pierderea unei sarcini
-
0 0pina saptamina trecuta am fost gravida insa fara o cauza anume, am pierdut copilul in saptamina a 7 spre a 8-a. Totul a inceput cu o singerare vaginala, care s-a agravat in urmatoarea zi, apoi au inceput niste contractii ca la nastere si dupa o noapte petrecuta pe toaleta, unde am eliminat numai cheaguri si placenta cu tot cu copil, am ajuns la spital si am facut un chiuretaj, ca sa fiu sigura ca nu a mai ramas nimic si sa nu fac vreo infectie.Durerea fizica trece si incet-incet simt ca ma refac insa durerea sufleteasca pricinuita de acest soc neasteptat, m-a tinut citeva zile cu ochii in lacrimi si cu un gol imens. Binenteles ca sint intrebarile de ce?, cum mi s-a putut intimpla tocmai mie, etc, insa peste toate astea, persista teama de o viitoare sarcina cu un final asemanator.
Stiu ca nu sint singura care a trecut printr-o astfel de situatie insa e trist si mai ales greu de inteles si de acceptat. Acuma fac o pauza pt. 3 luni la recomandarea medicului care m-a pus sa iau Diane 35 pt. un chist dreapta, insa mai tirziu, o sa o iau de la capat, nu fara o teama ascunsa.
Sper ca Dumnezeu sa se indure de mine si de durerea mea si data viitoare, sa am norocul de a avea un bebe sanatos, care sa vrea sa stea in burtica mea si care sa se nasca sanatos si plin de viata. -
Imi pare rau pt. ce ti s-a intamplat, am si eu o prietena,care a pierdut tot asa fara o cauza speciala,in 10-12 saptamani. Dupa trei luni de zile a ramas iarasi insarcinata,si peste o saptamana trebuie sa nasca o fetita. In primele luni ne-am facut multe griji, dar D-zeu a avut grija de ea o sa aiba grija si de tine, nu dispera. Iti doresc sanatate.
-
-
-
Va multumesc foarte mult pentru mesaje, stiu ca sint multe alte fete care au trecut printr-o astfel de experienta trista si neplacuta insa fiecare se gindeste mai mult la durerea lui si tinde sa se creada cel mai nefericit om de pe pamint.
Acuma stau si ma gindesc ca desi nu am luat nici macar o aspirina, am mincat numai salate, fructe si tot ce stiu ca e indicat, am cam exagerat cu miscarea, am stat si la soare si m-am mai si ciondanit cu sotul pe diverse teme.Din cauza asta, ma simt mizerabil si navighez ca nebuna pe net, incercind sa gasesc situatii similare cu a mea. Am stirnit si ceva invidie prin cercul nostru de prieteni dintre care unii se chinuie de ani buni cu tratamente sa faca copii si nu pot iar eu am ramas intimplator gravida, fara sa fac ceva in sensul asta.
Acuma ma gindesc ca data viitoare nu voi mai spune nimanui decit cind nu voi mai avea incotro in sensul ca mi se va vedea burta, pt. ca si acuma ma urmaresc privirile invidioase si plina de ura ale unor oameni pe care in naivitatea mea, i-am crezut prieteni.
Poate ca totusi pina la urma, singura vinovata de tot ceea ce s-a intimplat sint numai eu, care am comis o seama de imprudente si nu am stiut sa am grija de copil.Regret mult si sper ca daca va mai exista o alta data in care sa ramin gravida, sa fac tot posibilul sa il pastrez si sa am grija de el. -
Ce chestie, chiar azi am vrut sa deschid si eu un subiect pe aceasta tema dar din graba l-am sters, era ora plecarii de la servici si acasa nu am mai avut timp.
Pe 19 iunie am pierdut si eu o sarcina de 7-8 saptamani. A fost prima sarcina . Prostia a fost e mea, pt,ca nu am mers la ginecolog ci doar la ecograf si tipa la care am mers cred ca habar nu avea, caci am mers de doua ori la ea, ultima oara chiar cu o zi inainte sa-nceapa sangerarea si mi-a spus ca absolut totul e in regula. Cand am inceput sa sangerez am mers la o tipa la ecograf f.f buna, de la-nceput trebuia sa merg la ea, dar din prostie am nimerit la cealalta, care era intr-o scara vecina. Asa, si tipa asta mi-a zis ca sarcina este moarta si incomplet dezvoltata pt.7-8 sapt. Asta era sambata, luni am mers la ginecolog, care m-a certat un pic, ca de ce nu am venit mai repede. Abia marti m-a chiuretat. Mi-a fost o frica de moarte. Cat am stat 3 zile internata, timp in care am facut injectii (acum nu mai stiu de care, trebuie sa ma iut) am stat in camera cu o tipa care patise la fel ca mine in ianuarie si doua doamne mai i varsta care m-au ajutat si de la care am invatat multe. Nici nu stii cate asemenea cazuri.
