companiile si criza
-
0 0cum faceti fata stresului din aceasta perioada? pe langa stresul legat de faptul ca e criza, bugete reduse, vanzari aproape zero, nesiguranta, se pune si o presiune mare asupra angajatilor.
de ex, am o prietena care a primit avertisment pt ca si-a luat concediu medical. este ilegal, stiu, dar ce poate sa faca?! sa-si dea demisia, sa faca scandal?! la ce o ajuta avand in vedere ca e in concediu medical si are aceste probleme personale si numai scandal nu-i trebuie si in plus, piata angajarilor este cum este...
cum suportati si cum luptati impotriva unor nedreptati: va urmariti interesul adica taci si inghite pana ai alternative sau luptati pana in panzele albe? -
din pacate, nu prea poti face mare lucru... am patit si eu ceva asemenator acum cativa ani... mi-am luat medical 3 zile si luna urmatoarea m-au silit sa-mi dau demisia, ca le-a stat productia...
ma gandeam atunci sa le fac reclamatie la itm sau sa-i dau in judecata, dar in afara de nervii mei si de banii cheltuiti pe avocati, timp pierdut... nu stiu daca aveam sanse sa castig ceva... mai ales ca era si o firma de rahat, de apartament, cu pretenti de multinationala si ifose pe masura...
sfatul meu sa-si caute job in alta parte, eu am facut si scandal atunci - aproape in fiecare zi - dar totul s-a intors contra mea... mi s-a spus atunci ca am un "ego" prea pronuntat, ca sunt prea orgolioasa, ca nu acceptam eticheta lor ca as fi incompetenta... -
congo said:cum faceti fata stresului din aceasta perioada? pe langa stresul legat de faptul ca e criza, bugete reduse, vanzari aproape zero, nesiguranta, se pune si o presiune mare asupra angajatilor.
...
cum suportati si cum luptati impotriva unor nedreptati: va urmariti interesul adica taci si inghite pana ai alternative sau luptati pana in panzele albe?
eh, Congolezo...
tu stii ca raspunsul depinde de pozitia ta in familie;
cu familie si mai ales cu copil/copii nu prea iti vine sa lupti pana in panzele albe, fara sa ai spatele asigurat...
situatia se schimba pentru un tanar necasatorit, daca parintii vor si-l pot sustine pana gaseste ceva mai bun.
situatia exista si inainte dar s-a acutizat din cauza crizei, fir-ar ea...
mai ales in perioada asta au ei (ei fiind unii patroni/manageri/ce pozitie de conducere si decizie or fi avand) impresia ca trebuie sa canti cum iti joaca ei, ca ei ca tine au la poarta cu zecile/sutele, care abia asteapta sa-ti ia locul, si inca pt un salariu mai mic... iar tu daca pleci de la ei, gata, o sa mori de foame, somer pe veci...
de fapt am senzatia ca nu e o singura criza, sunt valuri, valuri; vine unul, da sa plece, adica se retrage de la mal si tzac, altul mai mare se repede peste tine...
oricum, depinde foarte mult de valoarea profesionala a fiecaruia;
daca esti bun gasesti altceva, poate chiar mai bun si poate chiar mai repede decat te asteptai;
daca nu esti bun si "rupi pisica" risti sa ramai intr-adevar pe drumuri pe o perioada nedeterminata...
prin urmare, procedura de maxima prudenta as zice eu ca e:
daca ti s-a pus pata si vrei sa pleci, apuca-te si cauta ceva cel putin la fel de bun si apoi... pa si pu...
daca esti bun, ar trebui sa apara macar o ocazie; daca nu apare nimic, nu prea ai alternative decat sa continui sa cauti; si sa-ti pui intrebarea "chiar sunt asa bun cum ma cred?"
