Emigrare=cariera,bunastare,implinire

  •  
    • 16 mesaje
    22 Apr 2004, 23:01
    0 0
    Este careva dintre voi in situatia de a emigra, de a lasa totul in urma si a o lua de la capat?Ce parere aveti?Merita incercarea pt o cariera si viata mai buna?
  •  
    • 727 mesaje
    22 Apr 2004, 23:54
    0 0
    Parerea mea este ca pe cat de frumos pare acest lucru pe atat este de dureros..Da, eu in vara aceasta voi pleca din tara si nu am nici cea mai vaga idee cand voi mai avea sansa sa ma intorc.
    Intr-adevar, unde voi ajunge stiu ca ma asteapta o viata mult mai buna si omul pe care il iubesc in acelasi timp..si stiu ca voi face tot posibilul sa reusesc sa ajung "cineva", prin fortele mele, prin incercari grele sau compromisuri. Pe de alta parte imi este foarte greu stiind ca voi lasa toata viata mea de pana acum aici, familie, prieteni, amintiri frumoase...
    Insa incerc sa fiu tare si sa privesc cu incredere in viitor, pt ca de asemenea stiu ca aici nu voi avea nici o sansa sa fac tot ceea ce eu imi propun, chiar dupa ce voi termina facultatea . Nici afara nu umbla cainii cu covrigii in coada si sunt constienta ca trebuie sa ma lupt f mult pt a reusi, dar macar acolo pt efortul depus esti rasplatit pe masura...
    Acum asta este...se da o lupta f grea in sufletul meu , insa consider ca ratiunea si iubirea sunt cele ce ar trebui sa invinga..
    Va pup si va doresc mult succes si curaj la toate!
  •  
    • 225 mesaje
    23 Apr 2004, 13:16
    0 0
    Emigrarea nu e egala cu cariera, bunastare sau mai stiu eu ce...
    Spun asta din experienta pentru ca stiu ce inseamna sa traiesti si sa muncesti dincolo.
    Eu nu am rezistat foarte mult. E drept aveam bani pe care ii castigam muncind din greu de dimineata pana seara si facand o munca mult sub nivelul meu de pregatire. De cariera nici nu poate fi vorba decat dupa ani de scoala acolo...
    Nu vreau sa o descurajez pe eva care a scris inainte...dar e greu.
    Sa nu mai vorbim de prietenii care lipseau cu desavarsire. Mai trist era ca tocmai romanii erau cei mai al naibii.
    Parti frumoase: la capitolul experienta de viata - multi oameni noi, multe locuri frumoase care iti insenineaza pentru o clipa gandurile....Dar nu stiu in ce masura e valabil pentru toata lumea, ca mai stiu si eu pe cativa care lucrau langa plaja unui ocean superb si nu au facut o baie tot anul...
  •  
    • 727 mesaje
    23 Apr 2004, 14:15
    0 0
    Teodoora , te inteleg si imi dau seama de greutatile pe care le voi intampina..insa norocul meu este ca stiu unde merg, cunosc multi romani de acolo si ma inteleg bine cu ei. Insa e greu cu munca, mai ales ca voi incepe facultatea din nou si va trebui sa imi gasesc si ceva de lucru part time...stiu ce ma asteapta si sunt convinsa ca dupa cel putin 4-5 ani voi putea sa spun ca ma simt implinita dpdv profesional
    Sunt de abia la inceputul unui drum f greu si sper macar sa am puterea sa rezist emotional pt ca din alte privinte nu imi fac griji
  •  
    • 48 mesaje
    23 Apr 2004, 16:57
    0 0
    Eu cred ca orice inceput este greu, indiferent unde este acesta. Desigur ca un inceput in alta tara, este si mai greu, dar eu sincer cred ca merita. Asa ca eu iti doresc de pe acum multa, multa bafta si noroc. Te pup!
  •  
    • 16 mesaje
    23 Apr 2004, 20:31
    0 0
    Am pus acest subiect in discutie fiindca si eu trebuie sa plec anul acesta definitiv din Romania,intr-o tara f departe unde ma asteapta un unchi care o sa ma sprijine in toate cele insa in sufletul meu desemenea se da o batalie...Las aici familia, prietenii pe care nu stiu cit de curind o sa-i revad...Pe de alta parte am facut o balanta intre ce am de pierdut si ce de cistigat.Concluzia este ca in Romania nu mai am nimic de cistigat pe cind acolo am cel putin aceasta sansa.Sincer, prefer sa mai invat acolo citiva ani decit sa ramin si sa ma plefonez aici pt tot restul vietii.Aici nu am nici o satisfactie profesionala .Am terminat o facultate care in strainatate e f bine privita iar aici nu inseamna nimic.Nici pe plan familiar nu am nici o perspectiva si am deja aproape 30 ani.Am avut mai multe partide bune,pe unul chiar l-am iubit dar n-a fost sa fie.Asa ca , in concluzie, nu sunt multe lucruri care ma retin aici, si totusi...
