arsuri si amortirea capului.

•  
  crystynadenysa

  

  • 4 mesaje
  8 Ian 2009, 10:33

  Citează

  3 0

  Buna,ma numesc flory si am 34 ani si 2 copii.In luna septembrie 2008 a inceput sa ma doara capul.Am fost internata mi sa facut analize, tomograf si radiografie la coloana cervicala. Toate au iesit bune. Apoi am fost la cardiologie, endocrinologie, psihiatrie (aici mi dat calmepan si efectin dar imi este frica sa le iau pt. ca nu stiu ce reactii). Acum fac niste sedinte cu un phiholog. Dati-mi un sfat.De ce? Sa va spun sintomele: arsuri in varful capului cu dureri a pielii capului, amortirea capului, inflamarea venelor, simt cate-o data ca ma sufoc, ca nu bate inima sau bate prea repede, apoi ma sperii si incep sa plang, imi amortesc varful la degetele de la maine sau laba piciorului drept, ametesc . Nu stiu unde sa ma mai duc? Unii spui ca este de la stress.Oare? Ajutati-ma va rog?
•  
  kti

  

  • 1327 mesaje
  8 Ian 2009, 12:35

  Citează

  2 1

  ar trebui sa faci un RMN. unele afectiuni nu se evidentiaza la tomografie.
•  
  donna_mobile

  

  • 3036 mesaje
  8 Ian 2009, 12:41

  Citează

  3 0

  cauzele neurologice fiind excluse, nu poate fi vorba decat de o afectiune psiho-somatica.
  
  sotul meu are si el episoade depresive, care ii produc niste migrene groaznice.
  
  eu, de asemenea, sufar de anxietate si atacuri de panica, care la nivel fizic produc palpitatii, senzatie de sufocare, amortirea membrelor etc... (este efectul firesc al adrenalinei).
  
  cu siguranta psihologul deja ti-a pus un diagnostic si ti-a explicat care ar putea fi cauza starilor tale. sa stii ca primul pas pentru rezolvarea lor este sa accepti ideea ca suferi de o nevroza oarecare si sa cauti sa intelegi ce anume o declanseaza.
  
  cauta pe net materiale despre diagnosticul care ti s-a pus si citeste-le cu atentie. cunoscandu-ti "dusmanul" il vei putea infrange mai usor.
  
  PS
  sfatul meu, ca una care sufar de anxietate de vreo 10 ani, este sa mergi cat mai degraba si la un psihiatru, care sa iti prescrie un medicament care sa te ajute sa depasesti mai usor momentele de intensificare a simptomelor. (psihoterapia va merge si ea mult mai bine in conditiile astea) psihiatrii sunt mai bine informati asupra medicamentelor moderne si au drepturi mai largi in prescrierea acestora decat psihologii. mie, psihiatrul mi-a prescris un medicament care ma ajuta foarte mult in controlul atacurilor de panica si care nu ma sedeaza si nici nu imi produce alte efecte secundare neplacute.
•  
  iryyss

  

  • 49 mesaje
  8 Ian 2009, 13:04

  Citează

  0 0

  si eu am avut multi ani dureri de cap,inexplicabile,catva timp(cca 1 an)atacuri de panica si am rezolvat cu psihoterapie si HOMEOPATIE.Am subliniat homeopatia pt ca daca as fi stiut din timp,rezolvam mai repede.Trebuie sa gasesti un homeopat bun(in iasi este unul),care sa iti faca o schema de tratament eficienta.Multa sanatate iti doresc!
•  
  crystynadenysa

  

  • 4 mesaje
  10 Ian 2009, 12:00

  Citează

  2 0

  iti multumesc pt.raspuns.Am fost la psihiatru si mi-a dat calmepan si efectin dar mi-a fost frica sa le iau.Dar cred ca a trebui sa le iau pt. sunt si foarte nervoasa parca nu ma mai recunosc nici eu. Si psihiatrul inca nu mi-a dat un diacnostic pt.ca am facut doar 2 sedinte pana acum.
•  
  crystynadenysa

  

  • 4 mesaje
  10 Ian 2009, 12:04

  Citează

  0 0

  Nu am cum sa ajung la Iasi pt. ca sunt din Bucuresti. Iti multumesc pt.sfat si o sa caut si eu aici un homeopat.
•  
  dtcojoma

  

  • 5 mesaje
  10 Ian 2009, 18:54

  Citează

  1 0

  Despre atacuri de panica va spun eu cum sa va tratati- ca sportul nu este nici un tratatament mai bun. Am luat si eu frontin vreo doua cutii, apoi mi-a cazut in mana o carte unde am citit cum s-au vindecat altii,...Eu ieseam aproape zilnic cu bicicleta la plimbare de placere si faceam cam 15 km, altadata faceam si 30 depinde cat aveam chef in ziua respectiva si am facut tot ce v-am spus cam din primavara pana in toamna cand s-a pus frigul,dar asta s-a intamplat cam cu 4 ani in urma e pacat ca acuma nu mai am atata timp la dispozitie sa continui ca tare bine m-am simtit si va spun ca de atunci n-am mai calcat piciorul in cabinet psiho.