-
exact asa am gandit si eu, ca si voi. sa taca si sa-si vada de interes. prietena mea are un copil mic, are rate, nu-si permite sa stea fara serviciu. daca ar fi singura si rebela, ar fi altceva, dar cand ai responsabilitati, lucrurile nu mai sunt albe si negre, ci cu multe nuante de gri.
ma intreb, oare, uman, cum poti face fata? tipa asta a venit la serviciu sambata, ca sa nu fie probleme, a muncit si deacasa, deci nu ar fi avut motive sa primeasca avertisment. singurul lucru pe care nu l-a facut e ca nu anuntat clar perioada concediului medical de la inceput, spune ea, datorita faptului ca spera sa rezolve mai repede si sa sa nu fie nevoie de multe zile. oricum aici vorbim despre 3 zile lucratoare, deci nu vad chiar asa un capat de tara.
uuuuffff, ce ciuda mi-e. io-s foarte revolutionara dar vad timpurile actuale si parca mi se taie toate aripile. -
inca o chestie, cu precizarea ca e doar parerea mea, nu o zic ca regula: in aceste vremuri "se alege graul de neghina" si pentru companii, si pentru angajati.
sa ma explic:
o companie buna (conducerea ei adica), cu un angajat bun: firma stie ca are nevoie de angajatul bun, asa ca nu are motive sa-i caute nod in papura;
daca insa firma e proasta si angajatul bun, o sa incerce sa-l faca sa plece, mai ales daca nu merge asa grozav in perioada asta;
paguba ei, el cauta si gaseste una buna si pleaca falnic (de regula la concurenta, care abia astepta sa-l ia); ci cand in fine firma veche descopera ca a gresit amarnic, e deja mult prea tarziu
(nu-mi iese din cap gluma aia, am primit-o pe mail candva, cu combinatiile intre angajat si angajator... : angajat prost + sef prost = ore suplimentare
-
in perioade cand firma rmerge prost, spre a reduce pe cat posibil pierderea, ei cauta nod in papura, pur si simplu, ca sa poata sa dea afara cat mai multi angajati (uneori poate nici nu mai analizeaza care poate fi dat afara fara sa afecteze bunul mers al activitatii si care nu).
cred ca in astfel de cazuri pur si simplu ii doare-n cot de sambetele in care ai venit la serviciu si de cvat ai lucrat de acasa ca sa mearga treaba bine...
Acest mesaj a fost editat de către hau_hauuu: -
Va citesc si ma minunez: care criza, fratilor?! Nu zise, mai zilele trecute, o persoana foarte importanta (VIP!) ca nu exista criza, decat pentru lenesi? Pentru cei care se scoala tarziu si se culca devreme?
Pe acelasi principiu, sunt in criza doar companiile cu un management prost.
La stat, treaba e simpla: bugetarii sunt "grasii" care traiesc pe spinarea celor "slabi". -
andrada86 said:Va citesc si ma minunez: care criza, fratilor?! Nu zise, mai zilele trecute, o persoana foarte importanta (VIP!) ca nu exista criza, decat pentru lenesi? Pentru cei care se scoala tarziu si se culca devreme?
Pe acelasi principiu, sunt in criza doar companiile cu un management prost.
La stat, treaba e simpla: bugetarii sunt "grasii" care traiesc pe spinarea celor "slabi".
as zice io "cine zice, ala este" da' una ca nu stiu cine fu (nu ca ar schimba ceva asta da' macar sa stiu de cine-mi dau cu presupusa ) da' mai bine nu zic; pan-la urma la unii o fi, la unii n-o fi... deh, de la fiecare dupa posibilitati, la fiecare dupa necesitati 
utopic vorbind, dea?
deci si-asadar, o fi, n-o fi... de criza zic... de reala, zic...
da' daca-n mintea managementului e, si isi face planurile in conformitate cu, io zic ca e, unde se tine cont de ea, asa ca iaca pe-alea le analizam si noi.
unde nu se tine cont de ea, n-o fi... deci cine nu-i in, n-are ce sa-si dea cu rpesupusul.