  •  
    • 1530 mesaje
    24 Apr 2004, 15:46
    0 0
    Blackeritza, cunosti limba tarii in care vei sta? Daca da, atunci nu is probl, maiales daca ai si un atestat recunoscut la nivel international pt aceasta lb.
    La inceput poate da fie mai greu, dar nu te lasa! O sa reusesti, cu putin noroc, multa munca si tenacitate si cu un psihic puternic!
    Stiu ce inseamna dorul de cei de acasa, mie imi era dor si de aspectele mai putin placute. Era frumos unde stateam, aveam ceva prieteni de acolo si ei m-au ajutat mult, insa... tot acasa doream sa ma intorc... Acum imi e dor de strainatate,de a descoperi locuri noi... Daca voi avea sansa sa lucrez sa sa invat in strainatate din nou, ma voi duce.
  •  
    • 727 mesaje
    24 Apr 2004, 17:33
    0 0
    Merci mult pt incurajari fetelor!!
    In privinta limbii nu imi fac pb., voi merge in Canada, Ontario, deci voi vorbi engleza. In curand voi da si testul TOEFL pt a ma putea inscrie la facultate acolo, asa ca totul este aranjat.
    Dar!..(tot timpul trebuie sa existe un "dar") eu nu am stat departe de familia mea mai mult de o saptamana si chiar si atunci imi lipseau f mult. Nici macar in tabere nu am mers ca sa simt cum e sa fi departe pe o perioada mai lunga
    Slava Domnului ca exista internetul
    Cris, la tine e sigura plecarea sau inca esti in dubii?Mult succes , indiferent de ceea ce vei hotara si tine-ne la curent k?
  •  
    • 1118 mesaje
    25 Apr 2004, 01:27
    0 0
    Mai fetelor eu sunt in Canada de 2 ani si vreo 4 luni si am fost deja in tara de 2 ori iar mama a venit si ea odata asa ca din punctul asta de vedere (cand ma mai intorc) nu-i chiar asa mare scofala. Intradevar nu-i mai vezi zilnic si nici prietenii nu-i mai ai asta e greu intradevar si Teodora are dreptate romanii sunt cei mai ai naibii aici.
    Blackerita te duci cumva in Windsor?? Avem niste prieteni de familie care asteapta o miresica si ma gandeam ca ar fi culmea sa fii tu.
    Oricum eu sunt in provincia Quebec si francezii sunt mult mai sovini decat anglofonii. La inceput e greu ..pana te obisnuiesti cu lumea aici, cu stilul lor, pana te accepta si ei s.a.m.d dar cu vointa oricine reuseste. Noi aveam un business in tara aveam... ce poate altii nu vor reusi intr-o viata, asta dpdv material, ce nu aveam era liniste psihica. Controale peste controale taxe, taxe si iar taxe stiti si voi cum e in tara asa ca ne-am hotarat sa emigram. Si nu ne pare rau!!!
  •  
    • 727 mesaje
    25 Apr 2004, 10:01
    0 0
    LOL Da, h_2004 chiar in Windsor merg. Ce mica e lumea! Desi, mai cunosc inca o fata care s-a casatorit cu cineva de acolo si va pleca in vara..asa ca nu stiu daca e chiar asa mare coincidenta
  •  
    • 1118 mesaje
    25 Apr 2004, 16:58
    0 0
    Blackerita daca te numesti Andrei (dupa casat.) despre tine era vorba daca nu, eu oricum iti doresc multa bafta si casa de piatra!
  •  
    • 1118 mesaje
    25 Apr 2004, 20:47
    0 0
    Am vrut sa sterg mesajul dar n-am reusit.
    Blackerita, la loc comanda, adica urarile raman dar restul.... mi-am racit gura degeaba. Salut!
  •  
    • 727 mesaje
    26 Apr 2004, 00:33
    0 0
    Merci mult pt urari! Cunosc familia Andrei, iar "miresica" este o prietena de-a mea. Numai bine si tie si pupici!
