NU STIU CE AM IN SUFLET,ZGARIETURI,CE USTURA

  •  
    • 0 mesaje
    15 Aug 2010, 01:30
    1 0
    NU STIU CE AM IN SUFLET,ZGARIETURI,CE USTURA
  •  
    • 21 mesaje
    15 Aug 2010, 01:37
    0 1
    in sfarshit ! tzi`ai dat seama de gunoiul ala ... ff bine k te`ai hotarat sa itzi schimbi viatza ! ji stai linijtita , pt fiecare dintre noi e cineva pus deoparte ..
  •  
    • 1 mesaje
    15 Aug 2010, 03:40
    0 1
    draga Oana, nici nu stiu ce sa mai zic, am ramas fara cuvinte...am sperat mereu pt binele tau sa te desparti de sotul tau, iar acum ca ai facut asta, parca nu imi vine sa cred....trebuie sa recunosc ca esti o femeie foarte puternica, cu un suflet foarte mare....imi pare rau pt tine ca a trebuie sa induri atata suferinta pt nimic....nu inteleg cum poate un barbat sa fie atat de las, macar putea sa iti spuna adevarul in fata si sa nu te mai faca sa suferi atat....este pacat pt voi, ca aveti si niste copilasi frumosi care o sa creasca intr-o familie destramata...dar pt asta nu este vina ta....sa stii, sunt sigura totusi ca sotul tau o sa regrete mai tarziu ca te-a lasat sa pleci si te-a facut sa suferi...femeia cu care este acum nu o sa stea cu siguranta toata viata langa el, si apoi o sa isi dea seama ca a renuntat la tot pt nimic...iti dorescc sa iti dea Dumnezeu putere sa treci cu bine peste acest divort, si sa incepi o noua viata.....as vrea sa te mai intreb, daca te-ai hotarat ce se va intampla cu copilul nenascut care il porti in tine?i-ai spus sotului?....
  •  
    • 574 mesaje
    15 Aug 2010, 14:40
    2 2
    Imi pare rau sa aud ca in pararea unor colege vad cateva cuvinte adresate inca fostului tau sot nu tocmai placute in forma de descriere... Draga Oanaspopa,unele lucruri din familia ta trebuie sa ramana doar in familie,multe eve din acest forum nici macar nu au ajuns in faza unei casatorii sa-ti poata da cateva indicatii,ele privesc totul din exterior ori isi iau proprii prieteni cu care s-au certat drept exemple ori model iar tu poti sa primesti sfaturi total fantasmagonice. Daca exista un copil in casatoria ta,daca ai facut cununie religioasa cat timp traieste sotul tau chiar daca traiti despartiti tot ramaneti legati pe in Cer,Ceea ce leaga Dumnezeu in Cer omul nu dezleaga pe pamant. Sper totusi ca inca exista iubire intre voi si poti ierta insa evident pana la un capat pe care doar tu-l sti. Nu trebuie sa judecam nici unul dintre noi ceea ce a facut sotul tau ori nu caci nu avem acest drept si nici privilegiu chiar daca "a cazut" in patima preacurviei. Doar voi decideti nu noi,doar tu iti sti suferinta si bucuria,noi suntem departe de adevar. Ori care ar fi decizia ta nu trebuie sa ne priveasca pe noi,indiferent de alegerea voastra iti doresc o viata fericita,cu cat mai putine lacrimi si cu cat mai multa liniste sufleteasca. Nu primesti sfaturi nici sa va despartiti si nici sa va impacati,mai degraba sa te uiti bine,sa cantaresti totul sa iei alegerea cea mai corecta. In speranta ca vom auzi doar de bine iti doresc o viata fericita ! Later edit Nu am inteles de ce va speriati,pentru mine religia este fundamentul si baza caci are legi lasate de La Dumnezeu si mai repede trece pamantul si omul decat o singura Frantura din Lege ! Vad ca toate lumea impinge omul la destramare si defaimarea familiei,ca toata lumea forteaza ideea desfacerii unei casnicii,nimeni nu se gandeste ce poate sa fie in spate,copilasul acela poate sa aibe un soc,ca el poate sa ia o decizie in viata care poate insemna secunda...dintre viata si moarte... el plateste diferenta...nu voi. El plateste si poate ca...ar fi putut avea un frate ca sa-l ajute la greu cand strainul ai face varsa lacrimi...cine oare o sa-i fie alaturi ? E dureros cum parerile si sfaturile unora vin dar abia au ajuns la pubertate,pur si simplu raman fara cuvinte ! Nu e bine sa dati sfaturi sa se desparta,alegerea si hotararea le apartine doar lor,poate omul in ultime secunde se caieste si i se iarta. Nu conteaza ce a gresit sotul si ce nu,nu e dreptul nostru sa stim si nici nu avem voie sa-l blamam,gura nu doare dar vorbele se platesc. Stiti cat de mult plange un copil cand este rupt de mama ori tatal lui ? Stiti ca o astfel de durere pana dincolo puterile omului rupe sufletul unei fiinte umane ? Ati cazut vreunul in genuchi lovit de o astfel de durere de lipsa unui parinte ? Fereasca Cel de Sus,caci multi nu se vor putea ridica de durere. Chiar daca nu se inteleg,pot sa locuiasca o vreme despartiti existand speranta impacarii. Mai bine lasati capul jos decat sa dati sfaturi prin care indemnati la despartirea unei familii !
