Maine o sa fiu somera
-
0 0Nu sunt sigura inca dar cred ca recesiunea m-a ajuns si pe mine. Orice sfat e bine venit.
Am incercat sa imi fac treaba bine sa siu silittoare dar tot degeaba. Dupa cum ati vazut nici nu am mai postat pe aici toata ziua la servici imi faceam treaba nu tu pauza de cafea nimic doar munca.
Nu a fost indeajuns. Mi-am dat silinta dar asta e.
Maine am o convorbire cu sefu si sefa la ora 4. Tineti-mi pumni dar cred ca ca voi fi data afara, cel putin cam la asta ma astemt. Avertismente am primit din timp.
Mi-am facut treaba bine nu am nimic sa imi reprosez, numai ca seful imi cerea imposibilul nu stiu cum sa ii explic ca nu se poate. -
Sunt stresata, extenuata si la capatul puterilor. Anul asta nu mi-am luat concediu. Pe 5 septembrie aveam de gand sa imi iau concediu. Dar vad ca voi avea parte de un concediu preluncit. Mi-am indeplinit toate sarcinile, dar seful tot nemultumit e.
Am incercat sa imi caut in alta parte dar e greu sa gasesti acuma. Asta e. Strang cureau ca nu am ce face. -
Sper sa imi pastrez calmul maine ca s-au acumulat atat de multe ca nu sunt sigura ca o sa resuesc sa fiu calma. Oricum am simtit ca se impute treaba din martie desi am incercat sa fac tot posibilul sa imipastrez jobul. Intr-un fel ma simt usurata ca se termina decat sa traiesc asa in nesiguranta mai bine se termina in poienita o data.
M-am saturat de ipocrizie. -
-
Degeaba iti faci treaba constiincios, daca vrea cineva sa scape de tine gaseste "n" motive... Stiu ca e greu, dar incearca sa gandesti pozitiv, sa vezi asta ca pe "un sut in fund, un pas inainte"! Chiar nu te intrista asa de tare! Viata are atatea cai frumoase inca necunoscute noua! Roaga-te Bunului si Dreptului Dumnezeu sa-ti dea pace in suflet si sa oranduie cum numai EL stie caile vietii tale! Incredinteaza-te LUI si sigur rugaciunea iti va fi ascultata! Numai nu deznadajdui! Caci in deznadejde nu exista biruinta.
Si cum te intrebase o colega de aici... Ce profesie ai? In ce oras esti? Nu se stie niciodata cui ii da Domnul gand bun si-ti face loc pe undeva...
Te imbratisez si fii luminoasa in gandurile tale! -
Ruperea de orice relatie (inclusiv de cea profesionala) creaza o fisura, deci o trauma emotionala.
Este f greu sa treci peste asta, insa trebuie sa fii pregatita ptr asta.
In primul rand NU este vina ta - relatiile de munca sunt f subiective si stiu cum este cand, dupa ani de munca in care ai fost "buna", i se pune "pata" sefului pe tine, fara nici un motiv. Stiu cum e sa-ti gaseasca 'nod in papura" ptr orice si daca nu-ti dai demisia si rezisti sicanelor, te da el afara.
Ce te sfatuiesc?
Sa nu pleci cu coada intre picioare ci sa lupti ptr drepturile tale: salarii compensatoare, somaj, etc. Lupta e grea si se merge pe intimidare, dar chiar si dat in judecata, pana acum, in RO, un proces intre angajat si angajator se incheie cu castigul angajatului. Dureaza mult? Da, 3-5 ani... dar crede-ma ca merita daca nu se ajunge la o "solutie pasnica".
In al 2lea rand ia-o ca pe o perioada in care te vei odihni, regasi, regandi strategia "viatii". Ia-o ca pe o perioada buna, in care ai timp sa te redefinesti, nu ca o perioada haioasa in care nu ai de munca si nici venituri (daca ai somaj sau plati compensatorii, vei avea venit-mai mic, dar vei avea)
Si in al 3 lea rand, sondeaza piata muncii (chiar daca este criza), dar nu cu disperare ci cu curaj stiindu-ti valoare.
Crede-ma, cand va fi momentul si-ti vei invata lectia care ti-a fost data cu aceasta lovitura, Dumnezeu iti va da exact ceea ce ai nevoie si-ti va fi foarte bine.
Vorbesc din proprie experienta si nu o data ci de 2 ori. Prima oara am fost fraiera, am plecat cu coada intre picioare - noroc ca aveam ceva bani pusi deoparte.
Si mi-am invatat lectia? categoricnu... asa ca am luat-o si a 2a oara... de data asta pregatita
. Am obtinut 7 salarii compensatorii de la angajator, care mi-au ajuns 10 luni pana am gasit de munca. Iar Dumnezeu mi-a indreptat pasii catre o firma in care lucrez de 6 ani si sunt apreciata si multumita. -
Multumesc pentru incurajari si suport.
