SUNT DISPERATA va rog mult aj
-
0 0Totul a inceput acum vre-o 2 ani jumate ... in generala eram grasa si eram poreclita "elena balena" pana si unul din profesori ajunsese sa-mi zica asa ... in clasa a 8-a deja nu mai suportam mai ales ca stiam ca o sa intru la liceu si acolo va fi si mai rau... am incercat sa tzin niste diete dar nu a mers dupa care am inceput sa vomit . Nu puteam sa tin regim pt ca sunt foarte pofticioasa si daca tineam o zi doua a 3-a zi mancam tot ce vedeam ... asa ca dupa fiecare masa vomam cat puteam. Acum am 16 ani si pot sa spun ca arat bine, am slabit foarte foarte mult in anii astia (aproape 30 de kg) cand imi aduc aminte ca eram atat de grasa si oribila parca ma gandesc la alta persoana. Insa acum imi vine sa vomit de fiecare data cand mananc mai mult... nu ma pot abtine desi acum nu mai vreau sa slabesc si nu mai am nevoie !!! Dupa ce mananc imi simt stomacul foarte "plin" ... ma simt rau ... uneori am stat si cate 2 ore dar degeaba trebuie sa-mi golesc stomacul parca am pietre inauntru. Mai grav e ca uneori daca nu mananc cateva ore ma ia o durere cumplita de stomac niste crampe de-mi vine sa ma tavalesc pe jos ... si dau fuga la frigider si bag in mine ca disperata tot ce gasesc iar dupa 10 minute ma duc si vomit si ma simt mai bine. Insa imi dau seama ca am o problema grava cel putin durerile de stomac sunt foarte anormale mi-e frica sa nu ma apuce cand sunt la scoala sa ma vada toata lumea si sa-si dea seama ... de cateva luni am un prieten care tine foarte mult la mine dar nu stie de problema mea SI NU VREAU SA AFLE !!!!
Va rog mult stiti niste pastile antivomitive ??? Sau daca mai cunoasteti cazuri ce pot sa fac cu durerile de burta ??? Va implor ajutati-ma nu am bani sa ma duc la doctor iar daca le spun parintilor mei asa ceva cred ca ma omoara nu ar intelege -
aoleu, pai nu e bine deloc ce ti se intampla. in primul rand asta e probabil o forma de bulimie, care este o boala si se trateaza la medic. cum sa nu inteleaga parintii tai? nu trebuie sa le spui lor istoricul bolii. dar trebuie sa le spui ca ai crampe in stomac si ca vomiti dupa ce mananci, poate ca ai ulcer si habar nu ai!!!
nu cred ca pe parintii tai nu ii intereseaza asta.
si daca nu vrei si nu vrei sa le spui, descurca-te singura. ia-ti o trimitere de la cabinetul medical de la scoala si mergi la un medic internist, nutritionist sau mai stiu eu ce sa vezi ce ai! asa, parintii nu au cum sa afle, nu?
te rog sa nu cumva sa te apuci sa iei pastile aiurea, ca o sa iti faci si mai rau! o sa iti dustrugi metabolismul si organismul si e pacat, esti aproape un copil. pupici si sa ne spui ce ai facut. -
-
Voma este provocata in sensul ca nu imi e greata sa vomit instantaneu insa este deja ...cum sa spun ... o necesitate fizica daca mananc mai mult adica ma simt foarte rau daca nu vomit imi simt stomacu greu si imi vine sa zac iar daca vars ma simt mult mai bine dupa.
