viata versus cariera // help
-
0 0Buna fetelor,
Am si eu o intrebare: cat de importanta e cariera pt voi? e vorba de un job pe multi bani (cu care sa traiti bine) sau va place sa fiti implicate la job 100%. Traiti pt job sau e ceva necesar pt voi?
Eu sunt f deprimata... am ajuns sa traiesc pt job si desi jobul ca si continut e ok, mediul e ok, firma e ok, salariul e ok... EU SIMT CA VIATA MEA NU E CEEA CE IMI DORESC.
Nu vreau sa traiesc pt job, dar mi-e greu sa renunt pt ca mi-ar fi groaznic sa depind financiar de altii, nu m-as simti bine deloc. Urasc f tare societatea in care traim unde toata lumea e obsedata sa faca bani, credite, case, vile, sa-si ia masini, sa mearga in strainanate sa faca cumparaturi... parca si-au pierdut toti sensul ca niste ciasuri stricate. nu mai exista poezie, armonie... relaxare, lucrurile de valoare nu au valoare in ziua de azi... Parca a ajuns un infern si Bucurestiul...
Am ajuns sa lucrez mult, sa pierd timp ff mult in trafic pt a merge la job si treptat nu mai am nimic in viata... toate se invart in jurul jobului. Pana si concediul depinde de job... daca il poti lua sau nu. Eu nu vreau sa traiesc asa, asta nu e viata.
In timpul ce imi ramane nu imi termin activitatile administrative legate de casa si familie, deci timp pt mine nu am deloc si nici pt prietenul meu care se plange ca il neglijez.
Ma gandesc cu groaza ca daca m-as fi vazut acum 10 ani cum sunt azi mi-as fi tras palme.
Pe voi nu va termina jobul? eu sunt ca in reclama aceea: biropata...
Really need advice...
D. -
-
ce-mi doresc cel mai mult acum?
sa ma ocup de persoana mea macar 2 ore pe zi, ideal 3-4
e important si jobul... la 30 de ani ar trebui sa fie pe primul loc , dar la mine nu e ... eu vreau vacanta .... vreo 3 luni
stii cate lucruri promit si apoi nu am timp sa le fac... a ajuns sa ma afecteze si la servici starea asta de coplesire sub toate sarcinile si responsabilitatile...
imi place sa muncesc si sa am o activitate... dar pt mine stiu sigur ca nu asta e imp in viata, de asta sunt sigura -
Pai si cine crezi tu ca iti da vacanta 3 luni pe lumea asta, c'mon?
Nu stiu in ce domeniu lucrezi, insa unele domenii iti permit sa fii freelancer, adica sa lucrezi cand si cu cine vrei. Riscul e sa nu ai de lucru, avantajul e ca iti faci programul cum vrei.
Insa te asigur ca si lucrand ca freelancer n-o sa te lase inima sa iti iei cate 3 luni concediu ca n-o sa ai ce manca.
Ce naiba, ai 30j de ani, la varsta ta trebuia sa fi inteles ca in viata muncim muncim muncim si asta este, nimeni nu iti da 3 luni concediu (decat in invatamant, dar uita-te ce salarii sunt) si nimeni nu iti baga in traista ca iti lipseste tie.
Eu cel putin in domeniul meu, apreciez zilnic ca mai am loc de munca, e o industrie in care se schimba mana de lucru cu o viteza ametitoare si stai mereu cu teama-n spate ca vin ai' mai tineri (eu nici n-am 30 de ani) sa te dea la o parte.
