am uitat de familie?

  •  
    • 4 mesaje
    12 Aug 2010, 12:15
    0 0
    am uitat de familie?
  •  
    • 248 mesaje
    12 Aug 2010, 13:30
    1 0
    iubita mea, nu stii cata dreptate ai. Din pacate odata cu maturizarea vine si distantarea asta si nu este vorba ca nu ii mai iubim pentru ca toata viata ii vom iubi, dar nu ne mai exprimam iubirea in fata lor ci o tinem in noi acolo ascunsa. Cand esti acasa la mama si la tata apreciezi fiecare lucrusor care il fac pentru tine, insa cand esti plecata de acasa de atat timp iti amintesti de ei numai cand te lovesti numai de anumite lucruri. Cunosc pentru ca trec si eu prin asta si traiesc cu teama ca atunci cand voi avea copil si va creste se va intampla la fel. Asa a fost mereu...si asa va fi, asta e mersul vietii...
  •  
    • 1 mesaje
    12 Aug 2010, 13:33
    1 0
    of...cat doare adevarul....eu din pacate nu am avut o relatie foarte apropiata cu tatal si mama mea, eu crescand mai mult la bunici...deci chestii de te iubesc si imbratisari nu au avut loc in relatia noastra...persoana pe care o iubesc cel mai mult pe lumea asta este strabunica mea, care m-a crescut si ne facea mereu toate poftele...in ultimele luni insa ii mergem cam rau dar am avut mereu speranta ca o sa ajung sa o vad, sa o iau in brate si sa ii spun ca o iubesc....din pacate am ajuns prea tarziu....bunica mea a murit cu o luna inainte sa ajung acasa....a fost prea tarziu sa o mai iau in brate, sa o vad cum se bucura cand ma vede si sa ii mangai parul fin...toata viata nu am fost niciodata cu un buchet de flori la ea, i-am dus prima data flori la mormant cand am vizitat-o iar ea nu a mai apucat sa vada....prea tarziu realizam cat de importanta este familia pentru noi, cand sunt langa noi ni se pare normal sa ne ajute, sa primim si poate sa nu dam nimic inapoi, dar cand esti departe iti dai seama cu adevarat cat de importanta este familia....
  •  
    • 574 mesaje
    12 Aug 2010, 14:08
    2 0
    "Mama,iarta-ma,ieri am uitat sa te sun,esti bine ? Dar tata ?" Mereu le-am amintit prietenilor mei dar si altora care sunt departe de parinti sa-i sune adesea,nu sa le dea sms-uri pentru ca multi nici macar nu pot sa le citeasca. De altfel i-am incurajat pe multi sa petreaca daca nu au ce face cat mai mult timp cu mama si tatal caci vin zile cand vor plange,ieri erau astazi nu mai sunt. Unul dintre prietenii mei a fost incurajat de mine ca tot este liber uneori sa mai stea alaturi si de tatal lui care este sofer pe maxi-taxi,adesea al astepta in statie si urcand in masina lui mai schimbau o vorba,zi de zi oameni diferiti urcandu-se in masina si nici-un chip cunoscut,este greu uneori,se pare am avut dreptate,dupa cateva saptamani acum tatal lui al suna si-l cheama sa mai vine cu el. Timpul...trece nemilos dar o mama orice ar fi tot se roaga pentru copii,e la inimioara arsa de nu treci o zi pe acasa. Ca dovada suprema motivez cu: "Cinsteste pe tatăl tău si pe mama ta, ca să-ti fie bine si să trăiesti multi ani pe pământ”(Iesire 21:12)." O poveste dureroasa in care inima traieste singura,nimic nu poate completa dorul de parinti cu care secunda de secunda multi se chinuiesc ducand viata departe de parinti,dar nu distanta este vinovata cat uitarea si indiferenta. Imi dau seama cat de firave sunt sufletele noastre cand suntem departe de cei care ne-au dat viata apoi ai dam uitarii,imi dau seama cata durere vom gusta cand nemernicul pamant ai vor cere.... Mai uita-te o clipa in urma ta si vezi ce lasi uitarii !
  •  
    • 102 mesaje
    12 Aug 2010, 14:14
    1 0
    ai spus adevarul.... dar cu durere in suflet eu iti zic ca nu mai am parinti si sa stii ca-i adevarat abia dupa ce nu mai sunt ne dam seama cat ii iubim.....am 2 fete le iubesc ca pe propria-mi viata as face orice ptr ele mi-as da chiar si viata ptr ele....ele stiu asta dar eu nu prea stiu ce simt ele ptr mine ca nu mi-au demonstrat niciodata daca ma iubesc sau nu.... sau poate nu mi-am dat eu seama e si asta o posibilitate asa ca voi care mai aveti parinti demonstratile dragostea voastra.....va pup pe toate evele :)