Parintilor chiar nu le pot zice ... ei se super crizeaza si pt o absenta sunt foarte rigizi mama tipa la mine si daca nu mananc tot din farfurie sau ma uit la tv pana seara tarziu cu ei chiar nu pot sa vb asa ceva credeti-ma ... eu m-as duce singura la medicul de familie insa vreau sa va intreb ... daca ii spun pur si simplu doctorului ca ma doare stomacu si-mi vine sa vomit dupa ce mananc el dupa niste teste sau analize nu o sa se prinda ca fac asta intentionat si de cativa ani ? Deci problema mea este ca NU VREAU SA AFLE NIMENI, nici parintii nici profesorii si mi-e teama ca un medic daca isi da seama o sa le spuna ..... nu sunt sigura ca asa e dar din cate stiu pt ca-s minora s-ar putea sa vrea "sa alerteze familia" -
Ba da, sigur isi da seama! Am vazut o emisiune mai demult la televizor despre anorexie/bulimie si cica un doctor isi da seama imediat dupa cateva analize, daca faci chestia asta de mai multi ani! Dar in nici un caz nu mai sta asa, e foarte periculos!Vorbeste neaparat cu parintii tai, o sa se "crizeze' la inceput cum zici tu, dar te vor ajuta! E spre binele tau; nu mai astepta!
Te pup si multa sanatate! -
-
Uite, daca vrei iti recomand o doctorita f buna. Te duci la ea, ii spui ce si cum si vezi ce iti zice si ea. O sa te ajute, ai sa vezi, e cea mai buna doctorita din cate am intalnit eu. E o persoana f blanda, sufletista, draguta si f buna in meseria ei! Ce zici? Iti scriu pe privat cum o cheama si unde o poti gasi, daca te hotarasti! Te rog eu, nu mai sta asa, bulimia e o boala grava!
Te pup si ai grija de tine!
Astept raspunsul tau! -
Te rog neaparat sa vorbesti cu parintii tai!E imposibil sa nu te inteleaga,poate nu iti dai seama ca parintii indiferent cat te-ar certa te iubesc neconditionat si indiferent ce vei face ei te vor iubi.Explica-le ca nu te simteai bine asa grasuta si ai facut greseala de a vrea sa slabesti prin vomismente.Prin voma pierzi multe saruri si minerale si mucoasa gastrica este si esofagul sint iritate si se modifica si se ingroasa ireversibil si se pot transforma in procent mai mare in celule canceroase.Te rog neaparat sa vorbesti cu parintii tai.Chiar daca te duci la medic tratamentul care ti-l va da nu poate fi ascuns de parintii tai.Ai nevoie de parintii tai si fii sigura ca vor fi alaturi de tina.Sa ne scrii ce ai mai facut.Te pup si ai mare grija de sanatatea ta. -
Va multumesc din suflet pt mesaje ... trebuie sa spun ca nimeni (in afara de voi) nu stie de problema mea, nici macar prietenele mele cele mai bune ... a fost secretul meu ... Sunt constienta ca pot sa am necazuri mari acum mai ales cu sanatatea dar nu cred ca va imaginati cum e sa ai 1,68m shi 83 kg nu eram "grasuta" eram ingrozitoare ... plangeam in fiecare noapte ma simteam ultimu om iar acum am primul meu prieten si stiu ca in foarte mare masura se datoreaza felului in care arat acum. Vreau sa ma duc la doctor eu am o bratara de aur pot s-o las o luna 2 la amanet si sa-mi pastrez alocatiile vad eu cum fac ... insa chiar nu vreau sa afle parintii mei voi nu ii cunoasteti or sa ma pedepseasca n-or sa ma mai lase sa ies cu prietenele sau cu prietenu meu or sa-i spuna dirigintei o sa afle toata lumea imi e groaza de asta. Ma duc singura la doctor as vrea sa ma duc maine dupa ore imi e si frica sa nu am ceva grav nu vreau sa mai aman si mesajele voastre mi-au facut curaj ... dar nu stiu la ce fel de doctor si cam cat costa o consultatie ... iar daca imi prescrie medicamente le pot lua compensat ?? Aveti idee?