Medicul mi-a zis sa fac pauza 2-3 luni, dar oare e cu cat mai mult cu stat mai bine. Problema e ca nici eu nu stiu cauza, doar ca am fost deosebit de stresata,imi tot era frica sa nu se-ntaple ceva si uite ca asa a si fost. Am avut si niste stari grozave pe care nu le-am mai intalnit in viata mea. Si la servici aveam un tampit, il mai am si acum, care si-a schimbat brusc atitudinea cum a aflat de sarcina si eu ca o bleaga nu puteam sa nu-l bag in seama. Acum e prea tarziu. Vreau sa-mi fac niste analize complete si apoi sa merg iar la doctor. Iti mai scriu maine. Si eu am suferit foarte mult, nu mi-a venit sa cred ca mi s-antamplat asa, dar am trecut peste. Asa sa faci si tu! Nici eu nu am sa mai anunt cand voi ramane. De fapt voi vedea. Pe maine ca e super tarziu. Dumnezeu are grija de toata lumea! Te sarut si fii tare! -
Draga Eva-Ralu, ma bucur nespus pentru raspunsul pe care mi l-ai dat si cred ca e cazul sa fac si eu la fel pentru tine.Regret nespus intimplarea aceasta nefericita prin care ai trecut, practic ma ingrozeste frecventa cu care se intimpla aceste lucruri si numai Dumnezeu stie cit de dureroasa este aceasta trista experienta prin care am fost obligate sa trecem.
Am citit pe alte site-uri de profil ca e vorba de o anomalie cromozomiala si atunci organismul alege sa opreasca sarcina din evolutie si se intimpla ceea ce se intimpla. Eu cred insa ca e de vina si stresul zilnic din viata noastra, presiunea la care sintem supuse constant si atunci cred ca nu mai e cazul sa e miram de ce au loc astfel de situatii nenorocite. Eu sint din pacate si o fire foarte sensibila, fac din tintar-armasar si regret ca nu sint un pic mai tare-mai dura pt. ca in momentul in care porti un copil, trebuie sa actionezi ca un scut impotriva efectelor negative din exterior, practic acel copilas depinde de noi ca sa creasca sanatos si sa fie viabil.
Ti-am spus ca ma gindesc cu teama la data viitoare cind voi mai fi din nou gravida, sper din tot sufletul sa nu se mai repete istoria, lucru pe care ti-l doresc si tie din toata inima, te inteleg perfect.
Sper sa-mi mai scrii si sa mai vb, macar sa mai facem un schimb de experienta. Te pup si-ti doresc multa sanatate tie si celor dragi. -
-
draga sandra, e foarte trist ce ti s-a intamplat si sunt sigura ca nu te consoleaza prea mult faptul ca si alte persoane au trecut prin asta. eu, din fericire, nu am avut o experienta de acest gen si sper sa nici nu am, dar din cate stiu, din teorie si din proprie experienta, iti pot spune urmatoarele: cand ceva nu este in regula cu embrionul, in primele saptamani functioneaza regula totul sau nimic, adica sarcina este eliminata sau supravietuieste, chiar daca tu esti stresata sau stai la soare, sau faci o gripa sau mai stiu eu ce. tu ai avut ghinionul sa fie eliminata. gandeste-te acum doar ca data viitoare vei fi mai tare, mai puternica. si ce as mai vrea sa iti spun este ca, avand in vedere aceasta experienta pe care ai avut-o, e bine ca in perioada asta de 3 luni in care nu vei ramane insarcinata, sa faci analize de genul: Rh, toxoplasmoza, citomegalovirus, HIV, sifilis, hepatita B si C, si tot ce te sfatuieste medicul de familie sau ginecologul. ca sa fii sigura ca totul e in ordine fa si o ecografie abdominala, asa, pentru linistea ta. gaseste un ginecolog bun in care sa ai incredere si la acre sa mergi regulat, inca d el inceput. sunt sigura ca vei reusi sa ai un copil sanatos si asta destul de curand. bucura-te la gandul ca ai ramas insarcinata usor, dupa cum spuneai, sunt multe probleme pana reusesti sa ajungi si acolo... iti tin pumnii si iti urez multa sanatate!
