Sefa mea nu ma suporta
-
0 0La inceput am zis ca mi se pare... am incercat sa ma autoconving ca asa e ea si nu are nimic cu mine in mod special insa s-au intamplat cam multe si atitudinea ei este aceeasi: se rasteste la mine indiferent de modul de comunicare, orice nu merge bine imi reproseaza mie chiar daca e vorba de o echipa si eu nu sunt leaderul, imi atribuie responsabilitati care ar trebui sa apartina celor cu o treapta mai sus decat mine si cate alte chestii de genul asta. Nu am primit niciodata un feedback pozitiv din partea ei desi ceilalti spun ca munca mea este foarte apreciata... Nu am cui sa ma plang din moment ce ea este SEFA. Credeti ca ar trebui sa plec? Sincer, daca nu ar fi ea, cred ca totul ar fi ok. -
-
poate te considera o amenintare..
Sigur esti fata desteapta, esti apreciata de colegi..poate ca esti vazuta prea bine si ei nu-i convine..eu stiu??
mai da-ne detalii..
Din proprie experienta iti spun ca nu e bine sa lucrezi intr-un mediu ostil..daca reusesti sa nu pui la inima ok..dar daca situatia te afecteaza eu zic sa pleci.. -
io zic sa incerci sa stai de vorba cu ea - ia-ti o atitudine cat se poate de constructiva si intreab-o daca o nemultumeste ceva la tine, ca daca da, ai dori sa stii ca sa-ti imbunatatesti acele lucruri.
macar te lamuresti...si iei o decizie dupa aia. daca iti transmite astfel de semnale, nu e ok. -
-
Va multumesc pentru raspunsuri. Sefa mea e o tipa care isi dezvolta simplu si rapid simpatii respectiv antipatii pe care le face imediat cunoscute. Ii lauda intr-una pe cei care ii sunt pe plac chiar daca nu fac mare lucru si ii critica intr-una si ii acuza pe ceilalti.Stiu ca nu ma place desi sunt foarte muncitoare si ceilalti apreciaza ceea ce fac. Din pacate sunt o fire prea sensibila si pun totul la inima. Nu mai suport sa o vad cum se ia de mine fara nici o justificare. Nu stie decat sa se rasteasca. Nu mi-a spus odata o vorba buna. Ma gandesc sa plec si imi caut deja in alte parte. Credeti totusi ca as face bine sa ii spun verde in fata ce cred? Nimeni nu a mai facut asta inainte ci au plecat pur si simplu..
-
-
-
-
Buna Maria,
in aceas situatie sunt si eu de cand m-am angajat in noul loc de munca . Sefa mea e mai tanara decat mine cu doi ani are studii sup eu am terminat doar anul III. M-am apucat tarziu de facultate, eu avand alte prioritati: familie, copil. Cu toate astea eu am vechime mai multa in functia pe care o detin. Adevarul e ca pun tot ce se intampla la serviciu la suflet. La un momendat mi-a adus la cunostinta ca tastez f repede sa rezolv unele lucruri cu mentiunea " si asa tu le faci repede" ca ulterior sa-mi reproseze " vrei sa fi sefa in locul meu?". Pentru 50-100 ron in plus nu doresc sa fiu sefa iar dealtfel eu nu am capacitatea de a da ordine subordonatilor, cand vad ca cineva nu face ce il rog cu toate ca ii intra in atributii mai bine merg si fac eu. Nu stiu ce ma asteapta dar stau cu ochii deschisi in cautarea unui nou loc de munca ptr orice eventualitate. -
am avut si eu una care se chema sefa, o acritura si o frustrata, nemaritata la 50 de ani, care mi-a facut multe zile amare datorita faptului ca nu eram "pupincurista"
cum ii placea ei...da' eu i-am zis vreo cateva si am plecat, mi-am dat demisia, ajunsesem sa ma duc cu scarba la lucru', chit ca altfel imi placea unde lucram...; -
din pacate sunt multe "sefe" asa....
multi sefi uita ca pana la urma ei trebuie sa fie leaderi, sa faca sa fie munca mai usoara, sa dea un sens muncii de echipa, sa isi incurajeze oamenii
eu observ ca doza de subiectivism uneori e criminala!!! suntem oameni, normal ca facem si gesturi marcate de subiectivism.... insa e pacat ca unii fac rau!! am vazut faze care m-au lasat masca, oameni promovati pentru ca sefii ii placeau sau dati afara pentru ca nu ii placeau.... noroc ca acum cu noul cod al muncii nu se mai poate face asa dupa capul fiecaruia..
ce este mai urat este ca sefii pun presiune psihica si depinde cat esti de tare... multi cedeaza si isi dau demisia si dupa asta isi aduc ei pilele lor...e urat dar asta e capitalismul hibrid care e la noi unde conteaza mai putin cat esti de professional... conteaza cat de kissass esti..... -
fara sa neg cele de mai sus, as vrea sa arat cum se vad uneori lucrurile din barca cealalta
eu una am vazut in ultimele luni si angajati care cred ca totul li se cuvine. ca daca ei au o problema personala, tu ca sef esti OBLIGAT sa asculti toate detaliile (am aflat cum arata operatia de cancer la san a mamei uneia dintre angajatele mele : ca forma in Z, durata, ce analize, pre, post operatorii trebuie, complicatiile care se pot ivi, remedii naturiste si de alta natura, spaga data doctorilor, convestatiile ci medicii reprodusa cuvant cu cuvant, etc). Dupa care desigur ca totul era un pretext cum ca de ce treaba nu era facuta.
Am auzit si fraze de genul 'credeam ca suntem prietene, dar acum imi dau seama de caracterul tau" in momentul in care am refuzat (delicat, cred eu) iesiri la cafele sau la shopping cu una din demoazele.
Am vazut angajati care au impresia ca pot sa te insulte ei, iar daca tu ridici tonul sa-ti exprimi nemultumirea fata de insulta, replica vine imediat ca nu te poti stapani...
am vazut oameni care se cred perfecti, iar pentru ei feedbackul negativ este privit o insulta, sau ca incapacitate a ta de a te ridica la nivelul intelegerii performantei lor...
eu cred ca sunt un om puternic, dar si ce am vazut in ultimele luni ca sef, recunosc ca imi depaseste de multe ori imaginatia.
PS. cele de mai sus se refera doar la un singur angajat din cei 12 pe care ii coordonez -
eu am lucrat inr-un spital intr-o sectie de copii aveam nevoie de locul meu de munca pt. avizul de libera practica dar nu am putut rezista din cauza asistentei sefee care se credea ce-l putin Dumnezeu (poate pt. ca nu am cotizat la ea la angajare) am stat 2 luni si am plecat, acum regret dar atunci pt. citeva zile am fost eu Dumnezeu am aruncat tot ce am strins in 2 lunii .poate ca vom scapa cindva de sefele aste care au ramas de pe vremea inpuscatului .gindestete bine la beneficiile slujbei apoi demisioneaza daca i-ti place ce faci lasa lucrurile asa si evita discutiile bafta multa
-
Parerea mea este: ori tu ori ea! Cineva trebuie sa cedeze. Cred ca tu vei fi aceea. Vei vedea ca iti vei gasi un nou job unde te vei intelege cu toti si totul va fi bine. Te vei uita in urma si vei zambi. Nu toata lumea e rea! Trebuie doar sa ai noroc, ceea ce-ti urez si eu! Am trecut si eu prin asta, am renuntat la acel job si acum sunt fericita unde sunt.