Sedinta a durat o ora. Mi s-au reprosat niste greseli care la prima vedere pot parea ca nu stiu sa imi fac treaba dar avand in vedere volumul de munca si faptul ca sarcinile mele nu sunt stabilite clar nu sunt atat de grave. Cert e ca mi se cauta nod in papura. Cel putin asta e parerea mea. Nu se poate ca timp de un an si 8 luni au fost multumiti si acum dintr-o data nu mai sunt multumit. Acum ii inteleg si pe el ca poate nu are de unde sa ma mai plateasca.
Cert e ca mi s-a dat o luna timp in care sa imi imbunatatesc activitatea sau ma dau afara. Dar eu deja imi caut in alta parte si sa va spun de ce. Ca in luna asta vor aparea probleme cu clientii sunt sigura si toate greselile se vor sparge in capul meu ca eu acum sunt tap ispasitor. Lucrez la el de aproape 3 ani si itotdeauna face asa . Pana acuma un an pe post de tap ispasitor in fata clientilor a fost un cloeg care a plecat foarte catranit si cred ca eu i-am luat locul. -
Okkkk, deci inca o luna...
1. Nu uita ca ai drepturi si nu renunta la ele (salarii compensatorii etc ..., cum te sfatuia o colega de forum);
2. fa-ti un CV foarte bine organizat, nu stufos, ci clar si la obiect pe care il trimiti oriunde crezi ca te intereseaza (chiar si candidatura spontana);
3. Foarte important este sa nu descurajezi. Crede in puterea ce ti-a dat-o Domnul si nu uita sa te rogi sa ti-o reinnoiasca! RUGACIUNEA si CREDINTA IL aduc pe Hristos aproape de noi si nici nu-ti dai seama ce sprijin ne este!!!
Tine-ne la curent!
Domnul sa te ocroteasca! -
-
Draga Solveig, mai scrie-ne cate ceva? In ce stare de spirit esti? Cum vezi situatia?
Repet, pentru ca repetitia este mama invataturii. NU DESCURAJA! Cu nadejde in suflet, va putea fi mai bine decat inainte, vei gasi un job care te va face sa te simti mult mai bine!
Si sa nu cumva sa gandesti ca, daca te-a dat cineva afara, tu nu mai valorezi nimic! Dimpotriva, toata valoarea ta a fost nedescoperita! Si asta in detrimentul lor! Dar nimeni nu este perfect, iar perfectiunea de fapt nici nu exista! Roaga-te cu credinta si dragoste Domnului sa-ti limpezeasca sufletul si sa-ti dea pace in suflet!
Te imbratisez! -
Sunt obosita fizic, extenuata si ma simt la capatul puterilor. Mi-am pierdut pofta de mancare ceea ce e lucru rar la mine ca sunt o mare mancacioasa si ma doare stomacul. Nu am putut sa dorm foarte bine ultimile doua nopti si sambata m-am sculat cu o durere de cap care m-a tinut toata ziua. A trebuit sambata sa merg la o petrecere si a trebuit sa ma prefac ca totul e bine si sa zambesc dar a fost totul ok.
In dupa-amiaza asta am atipti cateva ore si acum incep sa ma pregatesc pentru un interviu care va fi luni sper sa reusesc in sa imi gasesc un nou job. Desi e greu sa ma concentrez incerc sa fac un efort si sa merg mai departe mai ales ca am chirie de platit.
Nu am nimic impotiva sefului ca poate se afla si el intr-o situatie dificila si poate nu mai are bani sa ma plateasca. Asta e capitalismul daca nu mai produci bani nu mai esti bun. Oricum e o lectie de viata pentru mine. -
-
Solveig, sincer iti spun ca imi pare tare rau sa aud ce ti se intampla...
..e nasol intr-adevar, uf, ce sef ticalos, fara tap ispasitor chiar nu se putea?!!
...Iti tin pumnii, sa dea Domnul sa gasesti ceva cat mai bun si cat mai repede
Ar fi bine sa mergi si la o biserica si sa aprinzi o lumanare -
Gata am reusit si am facut rost de un contract part-time, patru ore pe zi. Era in lucru mai demult dar am ezitat sa il iau ca mi-am zis ca mai bine sa am un serviciu stabil decat sa lucrez ca si contractor. Dar uite ca m-am inselat ca serviciu stabil e doar o iluzie.
Oricum asta e o lectie de viata pentru mine.