  •  
    • 16 mesaje
    26 Apr 2004, 22:08
    0 0
    Eu tot in Canada o sa am casuta....dar in Vancouver, mult mai departe.Nu mi-e atit de teama de modul in care voi reusi sa ma descurc caci are cine sa ma ajute, cit de faptul ca voi fi departe de familie si de prieteni.Din punctul asta de vedere mi-e groaza!Aici am o viata sociala f activa iar acolo va trebui sa-mi fac alti prieteni, alte cunostinte si nu stiu daca voi reusi.In Montreal am mai multi prieteni dar in Veancouver am un unchi, asa ca prefer sa merg acolo caci stiu ca ma va ajuta f mult dar numai dpdv financiar, material,orientativ, in rest Dumnezeu cu mila.Dar va multumesc pt incurajari si va doresc ,n-am inteles cui, casa de piatra!
  •  
    • 103 mesaje
    17 Iun 2004, 12:07
    0 0
    Buna fetelor, iata ca readuc in discutie acest subiect...de ce ? pentru ca sint f interesata...m-am interesat despre emigrarea in Canada, pt ca ma intereseaza fff mult...si m-am impiedicat de un hop f mare...nu am terminat inca studiile, mai am 2 ani de facultate( din motive financiare, m-am insris destul de tarziu la facultate, pe care mi-o platesc singura)..stiu la perfectie franceza si engleza, imi pot lua atestatul oricand pe eengleza..dar, nu am nici o sansa sa emigrez pt ca nu indeplinesc conditia cu studiile. Acum, nu ca ma grabesc eu, caci syiu: cu rabdarae treci marea, dar eu nu mai pot sta inca 2, 3 ani pina termin studiile...este prea mult si deja nu mai am 20 de ani...sint ffff dezamagita de tara asta, acum , iata si de sistemul asta al emigrarii. Vreau sa ma duc sa muncesc, sa-mi fac un rost acolo, indiferent cat de greau v fi..si nu pot....ce ma sfatuiti ? daca aplic pt emigrare in cuplu, am mai multe sanse ? caci singura evident, nu intrunesc conditiile...va rog sa-mi dati un sfat, sa-mi spuneti ceva caci am cam ajuns la capatul puterilor...multumesc
  •  
    • 217 mesaje
    17 Iun 2004, 23:30
    0 0
  •  
    • 103 mesaje
    18 Iun 2004, 15:26
    0 0
    Asa zic si eu, bravo...as vrea sa-mi pot spune si mie :bravo...dar deocamdata nu pot..toate la timpul lor ...asta e...
  •  
    gco
    • 16 mesaje
    21 Iun 2004, 14:50
    0 0
    Da,eu plec in S.U.A. , peste putin timp .
    Si nu stiu cand o sa mai vin acasa . Deocamdata .
    Si cred ca poti sa ai o viata mai buna acolo decat aici. Depinde de fiecare asta,la urma urmei…
    Sau, cel putin , putem spera asta, la inceput…
  •  
    • 34 mesaje
    23 Iun 2004, 01:41
    0 0
    Toata lumea viseaza la o viata mai buna, la o viata pe care fiecare si-o formeaza in minte...Parerea mea este:O viata mai buna o duci acolo unde ai sufletul implinit, langa o persoana iubita, cineva care sa te inteleaga la bine si la RAU. Afara, viata e dura, trebuie sa te descurci singur, si sa nu te bazezi pe nimeni...mai ales pe romani. Sa nu va socati de nimic si sa calcati peste tot pentru a ajunge cineva, caci sunteti doar niste straini. Cu munca si vointa se poate ajunge departe. Inceputurile sunt toate grele dar nu va dati batute, luptati cu totul sa obtineti ce doriti. Este o experienta ideala pentru oricine, sa cunosti culturi noi si oameni diferiti. Totul merita cand ai pe cineva alaturi cu care te visezi in viitor.Parerea mea este sa nu luati viata in piept singure, caci e dureros. Depinde de fiecare persoana.SI NU UITATI...TOTUL E POSIBIL
  •  
    • 1026 mesaje
    23 Iun 2004, 03:19
    0 0
    Inocentzo, nu vreau sa te dezamagesc dar stiu ca esti tanara asa ca e posibil sa nu primesti viza pentru US. Legile sunt din ce in ce mai dure.
    Iar sa iei viza de turist e f greu chiar daca ai invitatie..In general nu dau vize de turist decat la cei cu situatie financiara f buna si care au mai fost plecati...Nu stiu in ce situatie esti tu...
    Depinde foarte mult si de tipul/tipa de la ghiseu cu care ai o mica discutie inainte de a lua viza sau a fi respinsa...
    Crede-ma ca am trait un cosmar de trei ani de zile pana am plecat din Romania.

    Cel mai naspa caz pe care il stiu este al unui tip care are 40 de ani, firma lui, casatorit, vrea sa isi vada sora din State si nu il lasa sa plece pentru ca nu are legaturi suficiente cu Romania...Foarte urata situatie...
    Asa ca bafta multa!!