Povestea (de succes) a jobului tau
-
0 0Subiectul pe care il deschid aici mi-a venit in minte citind ceva la dragoste, cand o fata intreba ce facultate sa aleaga in viitor.
Ma intreb oare daca acum iti poti gasi un job care sa te multumeasca doar prin puterile tale. Cand spun asta ma gandesc la o munca conform cu pregatirea, un program care sa nu insemne mai mult 8-9 ore de munca si un salariu multumitor. Intrebarea mea ar fi doar pentru evele care au reusit prin forte proprii, aici sau in alta tara. Nu stiu cat de multe raspunsuri, la subiect, va avea acest topic dar poate aflam si noi cine sau ce mesrii sunt alese cinstit. Fetele care au afacerea loc, toata lauda dar ele nu au avut nevoie sa treaca prin criteriile angajatorilor. -
Cred ca ma incadrez la descrierea ta de mai sus -- am o job conform pregatirii, 8 ore pe zi, salariu ok. Locuiesc in Canada, si lucrez in finante. In ultimii 2 ani, este al 3-lea job pe care il am in acest domeniu. Am facut si scoala canadiana (desi aveam deja facultate romaneasca, dar nu in finante), pentru o pozitie mai solida.
In Romania am fost profesor timp de 6 ani, dar in Canada m-am reorientat profesional, spre finante, si nu am regretat nici o clipa alegerea facuta. E un domeniu care imi place, ma simt bine, si imi da satisfactiile de care am nevoie, pe toate planurile.
La invatamant in Canada nu ma gandesc, din 2 motive. Primul, am investit deja 2 ani in finante, si nu mai am intentia sa-mi schimb iarasi meseria, ci mai bine continuu sa construiesc o cariera pe un drum bine inceput deja. Al doilea, pentru invatamant ar trebui sa trec iarasi prin facultate si zeci si zeci de examene, si nu mai sunt dispusa sa fac asemenea eforturi acum. Am facut deja o facultate cand mi-a fost vremea, si am preferat sa o valorific aici, decat sa ma apuc de o a doua facultate. In finantele canadiene a fost posibil sa imi valorific experienta mea de dinainte, plus "an adjustment to the new world". -
-
-
Eu (inca) nu am o poveste de succes, dar ma intereseaza mult subiectul dezbatut in acest topic. Luna viitoare implinesc cinci ani de cand sunt in campul muncii si sunt la al patrulea job. Nu ma mai motiveaza nimic, nici ceea ce fac, nici salariul, nici colegii ...
Incerc eu sa ma automotivez, dar nu imi iese intotdeauna. M-am gandit in ultima vreme la o reorientare profesionala, ceva pe partea de management. Am trimis un CV pt un asemenea job, am fost contactata si am participat la un prim interviu cu angajata de la firma de recrutare. Ceea ce mi-a povestit suna foarte tentant, o adevarata provocare. Mi-a spus ca urmatorul interviu, daca o sa fie, o sa fie si in engleza, conducerea firmei fiind mixta. As fi vrut ca macar la un al doilea interviu sa fi fost chemata, dar ... Si acum ma mai gandesc la job-ul respectiv si sunt ferm convinsa ca persoana care l-a obtinut este multumita.
Am observat ca la posturile de manager de pe site-urile de job-uri numarul de candidati depaseste suta. Stau si ma intreb: oare toti care aplica indeplinesc conditiile solicitate?
Eu recunosc ca am mai aplicat la astfel de job-uri pt ca ma intereseaza, desi nu indeplineam conditiile solicitate si, in afara de interviul despre care am vorbit mai sus, nu am fost chemata nicaieri.
Totusi cunosc personal un caz foarte interesant: o tipa cu facultatea de economie, bursa in strainatate, angajata FARA EXPERIENTA ca director general la o firma de soft. Tipa face fata cu brio, ca-i merge mintea, dar daca nu-ti acorda nimeni o sansa, cum sa te afirmi? Toti vor experienta in domeniu, dar cum sa o faci? Nu stiu cum a obtinut tipa job-ul respectiv, dar de fiecare daca cand aplic la un astfel de job, ma gandesc la ea.
Spor la toate, drage eve, si fie sa va gasiti job-ul visurilor voastre care sa va multumeasca din toate punctele de vedere, ca e tare aiurea sa te duci cu greata la servici ...
PS: Am incercat si o afacere pe cont propriu, avand in vedere prin ce am trecut recomand MARE prudenta! Stiu ca sunt si oameni care fac bani si carora le merge, DAR nu e asa usor pe cat pare. Ca sa castigi, trebuie in primul rand sa pierzi (sa investesti), iar eu m-am oprit aici, nu am mai avut rabdarea si taria necesara sa continuii.