  •  
    • 18 mesaje
    15 Aug 2010, 16:37
    1 0
    Buna Oana. Am citit cuvintele tale scrise din inima si mi-au dat lacrimile ami ales ca si eu sunt mama si sotie si am trecut peste o ratacire a sotului meu (din consideratie pentru copil) care m-a lasat cu cicatrici serioase in suflet. "Critical" vorbea despre iertare, dar cum oare poti sa ierti pe cineva care nu se caieste si continua sa traiasca o viata dubla. "Critical" invoca cununia religioasa ca motiv, dar chiar si in Biblie scrie ca singurul motiv acceptat pentru un divort este preacurvia (si preotii pot divorta daca sotia preacurveste). Sunt de acord cu a doua sansa, si eu i-am dat-o sotului meu, dar el macar a recunoscut pus in fata dovezilor, a plans, s-a cait si a cerut o a doua sansa pe care vad ca o ia foarte in serios acum. Si totusi urmele actiunilor sale au ramas intre noi, iar dragostea si sentimentul de bine si fericire s-a atenuat considerabil in sufetul meu... atat de mult incat nu stiu in ce directie se va indrepta povestea noasta in cativa ani. Oricum acum amandoi incercam sa mergem innainte si e greu, dar daca eu as fi fost singura care incerca sa mearga innainte si sa-l car pe el dupa mine... asta nu, cu siguranta nu... Mult success Oana si sper sa reusesti sa treci peste asta si sa ai grija de copilasi.
  •  
    • 29 mesaje
    15 Aug 2010, 18:10
    0 1
    in sfarsit avem vesti de la tine......ma bucur ca ti ai dat seama ca sotul tau e un om de nimic, chiar daca oare e bine ca ai acceptat. Ratiunea ta in viata si forta ta iti vor da o minunile tale pt care trebuie sa lupti. Nu o sa fie usor sa le explici sau sa ii explici fetitei mari de ce tata nu mai e cu voi , poate asta e partea cea mai dificila. Esti o femei puternica a carei tinereti nu merita sa se iroseasca langa un caine spurcat. lasa l sa se duca la amanta sa vezi tu cand o sa vada ca aia nu sta dupa curu lui cum o sa l apuce regretele si atunci tu o sa fi cea care o s al trateze ca pe un jaf asa cum merita.... BAfta
  •  
    • 102 mesaje
    15 Aug 2010, 19:25
    1 1
    eu chiar te admir ca ai luat aceasta hotarare,deoarece cred ca ptr sotul tau nu mai exita cale de intoarcere,daca o iubeste pe aia atunci sa ramana cu ea ...nu meriti ca tu sa suferi ptr un om ca el da e adevarat ca esti cununata cu el dar ce-ti face el nu-i pacat?tu lai iertat de n ori si chiar ma intrebam cat il vei mai putea ierta daca el preacurveste sa stii ca nici in casa nu-ti merge bine asa ca lasa-l ca nu te merita,tu cu copii tai meritati un pic de fericire vad ca Critical stie despre religie si cred ca mai stie ca si daca sotul preacurveste si sotia cu timpul face la fel e greseala sotului ca el a impins-o la pacat daca vrei sa divortezi de el si vezi ca nu-l mai poti ierta sub nici un chip atunci fao si te duci la un preot si vorbeste cu el si o sa vezi ca-ti da dreptate sa stii ca sotul tau deja e spurcat ca umbla cu aia si deci tot ce atinge "murdareste"deci sa nu-i cazi in capcana,daca el a preferat-o pe ea in locul tau si a familiei tale atunci tu cat sa-l mai ierti?cata intelegere sa-i mai oferi?cred ca ai fost destul de indulgenta cu el si lai tot iertat....eu cred ca lui ii place situatia in care se afla acasa o sotie iubitoare si care ii ofera tot ce vrea dar si cu amanta,dar tu nu te mai lasa calcata in picioare de un om ca el arata-i ca ai si tu un pic de mandrie el poate crede ca ptr tine el e unicul om din lume dar eu nu cred ca este asa ceva asa ca ridica capul si mergi mai departe ca nu te merita...nu trebuie sa suferi tu si copii tai.....ptr ce?ptr o tarfa si-un om de nimic? asa ca eu te as sfatui sa te gandesti bine daca il mai ierti sau nu,cred ca el niciodata nu se va face barbat de casa ca deja tea dovedit-o si nu cred ca mai vrei sa versi lacrimi si sa suferi....te pup si multa sanatate