Cred ca tu esti foarte stresata acum (am avut si eu o perioada ca a ta) si ai nevoie de o pauza. Incearca sa pleci singura (dar singura) undeva in weekend sau vreo saptamana, cat iti poti lua liber, si limpezeste-ti gandurile. La mine a functionat. Am venit inapoi la munca intr-un suflet, convinsa ca la varsta mea pot atinge in cariera etape pe care, daca le sar, nu mi le mai ofera nimeni la 35-40 de ani, cand deja ai alte griji. -
-
Sunt putin mai mare decat tine si la mine jobul a trecut de ceva vreme pe locul 3- 4...pe primul loc e sanatatea mea, apoi sentimentele mele si viata mea personala care e foarte fericita si frumoasa, apoi familia etc......gandeste-te ca la 30 de ani trebuie sa te bucuri de viata, sa ti-o faci tu frumoasa cu orice pret. In plus, nici o companie din lumea asta nu apreciaza faptul ca tu iti dedici practic viata ta acolo la birou, daca maine o sa te imbolnavesti sau o sa pleci de acolo, o sa uite ca si cum nici nu ai fi trecut pe acolo. Si eu am fost candva o workaholic, insa am facut acele stari de surmenaj crescut, mi-am dereglat sanatatea si a fost un moment cand mi s-au deschis ochii clar: imi bateam joc de corpul si sufletul meu si atunci am zis STOP. Nu zice nimeni sa devii neglijenta, insa nu uita ca intre tine si companie e un contract de business, tu dai niste servicii si ei iti dau bani in schimb, nu scrie pe contract ca trebuie sa faci ore suplimentare, ca trebuie sa lucrezi la maxim, ca trebuie sa faci performanta maxima, ...asa ca de ce dai mai mult decat trebuie??? de ce nu iti respecti contractul???
-
Aniblondy, nu te supara pe mine ca nu vreau sa ma iau de tine personal.. Dar mi se pare (parerea mea, o respect pe a ta, doar ca gandesc diferit) ca nu e in regula sa nu vrei sa faci performanta la job. Ok, poate sunt eu mai tanara si am alte prioritati acum, deci viziunile noastre sunt clar diferite, dar a merge la job doar ca sa iei o paine si sa scapi dracu'de-acolo mai repede, sa rupi usa la 5 etc.. Nici asa nu e ok. Exagerez exemplul de dragul dezbaterii acum.
Daca nu te mai motiveaza nimic sa faci performanta sau sa nu dai NIMIC in plus fata de strictul necesar ca sa nu zbori din firma... ne mai miram ca e Romania unde e?
Din pacate avem 2 extreme - pe cei care se rup cu munca pentru .. ce?, si pe cei care trec lelea prin birou ca sa-si ia leafa. Normal ca nu e niciun echilibru in tara asta si ca avem economia pe care o avem, cu astfel de mentalitati.
Again, sa nu sari la mine ca nu te-am atacat, am expus o parere diferita si o respect pe a ta, probabil o sa gandesc ca tine cand m-oi satura de munca si o sa intervina familie and shit. -
Carlita, nu sunt de parere ca pentru a fi eficienti trebuie sa ne rupem cu munca. Cum spunea si anyblondy mai sus, e vorba de prioritati, si sunt perfect de acord cu ea.
Anul asta am am terminat o facultate de IT la stat, timp in care am si lucrat. A fost greu: licenta, examene, serviciu, iubit pe care am incercat sa nu il neglijez prea tare... Dar mereu am stiut sa imi stabilesc prioritatile. Am stiut ca trebuie sa imi termin munca in timp util pentru ca acasa ma asteapta alte lucruri mai importante pentru mine. Am rarit pauzele de cafea si de tigara si astfel am evitat sa ajung sa stau peste program. Cariera e importanta, dar de ce sa investesc timp si sanatate intr-o firma care nu e a mea cand pot sa investesc in viata mea? nu imi va ridica nimeni statuie si nu imi va aduce nimeni dintre colegi sau sefi o cana de ceai cand voi fi la pat din cauza oboselii accentuate. Si, crede-ma, poti sa promovezi si fara sa stai multe ore peste program. Trebuie doar sa fii eficient. Si asta o poti face in cele 8 ore pentru care esti platit.
E o diferenta intre a fi hard-worker (persoana care lucreaza cu spor ca sa ajunga mai repede acasa unde il asteapta familia si prietenii) si a fi workaholic (persoanele pentru care serviciul a devenit un mod de viata, care cauta cauta mereu provocari la serviciu pe care sa le depaseasca, pentru a obtine recunoasterea celor din jur. Si asta in detrimentul vietii personale).
Fiecare alege ce e mai bine pentru el. Am expus doar punctul meu de vedere. Cand m-am angajat am fost si eu workaholica. Ceream mereu de lucru, stateam peste program.... dar am realizat ca nu sefa se duce la examene in locul meu, face curat acasa sau mentine relatiile cu prietenii mei, ci EU! Si asa am trecut in campul "hard-worker".