(stiu io pe cineva care a zis ca la ei nu-i criza, si pare sa aiba dreptate, da' nu-i din Ro asa ca n-are relevante... ) -
andrada, un sfat la subiect ai, vreodata, sau un pic de compasiune?
da, si eu am scris ca pentru a supravieti in criza trebuie sa muncesti mai mult si ma tin de lucrul asta. dar ce te faci cand nu poti munci, ca, deh, Doamne- fere de vreo problema medicala, suntem oameni, nu roboti....
e normal pt 3 zile in care oricum activitatea nu a fost afectata, sa stergi pe jos cu un angajat bun, care munceste si-si da interesul? intreb si eu, poate oi fi absurda...
hau, multumesc pentru sfatul cu concurenta. o sa-i spun fetei ca deja a inceput sa caute. e un pas inainte decat sa planga, cum facea, de doua zile -
Congo, habar n-ai cat de mult ma doare, de fapt...si ca in ce scriu se aduna nu doar ironie amara, ci si neputinta.
Am fost in situatia de a fi in concediu medical, sunata de 5 ori/zi si am renuntat la a sta acasa, desi plangeam de durere, la fiecare pas.
Am fost in concediu medical, alta data, si - pe propria semnatura - am venit la munca.
Acum 9 ani, mi s-a dat preaviz - tocmai in timp ce eram in concediu de odihna.
Am trecut prin toate experientele posibile, m-am revoltat, m-am consolat...
Am ramas doar cu speranta ca, intr-o zi, se va schimba ceva. Daca nu eu, macar copilul meu sa traiasca acea schimbare. -
congo said:andrada, un sfat la subiect ai, vreodata, sau un pic de compasiune?
da, si eu am scris ca pentru a supravieti in criza trebuie sa muncesti mai mult si ma tin de lucrul asta. dar ce te faci cand nu poti munci, ca, deh, Doamne- fere de vreo problema medicala, suntem oameni, nu roboti....
e normal pt 3 zile in care oricum activitatea nu a fost afectata, sa stergi pe jos cu un angajat bun, care munceste si-si da interesul? intreb si eu, poate oi fi absurda...
hau, multumesc pentru sfatul cu concurenta. o sa-i spun fetei ca deja a inceput sa caute. e un pas inainte decat sa planga, cum facea, de doua zile
cu placere scumpa, ii tinem pumnii
asta cu concurenta chiar e reala; in fiecare bransa se duce vorba, cu privire evident la oameni din posturi de la un anumit nivel in sus.
cunosc cateva cazuri in care nici nu-si terminase omu' preavizul la vechea companie si sunau la cea noua diversi din bransa, sa-i felicite pt ce om au dobandit
si aceiasi, sau altii, dar tot din bransa, sunau la compania de unde pleca omu' si ziceau: "am auzit ca pleaca X de la voi... se duce la firma Y... alora o sa le mearga bine cu asa om, mai nasol de voi
cat despre faza cu :
"e normal pt 3 zile in care oricum activitatea nu a fost afectata, sa stergi pe jos cu un angajat bun, care munceste si-si da interesul? "
cum ti-am spus mai sus, cele 3 zile nu sunt motiv ci pretext.
in plus amonteste-i colegei tale vorba veche cu "orice shut in... dos e un pas inainte" - la mine personal asta a functionat de muuulte ori, asa ca iar vorbesc in cunostinta de cauza. -
-
Eu cred ca de foarte multe ori ideea ca este criza este folosita pentru a forta angajatii sa munceasca mult mai mult, sa fie mult mai flexibili si sa renunte practic la ei pentru binele suprem al firmei. In multe cazuri pentru a tine profitul la cote acceptabile se cere de la angajat si luna de pe cer si prea putin conteaza ca se uita de umanitate cand se face asta. Tot ce conteaza este ca cifra de pe ecran cand se face prezentarea du sfarsit de sfert de an sa fie la fel ca intotdeauna desi piata nu mai este la fel ca intotdeauna. Si in toata afacerea asta singurul care face sacrificii si tre sa se dea peste cap sa fie totul bine este angajatul.