-
Si eu am trecut prin asta, cu ceva ani in urma. Si tot la prima sarcina...Nici nu m-am obisnuit cu ideea ca-s gravida, ca n-am mai fost...Nici azi nu stiu exact de ce. Atunci mi s-a depistat o rana pe col si am crezut ca asta e cauza; desi, acum dupa ce m-am mai informat, cred ca principalul dusman e stressul. Mi-a dat contraceptive 3 luni si nu le-am luat! In fine, dupa 5 ani de incercari si cautari, am ramas...am facut asta iarna un tratament de stimulare ovariana si mi-a spus doctorita ca mi-l da mai mult ca sa regleze mecanismele de finete care produc secretia de estrogen si progesteron si fac posibila fizarea sarcinii.Chestia asta o fac si contraceptivele...
Eu am citit ca frecvent apar probleme in saptamanile 7-8 pentru ca atunci ar trebui sa se formeze placenta; probabil ca nu se intampla asta. Eu am facut atunci injectii pentru oprirea sangerarii, dar degeaba.
Partea buna e ca stiu persoane care au pierdut chiar si mai multe sarcini si tot au copii. Eu nu cred ca-s aberatii cromozomiale, ci mici dezechilibre hormonale, provocate poate si de oboseala/stress/varsta.
Important e ca putem sa ramanem insarcinate. E mai problematic sa obtina sarcina un cuplu care are cine stie ce incompatibilitati sau anomalii fizice...(am vazut si de-astea).
Eu ma amageam cu multumirea ca n-am extrauterine, cand imi venea menstruatia. Acum, ii multumesc lui Dumnezeu ca e bine si sunt convinsa ca o sa am copilul asta si multi altii.
A, si sunt nesimtita! Nu ma mai framnat pentru orice, am grja sa-mi fie mie bine si nu-mi mai pasa asa tare de cei care-s rai cu mine. -
ai dreptate, gravidutza, trebuie sa devenim un pic mai nesimtite, daca pot spune asa, cand suntem insarcinate. sa ne gandim ca nu obtinem nimic daca ne lupatam cu morile de vant si ne afcem sange rau din orice. lasa, ca nu ne ridica nimeni nici o statuie. si inca ceva: asteptati macar pana in luna a treia si apoi faceti anunturi in dreapta si stanga. va fereste de explicatii dureroase si de discutii care nu-si au rostul. multa sanatate!
-
in anii in care eram doar prietena cu sotul meu, am avut o relatie destul de lunga inainte de a ne casatori, am ramas gravida de 4 ori insa a trebuit sa renunt la sarcini din diverse motive. Desi mai toate sarcinele au aparut in urma unor accidente, prezervativ rupt, etc, a trebuit sa renunt si m-am ales si cu un chist ovarian dreapta destul de voluminos, noroc ca e functional si nu-mi cauzeaza probleme. Acuma sint studeta in anul 4 la turism si mai am inca 2 ani pina termin deci practic nu planificasem sa ramin acuma tocmai ca sa nu am probleme cu scoala. Am hotarit insa cu sotul meu ca daca se intimpla sa ramin, sa pastram copilul dat fiind faptul ca avem deja o virsta si ar fi timpul pt. un copilas in viata noastra.Anul trecut am luat timp de 3 luni Diane-35 pt. chist apoi m-am oprit la recomandarea medicului de familie. Binenteles ca am facut papanicolau, examen de secretie, etc si totul a iesit ok. Recunosc insa ca nu am facut celelalte analize necesare periadei de gravidie tocmai pt. ca nu intentionam sa ramin gravida. Ecografii am facut cu carul si in afara chistului ovarian, alt bai nu este. Sint in grija dr. Badiu de la Municipal, este un tip foarte cunoscut si foarte competent, e chiar uman avind in vedere ca-mi spunea bancuri cind ma chiureta, ca sa nu ma gindesc la durere. Acuma sint din nou pe anticonc. iar dupa prima menstruatie merg la el sa facem analizele necesare ca sa vedem ce s-a intimplat cu bebe de s-a oprit din evolutie.Asa ca tratamentul il voi termina pe 15 octombrie si in timpul asta mai iau si tinctura de traista ciobanului care e super-indicat pt. toate femeile, chisturi, fibroame, tumori, etc.
Asa ca data viitoare, sper sa fiu mult mai pregatita pt.o noua sarcina si sper ca Dumnezeu sa ma ajute sa o tin.