Numai bine! -
Mada, sunt perfect de acord cu tine, nici nu am sugerat ca trebuie sa stai peste program. Nici eu nu sunt de acord cu asa ceva si, cat mi-a stat in putere, am incercat sa evit chestia asta la maxim (desi sunt domenii unde nu exista program foarte fix si e greu de cuantificat).
Eu ma refeream la atitudinea de genul "fa suficient cat sa nu ti se poata reprosa si atat, eventual cu un dram mai putin". Asta nu mi se pare mie ok, lipsa unui interes real la job, lipsa totala a nevoii de performanta etc.
In rest sunt foaaarte de acord cu tine. Again, nu ma refer la muncitul peste puteri, ci la "muncitul competitiv si orientat spre performanta", dar asta pentru tine ca profesionist, nu pentru sef si recunoastere. Lipsa oricarei dorinte de a face bine, competitiv si profesionist ceea ce faci mi se pare ca iti anuleaza valoarea profesionala, pana la urma.
In fine, parerile sunt diferite si e absolut normal sa fie asa -
Inteleg foarte bine parerile voastre, pentru ca acum ceva vreme jobul era totul pentru mine, ani de zile am fost genul care veneam sambata si duminica la munca, care imi fixam eu dead-line-urile mai repede decat era firesc......am facut performanta, e adevarat, am fost promovata, insa la un moment se cer si compromisuri de genul "pupincurisme" la cerere - scuze de termen - si asta nu pot duce, nu reusesc....si nici nu vreau.
In acest moment imi permit sa tin ritmul mai lent, pentru ca am deja tehnici si instrumente sa ma pot misca mai usor, nu vreau sa urc si mai sus pentru ca asta ar insemna sa renunt iar la viata mea, sa fiu mai mult la birou decat acasa...si asta nu as suporta. Cred ca aceasta "liniste" am obtinut-o dupa ce am ajuns la un nivel bun, care pe mine acum ma multumeste, dar care ma si avertizeaza ca daca vreau si mai mult, trebuie iar sa sacrific din timpul meu, din viata mea, din mine practic. Ma uit la superiorii mei care au viata personala masurata la milimetru, care nu au timp sa-si vada copiii, care in week-end-uri sunt la conferinte si sedinte....si mi-e frica..... pentru prima data mi-e frica de o promovare.
Acum depinde de om, de viata lui, daca altceva nu te multumeste si vrei sa ajungi varf de ierarhie este clar trebuie sa renunti la multe,la fel daca vrei o viata personala frumoasa si tihnita, renunti la pozitii inalte, la avantaje de top management si asa mai departe. Eu am ales.....si ma simt ok. Ceea ce spun cu certitudine este ca nu fac nimic in dorul lelii, adica sa treaca vremea si sa vina leafa, insa pot sa-mi fac viata mai frumoasa, consum din timp sa-i invat diverse pe cei mai tineri, citesc din domeniul meu si ma perfectionez....astfel incat ceea ce inainte imi lua o zi sa termin, azi poot finaliza in jumatate de zi....so....timp castigat numai pentru mine. -
si eu multa vreme am dorit sa promovez dar cu cat ma apropii de o avansare in cariera imi dau seama ca nu mi-ar place sa fiu promovata pt ca e mult mai mult de munca si oricat ar fi salariul tot nu mi-as "vinde" 12 ore din zi...