mititik doctorita aia din ce oras e? -
-
Elenush nu cred ca se rezolva cu citeva sute de mii de lei din alocatie.Tu nu ai in familie (bunici,matusi,verisoare)nici o persoana cu care sa poti discuta problemele tale si care sa te poata ajuta in locul parintilor tai?Cind esti bolnava cum se comporta parintii tai?Te pedepsesc?Vorbeste-le de durerile de stomac si de senzatia de voma fara sa le spui ce ai facut 2 ani.Te vor duce la medic si asta e cel mai important lucru.Nu te supara eu insist pe chestia cu parintii pt. ca trebuie sa te gindesti ce vei face daca mama ta se va supara iar daca nu maninci tot din farfurie cind tu trebuie sa iei mese mai multe si in cantitate mica pt. a nu declansa iar senzatia de voma?Incearca sa maninci f.putin si des si SA NU MAI VOMITI.Cind te hranesti stomacul tau secreta suc gastric si cind vomiti o parte din sucul gastric iti irita tractul digestiv iar o alta parte ramine in stomac macinindu-i mucoasa ca altceva nu mai are ce si de aceea ai dureri de stomac si trebuie sa maninci si daca maninci mult iar ai senzatii si tot asa.
-
-
-
-
Elenush, am postat pentru tine un articol cu riscurile la care te expui! Nu mai sta, copil drag, mergi la un medic! nu te invinovti, nu tu porti vina asta pe umeri! Responsabili sunt oamenii din jurul tau,din jurul nostru care sunt SCLAVII IMAGINII!!! Imaginea se duce in timp, slabaturilor, veti ajunge niste coji uscate sau va veti ingrasa cu 30 kile dupa primul copil! Din cauza canoanelor distrugeti copii nevinovati! Ii invatati ca doar cei slabi au VIATA! Nimic mai fals! Nu mai fiti rai cu cei plinuti, plini sau grasi, FITI OAMENI!!!!
-
Mai, intr-adevar, acum se pune cel mai mult accent pe aspectul fizic, pe imagine. Nu contest faptul ca mai exista si exceptii, ca pentru unele persoane pun pret si pe suflet, caracter etc.
Insa observ si eu ca se pune mare accent in primul rand pe fizic, si pe modelul femeii ff suple. Eu nu zic ca nu trebuie avut grija de corp, sport, etc etc.
Insa am observat sau observ in jur baieti, care doar pentru o conformatie un pic mai solida, nici decum obeza, vorbesc in termenii "grasa aia" ,"mama ce nasoala e".
Iar daca pe mine au ajuns sa ma enerveze asemenea remarci, care sunt foarte slaba (de a natura, fara probl. de sanatate), va dati seama cum se simt fetele ceva mai plinute...
Si uite asa, ajung unele fete sa cada prada complexelor si sa recurga la solutii extreme.
Insasi fata care a deschis subiectul, spune ca faptul ca iese acum cu un baiat, se datoreaza acestei "cure" de slabire...asa ca...ce sa zic.."cura de slabire"...dar cu ce pret?
Oricum, sper sa se rezolve problema pana la urma.
Si eu sunt de parere ca trebuie mers la doctor. Si eventual de apelat la o matusa mai intelegatoare, o verisoara mai mare, care sa poata vorbi cu mama in alti termeni, astfel incat sa nu se creeze o situatie de criza, care n-ar ajuta catusi de putin la vindecare. -
Nu mai fa asa ceva sa-ti provoci varsaturi. In stomac avem acid si cu timpul iti va deteriora dintii.
Eu zic sa mananci o mancare usoara pe care o suporti in cantitate rezonabila. Daca problemele persista va trebui sa vezi un medic.
Eu am slabit cu ajutorul unei dieteticiene. Mi s-a prescris un regim alimentar care e usor de tinut. Daca faci un regim drastic nu vei rezista multi timp, vei ceda si vei manca. In plus regimurile de slabit foarte dure iti pot deteriora sanatatea.
Pentru regim am eliminat toate alimentele cu multe calorii de care nu avem neaparat nevoie: unt, zahar, dulceata, mancaruri grase. Le poti inlocui cu fructe, legume, carne slaba, indulcitori pt cafea.....