Aveti grija si voi si va doresc sa fiti scutite de astfel de situatii, care vrei nu vrei, te marcheaza. Va pup. -
Sandra si eu sunt la fel ca tine, mult prea sensibila pentru zilele astea. Orice cuvant care nu mi se pare la lcul lui imi da o stare de neliniste si-mi scurteaza somnul de noapte. Mie imi pare rau ca nu am fost desteapta, caci puteam sa merg la medic si sa-mi dea tratament de mentinere a sarcinii si concediu si astfel as fi scapat de stresul de la servici. Avand in vedere ca e prima sarcina din viata mea, ca am ramas din prima insarcinata si ca la 26 de ani timpul nu e trecut, sper ca in toamna sa ma bucur iar.
Dar fetelor, cum pot sa nu zic celorlalti de sarcina? Cum sa tac daca nu pot?
Toate cele bune si fericitelor care sunt insarcinate le doresc sa suporte cat mai usor zilele astea sufocante! -
Eva-ralu, eu sint ceva mai mare ca tine si crede-ma ca e mai bine sa tii pt. tine vestea data viitoare cind vei mai ramine gravida si asta din mai multe motive draga mea. In primul rind primele 3 luni sint critice, cele mai multe avorturi spontane au loc in perioada asta, apoi pt. ca sint multi oameni invidiosi si rautaciosi de care macar din superstitie si tot e bine sa te feresti. Eu desi stiam toate astea, recunosc ca m-a mincat limba si am spus in stinga si in dreapta dar numai pt. ca eram in culmea fericirii si credeam ca si restul lumii trebuie sa se bucure pt. noi, dupa cite se pare nu prea a fost asa.
Spune-i sotului, mamei, oamenilor apropiati tie in care poti avea incredere deplina, restul or sa afle oricum dar nu mai devreme decit e cazul.
Simt ca esti o fata buna si ma bucur ca pot vb cu tine.
Mi-ar placea chiar sa te cunosc personal daca se poate si esti din Bucuresti. Promit sa-ti scriu cit de des, asta pt. ca ai trecut prin aceeasi situatie ca si mine si te inteleg perfect.
Cind o sa am rezultatele analizelor, o sa-ti spun cum au iesit si sper ca amindoua sa fim sanatoase si in regula, si binenteles si toate celelalte fete care ne-au scris si carora le doresc tot binele din lume. -
Buna Sandra
Ai putea sa incerci sa te rogi Sfintei Fecioare Marii, suntem in postul ei si nici o alta mama nu a suferit cat a suferit Ea. Ea o sa te ajute sa ramai insarcinata si sa ai o sarcina usoara si o nastere fara probleme. In plus..rugaciunea o sa-ti aduca in suflet pacea si puterea necesare pentru a infrunta rautatile cotidiene.
Numai bine ! -
Si eu cred tare mult in Dumnezeu si in rugaciuni si-mi pare rau ca ieri nu am postit.
Sandra, stiu ca primele trei luni sunt critice si mi s-a parut ingrozitor sa astept sa treaca si ma tot panicam, citeam tot felul de articole gasite pe internet care numai liniste nu-mi dadeau. De asta mi-e frica si pe viitor cand voi ramane insarcinata(mie nu-mi place sa spun gravida) de numararea zilelor si de clipele lungi de asteptare. Si eu cred ca sunt oameni rai si mi-e frica de superstitii, dar sper sa ne fereasca Dumnezeu de tot ce-i rau. Da, si eu consider ca am mostenit de la parintii mei multe parti bune, am un suflet mare, cum am spus sunt prea sensibila si oricat m-as chinui nu pot sa fiu nesimtita, orice chestie ma-nduioseaza si cei care ma-nteleg spun ca sunt o persoana deosebita. Dar nu-i prea bine sa ma laud singura! Din pacate sunt din Suceava. Ma poti vedea pe photos.yahoo.com/tintaraluca. Va astept! -
Multumesc Anemona, chiar azi am fost la biserica si m-am rugat pt. mine si copilasul meu, simteam nevoia de citeva zile sa intru intr-o biserica, aveam un sentiment bun, de mingiiere, ca si cum parintii mei m-ar fi asteptat acolo ( sint morti amindoi din pacate ).
Eva-Ralu, imi pare rau ca esti asa departe de mine dar poate iti fac o vizita saptamina viitoare, sotul meu vrea sa ma duca citeva zile in concediu, ca sa ma mai inveselesc.
