need help!

  •  
    • 0 mesaje
    24 Sep 2010, 16:29
    0 0
    need help!
  •  
    • 0 mesaje
    24 Sep 2010, 16:45
    1 0
    pai nu inteleg de ce nu incerci sa vorbesti cu el? ptr ca ai zis ca si el inca mai tine la tn...incearca totusi sa vorbesti cu el poate cine stie va impacati....cat despre relatia ta actuala cred ca ar fi bine sa te desparti de el ca poate el isi face sperante degeaba si nu e bine....succes!
  •  
    • 0 mesaje
    24 Sep 2010, 16:53
    1 1
    practic acum iti bati joc de actualul prieten...il ti de fraier pt ca tu te gandesti la altul.banuiesc ca ai ceva timp si cu actualul prieten din moment ce au trecut 2 ani de la prima despartire.vorbeste cu el ca oricum nu pierzi nimic chiar daca afla actualul...ti se rupe de el din moment ce stai cu el si te gandesti la altu...trist... si mai spuneti ca baietii sunt cei rai,nesimtiti,fara suflet,etc.bafta
  •  
    • 4 mesaje
    24 Sep 2010, 18:52
    0 0
    cred ca era foarte bine sa faci asta si mai devreme dar cum niciodata nu e prea tarziu e k,da e foarte bine ca dupa marturisiri te vei simti mai usurata si deabia de atunci incepi sa-ti traiesti viata cu sufletul impacat si linistit,daca sentimentele sunt din partea amandouora e posibil sa ceara impacare dar tu ii vei explica acele motive obiective pentru care nu poate exista o impacare dupa care iti vezi de viata ta.o sa te simti usurata,asta iti spun eu din propria experienta,numai ca la mine a fost contrariul i-am marturisit ca de fap[t nu am simtit iubire pentru el niciodata si ca am aflat asta dupa despartire pentru ca o data combinata cu altcineva nu am mai simtit nimic pentru el cand ne-am regasit pe strada si nu mai aveam nici un fior in stamac cand ma luat in brate el sa-mi zica ca o sa raman mereu in sufletul lui chiar daca si-a batut joc intrun fel de relatia noastra si sa dus cu alta,ca mine nu va fii alta si stie asta,nu ne-am impacat chiar daca el mia marturisit astea pentru ca eu il iubeam pe actualul mai mult decat oricine din viata mea,e parte din mine si pot spune ca el este iubirea mea mare si primul om pe care l-am iubit intradevar cu tot sufletul,omul pentru care mi-as da viata ca el sa fie bine.o relatie de 2 ani am crezut ca iubesc dar era doar obisnuinta siu nevoia de cineva langa mine,cand ii marturiseam a zis ca nu ma crede ca el credea ca eu as face orice pentru el,dar nu a fost asa,si acum stie ca de fapt nu isi batea joc de mine,eu il facea sa creada asta dar nu era asa,ma simt mai bine ca i-am marturisit,mi-am luat ceva de pe suflet,acum am o relatie de 4 ani,care a inceput la doar o saptamana dupa despartirea de acel prim om din viata mea,si credema ca sunt fericita si stiu ca acum fac diferenta idntre iubire si obisnuinta.poate o poti face si tu la un momentdat
  •  
    • 172 mesaje
    25 Sep 2010, 14:39
    0 0
    Atata timp cat nu vrei sa mai fii cu el de ce sa-i mai rasucesti cutitul in rana?doar ca sa te simti tu mai bine?Crezi ca il v-a incalzi cu ceva ca tu ai sa-l iubesti toata viata?cand el nu se poate bucura de acea iubire?Eu zic ca cea care trebuie sa-si clarifice lucrurile esti tu pentru ca nu stii ce vrei.Stii ca el te iubeste ,te gandesti la el cand esti cu un altul,dar in ruptul capului nu mai vrei sa fiti impreuna si sa impartasiti aceasta iubire.Nu te inteleg dar cred ca e problema ta .Alegi sa fiti nefericiti amandoi si uneori sa faci pe altul nefericit caci tu gandindu-te la el, nu esti implicata in actuala relatie.De ce iti complici viata si nu te bucuri de ea?Motive obiective?!Chiar nu inteleg rationamentul tau.Ma iubesti,te iubesc ...dar nu vom fi niciodata impreuna.Ce rost ar avea sa-l mai faci sa sufere...?