Cum imi recuceresc racul?
-
1 0Am dat-o rau in bara cu barbatul pe care-l iubesc. E un rac veritabil, adica face numai ceea ce vrea el, nu da explicatii nimanui pentru ceea ce face, e orgolios, i se pune pata din senin si nu comunica decat foarte greu. Am avut o saptamana de cosmar impreuna la mare.O saptamana in care daca vroia sa vorbeasca cu mine, vorbea, daca nu, nu. In care se purta destul de rece... Cand ne-am intors, din prea multa frustrare, am povestit ce s-a intamplat in saptaman respectiva, iar el a aflat. Nu a facut scandal, nu m-a intrebat nimic, doar ca ma ignora complet. De parca nici nu as exista. Cum sa-l fac sa-mi vorbeasca macar?
-
draguta mea,sa stii ca f tare l-ai sup.eu nu mai vb cu al meu pt ca vreau sa ne desp iar el nu vrea.eu sunt rac.am iertat f multe f mult timp am fost umilita la max.acum mi-am deschis ochii si nu mai iert pt ca nu-l mai iubesc.nu merita iubirea mea. ma considera un obiect,e f posesiv,pe cand eu i-am dat libertate totala,si a facut o gramada de porcarii,care incet,incet au alungat iubirea din inima mea.cred ca nu te mai vrea,poate vrea pe altcineva,poate a si cun deja pe alta...racul nu poate trai fara sa dea iubire,deci daca nu-ti da tie...
-
Draga gaby, pot sa te informez ca el este ala caruia ar trebui sa nu i se mai vorbeasca niciodata. Sunteti o specie tare ciudata si aparte. Normalitatea pare a fi foarte depare de toti racii, din pacate. Pentru informarea ta, nu are pe nimeni altcineva. Este singur, pentru ca asa-i place lui. Si cand este intr-un cuplu, tot singur ii place sa fie. Daca vrea el sa te bage in seama, te baga, daca nu, nu. In momentele lui bune, recunoaste ca i se pune pata din senin si ia decizii pentru care-i pare rau mai tarziu, dar, din orgoliu, nu le repara decat foarte rar.
Mi se pare, in acelasi timp, ca iubirea este o notiune total straina de el. Iar, daca ai tu ceva de comentat, se supara si nu-ti mai vorbeste. Ca si acum, cu mine. Numai el stie de ce nu-mi vorbeste, ca mie nu mi-a adus la cunostinta. De fapt, noi am mai fost despartiti timp de aproape 1 an, cand, la fel, vreo 6 luni nu mi-a vorbit (dar m-a admirat de la distanta, spune el). Cand l-am intrebat de ce s-a purtat asa, a spus ca era nervos si eram la indemana. -
La mine, rolurile sunt inversate.Eu tac, atunci cand ma supar si el, racusorul,vorbeste.Dar pana la un punct.Eu zic sa il provoci la o discutie despre asta, ca detesta sa faci publice problemele intime si daca reactioneaza e de bine.S-ar putea sa reactioneze nu tocmai frumos dar nu te enerva, incearca sa fii dulce si daca te iubeste, se rezolva.
-
"E un rac veritabil, adica face numai ceea ce vrea el, nu da explicatii nimanui pentru ceea ce face, e orgolios, i se pune pata din senin si nu comunica decat foarte greu" -aha, si se comporta asa pentru ca se intampla sa apartina acestei zodii, nu pentru ca e un mitocan care si-a pierdut total interesul in femeia de langa el! Nu imi vine sa cred cata importanta se acorda zodiilor...si ma distreaza cand vine cineva cu argumente de genul: ma injura pentru ca-i fecioara sau nu-i place apa si sapunul pentru ca e taur...
"Normalitatea pare a fi foarte depare de toti racii, din pacate" - what??? -
Gaby, el nu vorbeste nici cu prietenii lui. Noi suntem colegi de serviciu, lucram in acelasi departament, iar la un moment dat, intr-o discutie cu seful nostru (imparte acelasi birou cu el si sunt si prieteni) i-am spus ca nu vin la ei in birou pentru ca "sunt unii care urasc sa ma vada chiar si in poze", iar el a spus "nu-i chiar asa, crede-ma, dar il stii cum e...o sa-i treaca". Eu sunt taur si sunt o fire foarte deschisa. Atunci cand imi spui cu ce am gresit, daca ai dreptate, imi cer iertare. Daca n-am gresit voit. Dar, intotdeauna, prefer sa stiu ce am facut rau. Si vreau sa mi se spuna in fata.