Saptamana asta o sa ii comunic sefului. Am emotii ca mie nu imi plac in general confruntarile dar sper sa imi pastrez calmul si profesionalismul chiar daca o sa inceapa sa ma insulte. -
De ce sa inceapa sa te insulte? Asta este viata! Fiecare lupta pentru viata lui! Asa cum el isi doreste sa te disponibilezeze, tot asa si tu ai dreptul de a gasi solutii! Este normal! Daca incepe sa te insulte, spune-i ca te asteptai din partea lui la un dialog onest si civilizat. Iar educatia si bunul simt trebuie sa primeze chiar in conditii de criza!
In fine, revenind:
1. Daca mai lucrezi o luna la el cu norma intreaga, lasa lucrurile asa. Nu semna nicio demisie, niciun act care iti poate anula drepturile. Asta pentru a obtine salariile compensatorii.
2. Poate reusesti, in acelasi timp, sa faci fata si obligatiilor de la parte times... Oricum acolo vei avea 50% din salariu. De aceea e bine sa nu pierzi salariile compensatorii pe care le-ai putea obtine de la celalalt angajator.
Bafta!!! Domnul sa te ocroteasca! -
-
-
Mai, salarii compensatorii etc. se obtin cand concedierea nu se face cu acordul/din vina salariatului, c prin reducerea activitatii/restructurarea postului.
Pai daca ei i-au dat avertisment cu 1 luna sa-si imbunatateasca activitatea, inseamna ca o ameninta cu concediere pentru incompetenta (strang dovezi) => Nu primeste nimic. In plus, cui ii convine sa plece cu asa "zestre" pe cartea de munca?
E adevarat ca dupa aia ii poate da in judecata. Si poate castiga daca dovedeste ca si-a facut bine treaba. dar zice si ea ca au mai fost greseli, din cauza supraincarcarii. De aici - 1000 de intrebari: semnase fisa postului pentru toate acele sarcini, are martori, si ceilalti colegi de pe posturi similare fac erori etc.
E un razboi al nervilor, pe care nu toata lumea il poate duce. Daca si-a gasit alt job, bravo ei, sa-si dea demisia de la primii si sa plece optimist mai departe. Si daca e part time, o perioada e si mai bine. Dupa 1 an fara concediu, de fier sa fii si tot scade eficienta. -
alexa, teoretic este asa cum spui tu... insa practic e f greu sa-ti dovedeasca incompetenta, daca nu ti s-au dat avertismente scrise.
Patronii (multi dintre ei) se bazeaza exact pe "razboiul nervilor" si pe "lor li se cuvine".
Arabii la care am lucrat si de la care am plecat cu 7 salarii compensatorii, ca sa nu-i dau in judecata, au cedat numai cand am venit cu avocatul la ei.
Insa, lucram de 3 ani la ei, avusesem rezultate pana in ultimele 6 luni cand m-au trecut "pe linie moarta", nu aveam nici o sanctiune/avertisment scris si NU semnasem nimic de demisie,/incetare contract de munca.
Intr-o zi, inainte de Sarbatorile de iarna, m-a chemat arabul si mi-a spus ca nu sunt competenta si ca am gresit acolo si acolo si ca nu mai vrea sa colaboram ... sa incheiem de comun acord, ca sa nu plec cu "tinichiaua" dupa mine.
Initial m-am speriat si am intrat in panica si am spus OK.
A2a zi, insa, m-am dus pregatita ptr lupta ptr ca am realizat ca isi bate joc de mine.
Da, au urmat 30 zile de cosmar si de razboi al nervilor, de amenintari si de abuzuri psihice. Nu va puteti imagina! Din fericire, am avut un avocat, amic (specialist in criminalistica) care m-a sustinut moral si care, intr-un final a venit cu mine la arab si a negociat conditiile (chiar daca nu era specialist, el a dat din gura... actele le-am semnat eu).
De putut se poate, dar iti trebuiesc nervi de fier si sa stii ptr ce te lupti.
Eu aveam nimic de pierdut, pentru ca nu mai aveam bani de "zile negre" si, in domeniul meu, nu se gaseste de lucru usor. Asa ca am luptat ptr supravietuirea mea. Trebuia sa castig, mai ales ca stiam ca am dreptate si ca arabii... ma iau de proasta.
Daca am scris prea mult ... imi pare rau, insa cred ca e bine sa stie fetele ca nu suntem slugi la stapani, ci avem drepturi pe care sa ni le aparam.
Bafta! -
Sandra am primit doua avertizari scrise. Crede-ma ca seful stie ce face. Vor sa ma dea afara pentru incompetenta. Daca seful vrea sa iti demonstreze ca esti haioasa iti demonstreaza. Eu am zis ca am nevoie de mai mult feed-back ca sa imi fac bine treaba. Si aici e complicat ca daca il intreb imi spune ca nu stiu ce fac daca nu il intreb si imi fac treaba si gresesc iarasi nu e bine.
