ingrozitor de adevarat
-
0 0î®§rozitor de adevarat!
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >>> Muncesti mult si castigi putin. Teoretic, e cum nu se poate mai
> rau,
> >
> >>> practic nu-i dracu' chiar atat de negru. N-ai restante la
> intretinere,
> >
> >>> reusesti sa-ti achiti rata la masina, de cativa ani nu mai
> locuiesti
> >
> >>> cu chirie, te-ai insurat, ai facut si un copil... Cand erai inca
in
> >
> >>> facultate, ti se parea ca, daca ajungi sa "bifezi" pana la
> treizeci de
> >
> >>> ani
> >
> >>> macar o parte din cele amintite mai sus, ar trebui sa te declari
> >
> >>> multumit.
> >
> >>> Aiurea...Sigur, "cu cat castigi mai mult, cu atat vrei mai mult"
> e deja
> >
> >>> un
> >
> >>> truism, dar din ce in ce e mai necesara o completare: cu cat
> castigi mai
> >
> >>> mult, vrei mai mult si, de fapt, ai din ce in ce mai putin.
> >
> >>> In primul rand, n-ai timp. Nu-i nici o noutate, stiu, dar
> adevarul e
> >
> >>> ca, in realitate, nici nu vrei sa ai timp. Cand esti obisnuit sa
> muncesti
> >
> >>> stahanovist 10-12 ore pe zi, ti se face frica la gandul ca s-ar
> putea sa
> >
> >> ai
> >
> >>> la un moment dat cateva ore libere in afara celor deja
> planificate.
> >
> >> Oamenii
> >
> >>> care au timp sunt dubiosi, ratati, someri. Lipsa de timp nu se
> confunda
> >
> >>> cu
> >
> >>> succesul, dar macar iti da iluzia ca lupti din rasputeri pentru a
> ajunge
> >
> >> la
> >
> >>> el. E lucrul care te tine la birou cu ochii lipiti de computer si
> >
> >>> urechile
> >
> >>> sudate de receptor, chit ca ai fi putut umbla de cateva ore in
> papuci de
> >
> >>> casa.
> >
> >>> In al doilea rand, n-ai chef. E acoperirea "perfecta" pentru tot
> >
> >>> felul de lucruri care te-ar putea face sa ai la un moment dat
> mustrari de
> >
> >>> constiinta. N-ai chef sa discuti, n-ai chef sa citesti decat
> reviste,
> >
> >>> n-ai
> >
> >>> chef de tipetele aluia micu' si, in general, n-ai chef de nimic.
> Esti
> >
> >>> obosit, stresat, ai nevoie de relaxare. Motive suficiente pentru
> ca, in
> >
> >>> timp, oamenii fara chef sa inventeze televizorul si divortul. In
> fine,
> >
> >> n-ai
> >
> >>> prieteni. De fapt, nici nu-ti mai vine sa ai prieteni, prietenii
> sunt
> >
> >>> energofagi, consuma timp si resurse, cu prietenii
> >
> >>> trebuie sa te confesezi, iar intalnirile la bere cu amicii pot sa
> nu duca
> >
> >>> la nici un rezultat concret. Ceea ce nu se poate spune despre
> un pranz de
> >
> >>> afaceri, bunaoara. Lista e mult mai lunga, ramane deschisa.
> >
> >>> Ce castigi totusi? Mai intai, castigi o oboseala cronica. Omul de
> >
> >>> succes e mereu obosit, semnele unei oboseli cronice sunt
> precum tresele
> >
> >> ,in
> >
> >>> general, cu cat ai mai multe cearcane, cu atat mai bine,
> paloarea
> >
> >>> cadaverica e deja semn de distinctie. Te poti alege apoi cu
> ulcer sau
> >
> >>> diabet. Alaturi de divort, intra in categoria bolilor
profesionale
> si,
> >
> >>> oricum, e aproape de neconceput sa vrei mai mult si sa nu
> cresti
> >
> >>> proportional cu ambitiile exprimate, numarul tigarilor si al
> canilor de
> >
> >>> cafea. Evident, mesele au din ce in ce mai putina
> importanta... In fine,
> >
> >>> succesul te face din ce in ce mai bogat in amici, cunostinte si
> relatii,
> >
> >>> oameni "buni" a caror valoare e dictata de functia pe care o
> ocupa. Ce
> >
> >>> mai
> >
> >>> conteaza faptul ca stai de vorba ore intregi cu indivizi cretini
> sau
> >
> >>> anosti? Sau ca succesul te obliga sa participi la tot felul de
> evenimente
> >
> >>> mai mult sau mai putin mondene? Oamenii care muncesc mult
> nu se
> >
> >>> distreaza,
> >
> >>> socializeaza.
> >
> >>> Lista ar putea fi mult mai lunga, ramane deschisa. Si totusi...
> Muncesti
> >
> >>> putin, castigi mult, nu tine. E la limita bunului-simt, avem in
> spate
> >
> >>> cateva mii de ani in care ni s-a inoculat filosofia devenirii
prin
> munca.
> >
> >> E
> >
> >>> o crima sa nu muncesti, dar nimeni nu-ti spune ce -
> >> E
> >
> >>> o crima sa nu muncesti, dar nimeni nu-ti spune ce omori daca
> muncesti
> >
> >>> prea
> >
> >>> mult. Pentru ca, nu-i asa?, munca innobileaza, inalta, restul
> sunt doar
> >
> >>> pagube colaterale. Muncesti mult, castigi putin. E o concluzie
> poate
> >
> >>> paradoxala, dar la care nu pot ajunge decat cei care muncesc
> foarte mult.
> >
> >>> De obicei insa, tocmai din cauza muncii in exces, ei nu mai au
> timp sa se
> >
> >>> gandeasca la asta.
> >
> >>>
> >
> >>>
> >
> >>> Robert Turcescu
> > -
Adevatarat! Ingrozitor de adevarat! Dar...exista oare solutie in Romania zilelor noastre?!

Pana si "abroad" tot ca sclav te duci! Din cate am auzit (pt ca nu o spun din proprie experienta) nu ti se aplica deloc universalizatul principiu al egalitatii in "drepturi si indatoriri"!
Dar care ar fi solutia?! Exista oare una??