freelancer.... e un mare noroc pt cele care pot fii asa ceva, eu nu am cum , cel putin nu acum -
-
-
ptr o femeie, primordial mi se pare a fi grija pe care si-o acorda siesi si familiei. daca ajungi la 7-8 seara acasa, inseamna ca traiesti doar ptr serviciu. cand tragi linia ce gasesti? o fiinta coplesita si epuizata, dar cu un cont mai mare, poate o masina mai buna si haine mai scumpe. mult ai, mult cheltui, si aiurea, asa am constatat pe propria-mi piele. mai bine cateva milioane mai putin la salariu, dar sa am timp si ptr mine, si ptr familie, daca vreau o zi libera in dimineata asta sa mi-o permit fara sa am procese de constiinta. prea multe tinere, poate casatorite, nu-si permit sa faca un copil ptr ca li se duce cariera de rapa, ptr ca ar fi trase pe linie moarta o perioada. si din cauza asta stau la panda; nu cumva e una mai tanara si mai capabila, mai disponibila si mai sprintara care le ia locul? care vrea sa traiasca asa, f bine! nu merita, o viata am, tot intr-un pat dorm, chiar daca nu are asternuturi de matase sau de bumbac egiptean. motivatia jobului e buna, dar sa-ti faci un crez din asta mi se pare dezumanizant. cunosc persoane care traiesc doar ptr a munci si a agonisi, mi-e mila de ele!
-
Te inteleg. Si eum-am cam saturat de serviciu. Lucrez de 26 ani. Si perspectiva nu e tocmai roza. De ceva vreme insa s-au reinnoit sperantele...M-am apucat de o alta activitate, care dupa o vreme imi va oferi resurse suficiente incat sa nu mai fie nevoie sa muncesc. E mai greu acum, dar o fac cu privirea indreptata spre capatul tunelului. Acolo elibertatea, fara ceas desteptator , program, sefi... -
Eu am o vorba dupa care ma conduc: muncesc ca sa traiesc, nu traiesc ca sa muncesc. Asta nu inseamna ca nu imi fac treaba bine, dar munca are 8 ore si nu mai mult. In definitiv munca imbogateste pe proprietarii companiei pentru care muncesc si nu pe mine. Stiu ca nu este o societate perfecta, dar incerc sa nu las pe altii sa profite de mine.
-
Cind o femeie vrea cariera, nu are nici o legatura cu materialul asternuturilor in care doarme. E vorba de respect fata de sine si de cita valoare isi da.
Harmony, ceea ce spui tu azi despre viata ta, o spune si o casnica cu doi copii. In ambele cazuri exista si parti pozitive si parti negative, diferenta, in cele mai multe cazuri este ca tu (femeile de cariera) t-ai cistigat un anume statut si o data cu el si respect, pe cind casnica cu doi copii, se chinui in fiecare zi sa primeasca respect, munca ta e recunoscuta, munca ei se vede numai daca nu e facuta.
Ai grija ce-ti doresti, s-ar putea sa ti se intimple.
In opinia mea, esti obosita psihic si ai nevoie de o pauza.
Daca situatia in care te aflii nu este ceea ce vrei (dar nu gindi cu oboseala care te-a cuprins, ci analizeaza cit mai realist/obictiv situatia), atunci cauta o situatie care sa fie cum vrei. Sint comvinsa ca ai posibilitatea sa alegi (alta diferenta dintre tine si casnica - tu poti sa alegi).
marcus buckingham- acesta este un autor foarte indicat de studiat ptr momentul acesta din viata ta.
multa bafta! -
Cred ca le poti face pe amandoua,daca vrei lucrul acesta. Ca sa fii femeie de cariera nu inseamna sa stai 12 ore la job.Poate este un pic mai dificil la inceput,dar se pot imbina ambele.Nu cred ca exista nu pot,ci doar nu vreau.Sau,nu contest,exista cazuri cand unele femei dupa o zi de munca ,nu mai au chef de altceva(aici poate fi copil,sot,etc). Am doua joburi,ma pregatesc pentru afacerea mea proprie,si un copil de 2 ani jumate. Si nu ma plang.Ma impart cum pot sa le fac bine pe toate.Si deocamdata nu s-a plans nimeni de mine. Eu zic ca se poate. -
Vanzari online de parfumuri originale,oferta variata,preturi accesibile,livrare in toata tara,firme consacrate,seriozitate maxima!!!
Inainte de a pleca in vacanta,vizitati-ne la pentru a va alege parfumul preferat la www.parfumuri.tv !!!
www.parfumuri.tv - Parfumerie online
Toate produsele oferite de noi sunt originale 100% si se prezinta in ambalajele oferite de producatori!!!
Contact:
tel cosmote 0765.351.361
yahoo mail: parfumuritv@yahoo.com
yahoo id messenger: parfumuritv