Sensibilitatea este un lucru rar in zilele noastre si fara lipsa de modestie, chiar sintem niste persoane deosebite insa acest lucru din pacate, are si partile lui negative, suferim mai mult ca altii, plingem usor, ii lasam pe altii sa ne raneasca si sa si vada lucrul asta-multi jubileaza, dar gindeste-te ca atunci cind sintem insarcinate, trebuie sa ne gindim la cel mic care creste nevinovat si pur inauntrul nostru si sa nu le permitem altora sa-i faca vreun rau.
Acuma poate ne imaginam noi prea multe insa, cauzele pot fi si de alta natura.
Stresul este insa o cauza serioasa, care ridica mari probleme de sanatate.
Este boala secolului si e data naibii.
o sa-ti scriu pe mail si o sa-ti trimit si eu o poza, macar asa a ne cunoastem cit de cit. Daca ai vreodata drum prin Bucuresti, scrie-mi si te primesc cu mult drag la mine.
In ceea ce priveste viitorul bebe, fa-ti analizele amanuntit, si cauta sa gindesti pozitiv, si eu am avut ginduri negre, imi era teama sa nu se intimple ceva si stii ca de ce ti-e frica, nu scapi.
Sper ca data viitoare, sa fie cu noroc pt.amindoua si sper sa apucam clipa in care ne vom anunta ca avem doi bebeci grasuti si sanatosi iar noi sintem cele mai fericite mamici din lume. -
Sandra,m-as bucura enorm sa te cunosc, insa noi maine plecam la mare, dar pe joi- vineri revenim. Desi nu te cunosc, tare mult imi placi si as vrea sa ne-ntalnim! Adresa mea e tintaraluca@yahoo.com sau poti sa-mi scrii prin eva? nu stiu ca eu sunt de sapt.trecuta pe forum. Si mie mi-a murit tatal, chiar astazi era ziua lui. A fost totul pt.mine si sunt terminata fara el. Au trecut 3 ani si jumatate si nu mi-am revenit si inca mai sper ca vine.
Te astept sa-mi scrii si la "Social" am deschis un subiect despre soacra, ca ma scoate din sarite, poate-mi mai sfaturi! Numai bine! -
Draga mea Ralu, citeam azi in Libertatea ca Liana Stanciu de la B1TV-sper ca o stii, este si ea insarciata in 22 de saptamini=aproape 6 luni si ma gindeam ca nici ea nu a spus pina acuma, abia s-a aflat ca asteapta un copil. Cita fericire sa poti sa stii ca bebele tau este in regula, ca va veni pe lume sanatos, ca te vei putea bucura de el.
Eu incerc sa depasesc acest trist episod, desi citesc zilnic pe net diverse site-uri de profil, ma mai uit la ecografia copilasului meu si recunsoc ca inca imi mai dau lacrimile cind ma gindesc la el. Simt insa ca Dumnezeu ma caleste din ce in ce mai mult si poate ca data viitoate, cu putin norc si mai mult calm din partea noastra, ne vom putea bucura si noi de un copil sanatos si frumos.
Sa ai grija de tine la mare, sa nu stai foarte mult la plaja, odihneste-te cit poti si fa exact ceea ce-ti place tie. Stiu ca suna ca o recomandare din partea mamei dar considere-ma ca surioara ta mai mare, mai ales ca stiu ca soarele dauneaza in primele luni de sarcina iar eu desi constienta de lucrul asta, am dat cu batul in balta. De aia si vreau sa merg acuma la munte, e mult mai sanatos.
Am retinut adresa ta, eu am andrapoianski@yahoo.com, am sa-ti scriu cit de curind si am sa-ti trimit citeva poze cu mine si cu sotul meu, sper sa-ti placa. Poate de sarbatori, ne vom putea intilni pe undeva, noi ne petrecem de obicei sarbatorile de iarna la munte. Cine stie?! Pina atunci, iti scriu pe yahoo si sper sa legam o prietenie frumoasa si trainica. Te pup si sejur frumos la mare tie si sotului tau. -
Fetelor, celor care ati pierdut o sarcina sau ati facut avorturi, mi-am dat seama ca trebuie sa va spun ceva, mai ales ca acum suntem in post!
Cand m-am spovedit, preotul mi-a spus ca trebuie sa iau un colacel, sa aprind o lumanare, sa zic un nume si sa-l dau de pomana, pentru sufletul copilului pierdut. Mergeti la preot si veti afla amanunte, mai ales ca acum aveti ocazia sa postiti cateva zile...Poate ca un gest asa mic inseamna asa mult!
Sa fiti sanatoase!