cat de cat bine...
la birou imi fac treaba, dar cam atat...Cory, in aceeasi situatie sunt si eu. Buna ideea de a gasi colaborari, in ce domeniu le practici?
As lucra si pe bani putini dar macar sa am alte avantaje, de exemplu imi place sa calatoresc sau sa fie intr-un loc agitat (aeroport).
-
eu sunt traducator si mai gasesc carti de tradus... ai putea sa faci un curs de ghizi daca iti permite timpul si sa pleci cu grupuri... daca iti plac calatoriile sau ceva care sa corepunda inclunatiilor tale...
sa nu faci nimic silnic... mai scrie aici ce ti se intampla... cred ca multa lume se duce la birou ca sa aiba de unde veni... asta e tara... -
nu ne ducem la birou sa avem de unde veni, ne ducem sa avem cu ce trai.
eu va inteleg, e o situatie total aiurea, deprimanta, de cand cu criza asta, salariile au scazut peste tot, iar acum stau pe loc; preturile cresc de la luna la luna si cu fiecare luna care trece suntem de fapt mai saraci.
total de acord cu Cory, nu e momentul sa faci schimbari, dar sa speram ca se ora mai indrepta lucrurile cu timpul. stiti vorba: speranta moare ultima. sa speram ca va iesi soarele si pe strada noastra.
-
kidokido said:
Eu astept sa vina salariul si imi trece rutina
)dar problema este k eu nu stau daca nu mai sunt motivata)le schimb k pe sosete invat schimb si tot asa ))dar trebuie curaj la naiba si risc daca nu le ai cu astea stai in banca ta sau gaseste ceva pe langa sa te motiveze si ai sa vezi k iti trece timpul asfel ..trebuie asfel inebunesti 
bafta mai revin sa vad ce ai facut:si cam cati anisori si obligatii ai tu, Kidokido, de-ti permiti sa schimbi joburile ca pe sosete?
-
kidokido said:
Dar nu ma las calcata in picioare scumpa domnita si inca ceva cand am stat si am fost proasta am fost luata de proasta si nu imi permit nik sunt o femeie k oricare alta dar care vb din experienta vietii ...si daca eu la 37 si 38 de ani am fost in stare sa invat doua limbi sa muncesc in doua tari diferite si sa fac si scoala pe deasupra ea de ce nu ar fi in stare??mai ales k are capacitate ....39 de ani si scrii cu abundenta de "kk"uri?
fara sa am intentia sa te jignesc, sa stii ca, cu cat esti mai sus in schema, cu atat e mai greu sa "schimbi macazul."
la cules capsuni poti schimba usor si tara, nu numai firma... daca e insa un post caldut, de middle-management spre exemplu, e altceva.
aia cu capsunile nu e cu referire expresa la tine, ci doar un exemplu la limita.
-
Eu ma deprim din ce in ce mai tare auzind mentalitatea asta
Chiar asa este?? La 40 de ani sa fii prea batrana pentru alt job?? Pai la varsta respectiva ne asteapta inca 25 de ani de munca!! ...si de-abia am fost angajate cam de 15!!
Nu e normal, cum se poate asa ceva, ce-i cu mentalitatile astea de tot rahatu'?!
Oare in afara, prin alte tari straine, la fel se gandeste? -
ai inteles gresit, nu am spus ca ma consider batrana la 40 de ani ca sa-mi schimb jobul...
stiu bine ca abia sunt la jumatatea vietii profesionale... problema e ca nu te mai angajeaza nimeni cu usurinta cum treci de 30...
problema e a angajatorilor care vor carnita frageda si fara obligatii - gen casatorie, copii...
eu inca nu mi-am pierdut increderea, dar peste 2 ani fac 45 si chiar ca nu mai sunt vandabila pe piata muncii...
si va vorbeste un om activ care tot incearca de ani buni si alte lucruri...
am mai scris pe forum, dar cel mai bine veti vedea chiar voi cand veti trece de 30 de ani...
nimeni nu poate sa-ti spuna nimik... pana nu vezi singur... -
cory_helen said:
ai inteles gresit, nu am spus ca ma consider batrana la 40 de ani ca sa-mi schimb jobul...
stiu bine ca abia sunt la jumatatea vietii profesionale... problema e ca nu te mai angajeaza nimeni cu usurinta cum treci de 30...
problema e a angajatorilor care vor carnita frageda si fara obligatii - gen casatorie, copii...
eu inca nu mi-am pierdut increderea, dar peste 2 ani fac 45 si chiar ca nu mai sunt vandabila pe piata muncii...
si va vorbeste un om activ care tot incearca de ani buni si alte lucruri...
am mai scris pe forum, dar cel mai bine veti vedea chiar voi cand veti trece de 30 de ani...
nimeni nu poate sa-ti spuna nimik... pana nu vezi singur...Aici as putea spune ca "afara" esti mai cautat decat in tara, la 45 de ani, cu o experienta profesionala bogata esti inca f cautat.
Mi-a fost teribil de greu sa prind primul job cum am sosit aici, dupa care compania de recrutare a primit feedback bun de la firma care m-a angajat si acum imi aduc ei joburi, acum chiar imi permit sa cer $$$ mai multi pe ora decat inainte si tot gasesc.
Cred ca este o diferenta enorma intre mentalitatea romaneasca si cea occidentala.
Acolo la 40 te arunca la gunoi, aici te scutura si te pretuiesc...ca le aduci in companie experienta ta, echilibrul si profesionalismul.
Pacat ca Romania nu vede asta....
Viata dupa 40 este la fel de frumoasa ca la 20..30...sigur, nu mai aratam ca la 20 sau 30 dar traim din plin toate emotiile vietii ca toti ceilalti.
-
-
-
Ilyinca, da-l naibii de job demotivant. Nu ma refer la demisie, ci la alt aspect. Cand iesi pe usa la sfarsit de program, uita complet! Gaseste-ti bucuriile in alte aspecte ale vietii. Gandeste-te ca ai un serviciu, multi nu-l au si isi doresc cu disperare un loc de munca sau exista oameni care fac meseria care le place, dar au sefi atat de idioti care ar face orice pt a scapa de ei, in vederea "vinderii" acestui post unuia care cotizeaza mai mult(se intampla frecvent in sistemul medical).
Cunosc un caz in care seful, in cardasie cu seful si mai mare, au falsificat acte extrem de importante intocmite de subalternul vizat si respectivul, om extrem de cinstit, a ajuns pe la Parchet unde a dat cu subsemnatul. A scapat pana la urma, fiind nevinovat.Si nu s-a intamplat o singura data. Cu siguranta, acel salariat isi doreste acum un job plictisitor, la care sa nu se observe ca exista si sa manance si el linistit o paine. Mult succes!
Acest mesaj a fost editat de către matzoanca: -
De ce sa asteptam mereu ceva, sa vina salariu sau sa se termine ziua de munca, sau sa plecam la munte... etc? de ce sa nu traim fiecare zi la maxim ca si cum ar fi ultima? trece viata prea repede sa o irosim, sa incercam sa luam partea frumoasa a lucrurilor chiar daca suntem la servici iar unii dintre noi nu au avut norocul sa-si gaseasca un loc de munca unde sa mearga cu placere dar cred ca nimeni nu ii impiedica sa caute ceva ce li se potriveste, joburi exista dar trebuie sa cauti.