-
Cica ar fi un tip de rac lunar, cu alchimii secrete, nervos, bizar, chinuit; inima lui este un muzeu imaginar ale carui broaste le-a incurcat, aruncand si cheile. Aceasta faptura, care nu-si apartine, este o adevarat enigma pentru sine si pentru ceilalti. Posedat de traznai, de o imaginatie de lunatic, locuit de un demon interior, rand pe rand incantator si odios. Da impresia copilului rasfatat, care a refuzat sa creasca, insuportabil in orele de exaltare si de pretentii egoiste, vesnic in cautarea unor bucurii moral care il obsedeaza si-si iau zborul din fata lui ca niste pasari de vis. Incapabil sa iubeasca femeia, pentru ca nu a trecut pragul de la mama la sotie, isi exprima neputinta de a iubi schimband, vesnic nesatisfacut, iubita dupa iubita. De aceea, este mereu in cautarea unui chip, a unei siluete, a unui parfum, a unei voci... Acest lunatic este un nelinistit; noaptea este ambianta lui, noaptea cu lumea ei fantomatica, cu umbrele, visele, deformarile, cosmarurile, vrajile ei. Si, totusi, intr-o buna zi, se poate atasa de o femeie mai in varsta sau mai matura, care sa-l cristalizeze, dandu-i siguranta facand ca inconsistenta lui nocturna sa accepte siliditatea, sentimentul de securitate pe care il da lumina raspandindu-se asupra lucrurilor. In schimb, acest rac stie sa invaluie totul intr-un parfum de poezeie, de miraculos."
Cam asa este si el. M-a cucerit cu momentele de tandrete, sensibilitate, vulnerabilitate si ma termina psihic cu instabilitatea emotionala. Incerc sa-i spun si sa-i arat continuu ca nu am de gand sa-mi bat joc de el si de sentimentele lui, ca nu vreau sa ma folosesc de el, dar parca e orb si surd. Si il iubesc, si el stie. -
Gaby, nu ma pricep la tranzite si ascendent. Imi place asa de tare sa-l vad zambind, sa treaca pe langa mine si sa ma "chinuiasca" cu un ghiont, sa-mi arunce cate o gluma... Si ma doare atat de tare ca nu vorbeste cu mine deloc. Macar daca mi-ar spune ce s-a intamplat...
Am impresia ca-i face placere sa ma ignore. Cu cat il iubesc mai mult, cu atat intinde coarda mai tare... -
mihaela-ank, nici nu stii cat de bine te inteleg! racul meu este exact la fel, dar exact! si mie, la fel, imi plac sensibilitatea si tandretea si zambetul lui care ma da pe spate! dar e chiar sadic, si el stie ca il iubesc si intinde coarda. de exemplu de 2 saptamani nu-mi mai raspunde la telefon...nu stiu de ce!! am plans, am slabit, nu stiam ce sa cred. acum doar astept si ma rog la Dumnezeu ca altceva nu stiu ce sa mai fac.
-
Mai, voi imi vorbiti de niste raci pe care nu ii recunosc. Si al meu e rac, e pe 28 iunie dar e un super tip. Imi face toate poftele, ma iubeste de moare, ne-am mutat impreuna dupa o luna desi e mai mic ca mine
are 22 de ani si totusi nu a tinut prea mult la libertate. Comunicam, imi spune ce are pe suflet, se deschide, rareori se izoleaza dar cateva minute, doar. E foarte gospodar, face de toate prin casa. Cred eu ca ei au foarte multa nevoie sa fie iubiti si sa simta treaba asta, sa le-o arati. Fiindca isi schimba starea dupa mine. Sunt eu mai indispusa, devine si el la fel, sunt eu mai rece, devine si el la fel. Insa e foarte lipicios si romantic si nu l-as da pe nimic in lume. Si oricum nu e genul care sa se joace: azi ma baga in seama, maine nu. Asta intr-o relatie, cel putin. Nu stiu cum o fi (o fi fost) cu tipele cu care doar flirta sau nu voia ceva serios.