Conflict grav cu mama
-
0 0Dragii mei,
Va scriu ca sa va cer un sfat.
Recent am avut un conflict grav cu mama mea si adevarul e ca nu stiu cine a re vina si ce e de facuta ca sa se remedieze situatia.
Sunt o femeie de 32 de ani, fara pereche, cara imparte apartamentul cu mama din mai multe motive. Am doua locuri de munca, muncesc extrem de mult, inclusiv sambete si duminicile (acum doua luni am muncit o luna in continuu para zi de odihna). Muncesc pentru ca inteleg ca nimic se obtine gratis in aceasta viata si pentru ca mama mea, persoana divortata de acum aproape 20 de ani, care are o varsta, e aproape in somaj (ne trebuie banii). Nu am pereche, nu am vicii, nu merg la discoteci, nu-mi cumpar haine si toalete.
Mama mea a incercat in disperare in toot acest timp sa obtina o pereche prin toate mijloacele posibile si nu toate foarte ortodoxe (barbati casatoriti, sedinte de sex in acelasi pat cu mine, un sfartsit de saptamana petrecut cu unul intr-un hotel de la prima intalnire, urmatorul se duce in vizita in casa la altul de al prima intalnire, etc..)
A avut perioade cand bea atat de mult incat trebuia (fratele meu si cu mine sa o ridicam de pe jos si sa o culcam in pat - punctual). E genul de persoana care ma sfatuiesta ca daca e nevoie sa ma culc cu seful meu daca e nevoie.
Nu sta de vorba cu mine pentru ca ´´o plictisesc´´. Afirma ca dragostea se dovesdeste cu fapte si nu intreband ´´cum ti-a fost ziua´´. In schimb suna saptamanal pe vara mea din Italia sa o intrebe ce mai face si cum ii mai merge viata. La fel face si cu vara mea de-al doilea grad ( o intreaba ce-i mai face prietenul, cum ii merg studiile - pe mine nu m-a intrebat niciodata lucrurile astea)
Am consultat-o o data referitor la un mobil cara voiam sa mi-l cumpar m-a sfatuit sa nu i-au modelul acela ca nu e bun de nimic. Doua zile dupa m-a anuntat ca si l-a cerut pentru ea si ca il vor trimtice in scurt (???¿¿¿)
In rest e o persoana care vrea sa aparenteze ca e o doamna bine si respectabila.
Cand a fost bolnava in pat n-a venit nimeni sa o vada, am dus-o la spital si am ingrijit-o eu.
In prezent sefii ei au probleme de solventa la firma la care lucreaza, nu ii platesc salariu la zi, ii platesc eu chiria si-ii dau bani, lasand deoparte rate neplatite.
De ziua ei a pregatit o petrecere pentru zece persoane. Nu a venit nimeni. Nici frate-miu n-a sunat-o. Doar eu am fost cu ea in ziua aceea.
Am trecutr o perioada in care nu aveam bani sa manac (pranzul mi-l ofera firma). Niciodata nu ma intrebat daca am cinat (beiam echivalentul la o cana de ceia de supa cu o felie de paine - ca cina). In aceeaiasi perioada facea tave (patru - cinci) de prajitura ca sa duca preotului ei (tanar, pe care il admira mult). tare foame mi-a fost in perioada aia.
M-a dat afara de la nunta fratelui mei. Fratele meu nu m-a aparat si nici n-a zis nimic in momentul acela.
In momentul de fata sunt certati, din cauza cumnatei mele.
Cand am fost in vacanta la mare cu ea si cu vara mea le-am dus pe amandoua cu masina (mea, la care nu plateste nici un leu, nici rate, nici revizii, nici combustibil). Cinci zile (din o saptamana cate am avut vacanta) le-am dus si le-am adus la plaja / de la plaja. A sasea zi mi-am exprimat preferinta de a merge sa vizitam un castel / muzeu si mi-a raspuns mama mea ca nu vrea sa mergem, pentru ca vara mea are nevoie de plaja nu de vizite la muzee (???? - asta in conditiile in care eu fac pe-a taxistul pe banii mei, si in conditiile in care mancarea am platit-o eu in perioada aia. Cazarea nu - pentru ca am stat la fratele meu).
Am avut o discutie care a inceput din nimic si carea derivat in ´´eu mama ta care te-am cacat pe tine´´,´´´te-am mentinut si ti-am platit facturile in ultimii cinci ani´´ (?????), ca se va duce la preotul meu sa-i spuna ce rea sunt eu si cum o jignesc - ca sa ma faca de ras fata de acel preot.
(I-am zis sa nu uite sa-i povesteasca si cum s-a purtat cu mine in toti anii astia).
M-a lovit. Zice ca ea are dreptul sa ma loveasca pentru ca e mama.
Zice ca ea nu trebuie sa ma respecte pe mine pentru ca eu sunt copilul ei. Ca respectul e unilateral de la fii la parinti - si atat.
Ma veti ierta. Marturisesc drept. In cearta aceasta am jignit-o. Am numit-o nesimtita.
NU AM MAI PUTUT SA O RABD.
Va rog mult sa-mi spuneti cum credeti ca pot rezolva aceasta situatie.
Cum sa o fac sa inteleaga ca orice s-ar intampla am fost si voi ramane alaturi de ea mereu. Ca trebuie sa ma respecte - macar ca pe un adult ce sunt.
Nu stiu ce sa fac. Nu mai stiu ce sa fac cu ea.
Va rog mult ajutati-ma cu un sfat.