Poti merge in librarii sa citesti cartile de dietetica fara sa platesti. -
O f buna prietena a mea este pur si simplu obsedata de faptul ca are cateva kg in plus. Ajunsese la un moment dat sa manance doar mere si biscuitii dietetici (si astia de doar 2 ori pe zi). Se infometa in asa hal incat, intr-o zi (eram clasa a12-a si va dati seama ca la efortul intelectual depus in perioada respectiva, nimeni n ar fi rezistat doar cu 2 mere pe zi), a cazut pe strada. I s-a facut rau si pur si simplu a lesinat! Nici nu va dati seama ce m-am speriat atunci. E f periculos, nu va jucati cu asa ceva! Acum se duce la un nutritionist, are un regim de viata sanatos , a reusit sa slabeasca (mancand adecvat) si si-a recapatat si tonusul!
Cornelia are dreptate, numai mintea asta ingusta a unora care pun atat pret NUMAI pe imagine e de vina!
Eu sunt mai slabuta din fire si ajunsesem sa-i urasc pe toti cei care faceau orice fel de comentariu la adresa mea ("cand mananci?numai miercurea si vinerea?", "vezi ca te sufla vantul, ia-ti 2 bolovani in buzunare!" etc). Plangeam in fiecare seara si ajunsesem sa ma urasc pe mine din cauza complexelor, nu ma mai suportam! Acum, ce-i drept, m-am mai implinit (desi n-ar strica nici acum sa mai pun 2-3 kg pe mine),dar nici nu mai pun atata la suflet toate rautatile oamenilor.Mi se par mult prea superficiali cei care te judeca numai dupa aspectul fizic.
Asa ca , Elena, pt nimeni si pt nimic in lume nu merita sa-ti pui tu sanatatea in pericol.Spune-mi daca esti din Bucuresti, sa-ti dau numele si adresa doamnei doctor de care ti-am vorbit. Du-te neaparat la ea, daca cu altcineva nu ai curajul sa vorbesti.Fii sincera cu ea,spune-i care e pb ta, spune-i ca ti-e frica sa nu afle parintii tai si ea te va ajuta si iti va spune ce trebuie sa faci.Bine?
Te pupic si ai grija de tine! -
Bulimia asta e ca cu drogurile sau cu bautul, degeaba ii spui unui alcoolic ca nu-i bine si sanatos sa bei...
Cred ca daca n-ar fi aparut efectele secundare cu crizele de stomac, elena nu s-ar fi destainuit nici aici. Pe ea inca n-o deranjeaza faptul in sine, ci numai simptomele astea neplacute.
Iar aici trebuie cautata cauza si aia tratata. Eu zic (cu parerea mea de diletant) ca e neincrederea in sine. Se pare ca si parintii sunt de-aia care n-au putut da copilului lor incredere in sine, sa stie copilul ca e valoros indiferent de cate kg are si indiferent de ce spune lumea de el.
Eu n-am auzit de nimeni sa fi scapat de boala asta din forta proprie, e nevoie de psiholog si nutritionist pe langa doctorul de familie. -
Mai, daca se duce la un doctor tot e un inceput.Va dati seama ca, din moment ce spune ca ii e frica de parintii ei, nu o sa le spuna oricat am incerca noi sa o convingem.Si cineva tot trebuie sa o ajute.De una singura n-o sa invinga boala. Un doctor bun o sa o indrumeze si o sa-i spuna ce e mai bine pt ea.
Eu nu pot sa ii inteleg pe parintii astia care baga atata frica in propriii lor copii. La ce bun ? Uite, ca acel copil cand intr-adevar are nevoie de parintii lui mai mult decat oricand, nu are curajul sa le ceara ajutorul. Un parinte ar trebui sa fie alaturi de copilul lui in orice clipa, asa cum poate. In loc sa-l certe, mai bine ar incerca sa-l inteleaga si sa-l ajute.