la mine la firma este totusi destul de bine si nu ma vait. Dar unde lucreaza omul meu este un mediu atat de stresant si sunt impunse niste reguli de iti iei campii. Exemple am f multe de la el. De exemplu pentru a avea acelasi numar de proiecte ca in anii precedenti trebuie sa lucreze mai mult pe afara pentru ca in tara nu au suficiente si oricine refuza un proiect in strainatate (nu conteaza cat de departe e, cat de lung e sau care este situatia in familia omului ala) este concediat. Un proaspat tatic pleca de la munca mai devreme decat in mod normal pentru ca era primul copil, sotia avea nevoie de ajutor, el vroia sa fie cu copilul etc etc etc. I s-a atras atentia ca lucreaza doar 10 ore pe zi (11 cu pauza de masa pe care nu si-o lua) si ca nu acorda suficienta atentie firmei iar managerul proiectului suna in fiecare dimineata la sotul meu ( care era team leader) sa il intrebe la cat a venit tipul si la cat a plecat in seara precedenta. O tipa de la sucursala din Germania isi luase concediu medical si a fost bligata sa mearga in Olanda pentru ca aveau nevoie de a. Tipa a condus pana acolo si practic munea mai mult din hotel pentru ca nu putea sta la birou de cat de rau ii era. Si nu a contat efectiv pentru nimeni asta.
Dar astea sunt firmele in care oamenii vin si stau cativa ani in care invata cat mai mult si pleaca. Media este extrem de jos pentru cati ani de vechime in forma are angajatul. Tocmai pentru ca indiferent daca este criza sau nu comportamentul lor fata de angajat este: "lasa ca stau zeci la usa".
In conditiile in care ai o firma in care se investeste ani in tine ca sa ajungi la un anumit nivel si sa devii independent atunci vor face tot posibilul sa nu pleci rpd.
M-am gandit mult la diferenta asta pentru ca vad cum e la mine la firma unde sunt oameni cu 36 de ani vechime si unde media este pe undeva pe la 15 ani vechime in firma si cum e la sotul meu unde media este de 1 ani si 8 luni. In conditiile in care isi permit sa te piarda rpd pentru ca esti usor de inlocuit atunci te vor trata doar ca pe o vaca de muls (desi si aleia ii dai de mancare bine daca vrei sa obtii ceva de la ea).
Ce sfat as putea sa dau unui om care este tratat intr-un fel care nu i se pare corect: sa inghita pana isi gaseste ceva in alta parte. Nu m-as apuca sa ma cert cu nimeni pentru nedreptatile facute pentru ca am impresia ca nu ai avea decat de pierdut. Pur si simplu m-as apuca de cautat. Si cand gasesc ceva si imi dau demisia le-as spune si de ce o fac. As varsa atunci tot ce am inghitit de la ai atata timp.
Acest mesaj a fost editat de către schonland: -
multumesc, schonland, conteaza mult parerea voastra, ca nu sunt singura care crede ca desi sanctiunea nu este legala, nu are sens sa se certe cu ei pentru ca nu va ajunge nicaieri cu asta.
am mai aflat urmatoarele: avertismentul se refera la faptul ca nu a anuntat din timp concediul medical ( de parca ar sti cineva cand se imbolnaveste !!!) si tipul ca i l-a dat, seful ei direct, este mana dreapta a dir gen, deci n-are nicio sansa cica cea de la Resurse umane contesta si ea legalitatea avertismentului dar normal ca nu zice nimic, ca e vai de mama ei, doar in privat i-a zis ca nu e legal ce i se face.
intrebarea mea este: cate avertismente poate sa incaseze pana o pune pe liber? oare la ce sa se astepte?