Va mulñtumesc
-
-
Mara77 said:
pai de ce sa ramai alaturi de ea mereu in conditiile povestite de tine? eu mi-as vedea de viata mea si as lasa-o sa se descurce singura...
daca e adev ce povestesti e dusa rau cu capul si nu este vina ta ca este asa...Mara, iti multumesc pentru raspuns.
Asta si intentionez. Ma doare ca trebuie sa dau acest pas, dar nu mai pot.
Am ajuns in situatia sa ma intreb care dintre noi doua are probleme mentale...
De aceea expun pe for parte din situatiile traite alaturi de ea. Ca sa va cer sa va dati cu parerea.
Iti multumesc
-
Faptul ca am dat viata copiilor mei nu imi da dreptul sa ii abuzez! Iar respectul si iubirea trebuie sa fie bilaterale altfel cineva sufera cum ti se intampla tie acum. Parintii sunt parinti atata vreme cat isi asuma rolul de parinte, bataia de joc si egoismul nu au loc in relatiile normale dintre parinti si copii.
In locul tau eu m-as muta SINGURA ASTAZI si nu m-as mai uita inapoi. In plus, faptul ca ai o mama nu te obliga sa fii sclav (vezi ce ai spus tu ca "eu voi fi alaturi de ea orice se va intampla" asta e o prostie... Tu esti singura din cauza egoismului ei. Nu iti distruge viata asa, inca mai ai timp sa traiesti dar trebuie sa treci peste "invataturile" pe care ti le-a indus ea! -
este un motiv pentru care de la o varsta parintii si copiii trebuie sa locuiasca separat
chiar si in familiile "normale", statul la comun degenereaza la un moment dat in certuri si discutii
nu ar fi mai frumos sa va vedeti numai la aniversari si la sarbatori, sau doar cand simti nevoia?
imi pare rau de situatia ta, Iulia... nu stiu daca ai probleme mentale, dar in contextul de care povestesti ai toate sansele sa o iei razna curand...
financiar te-ai descurca sa locuiesti singura? -
Cel mai rau imi pare sa realizez ca nu-si da seama ca nimeni din cei dupa care ´´fuge´´ (barbati, nepoate, fratele meu) nu o iubesc si sunt dispusi sa fie alaturi de ea asa cum sunt eu.
Ma simt ca si cum ar vedea in mine o concurenta.
De ce nu poate sa fie multumita de cum sunt si de cine sunt ca persoana adulta?
De ce de cate ori avem cate o discutie arunca toate lucrurile pe care i le-am cumparat cu atat chin, lucruri scumpe care nu-mi permit sa mi le cumpar mie?
Mi se pare atat de infantila atitudinea ei. Nu admite ca greseste, nu vre sa ajungem la un compromis, nu vrea sa vorbim despre cum sa solutionam toate situatiile astea.. (zice, ´´la ce serveste vorbitul?´´). De ce prefera sa se planga de mine (fata mea face asta si mi-a zis, si m-a jignit) si de ce nu spune ce a facut ea ca sa cauzeze toate rectiile astea?
tatal meu a murit acum sase ani, dar daca ar mai trai in ziua de azi, i-as spune ca nu el a fost de vina ca a esuat casnicia lor (caci asa credeam eu).
Da, am posibilitati financiere sa ma mentin. Ea, in schimb se gaseste intr-o situatie dificila.
Cum nu-si da seama o persoana adulta ca lucrurile astea nu sunt un joc?
Va multumesc tuturor pentru raspunsuri
Stiti ce? Din toata inima imi doresc sa am o familia mea si sa fiu mama ca sa ii demonstrez ca sa fii mama nu inseamna sa fii despot si sa bagi pumnul in gura fiilor tai ca sa taca inaintea ta!
IMi zice ca m-a blestemat sa am un copil ca mine! da Doamne! sa am un copil serios, muncitor si sa tina la mine si sa ma protejeze asa cum incerc sa o fac eu cu ea! -
-
Imi pare rau de situatia ta,dar trebuie sa te muti,pentru binele tau si al ei.O sa-i treaca supararea si te va cauta,o sa vezi.Daca vrei sa fii tratata ca un adult de ea,atunci comporta-te cu ea ca un adult.Respecta-te si spune-i ca te muti,dar ac o vei ajuta si o vei vizita.Trebuie sa vada ca esti matura,ca o respecti ca mama si ca nu o urasti asa cum crede ea.Poate,cine stie,iti vei gasi un partener si iti vei ntemeia o familie frumoasa.Eu iti doresc din tot sufletul sa ti se implineasac dorinta!Aranjeaza-te,schimba-ti starea de spirit si ..zambeste!Un nou an incepe! sa iti fie plin de impliniri pe toate planurile! -
Iulia, TU vezi in ceilalti (barbati, frate, verisoara) concurenti la iubirea mamei tale si TU incerci "sa-i cumperi" iubirea cu lucruri scumpe pe care zici ca nu ti le permiti sa ti le iei si tine, suportandu-i toanele, intretinand-o
si stii ceva? nu-i vina ta ca nu te iubeste neconditionat si ca nu iti multumeste pentru eforturile tale asa cum ar fi normal...
cred ca doare al nabii de tare sa ai un astfel de tratament din partea mamei tale dar nu mai cauta raspunsuri acolo unde nu sunt.. nu-ti face un titlu de glorie din sacrificarea ta pe altarul unei mame neiubitoare...
nu-i vina ta ca e asa... asta trebuie sa intelegi si ca tu trebuie sa-ti vezi de viata ta si sa o ajuti cu atat cat iti ramane dupa ce iti asigur tie un trai decent... departe de ea...
nu o lasa sa te santajeze emotional si in niciun fel
bafta
Acest mesaj a fost editat de către Mara77: