Sforăitul este atât de frecvent încât multe persoane îl consideră doar un obicei neplăcut. Uneori însă, mai ales atunci când este puternic și este întrerupt de perioade de liniște urmate de gâfâit sau senzația de sufocare, poate ascunde o problemă mult mai importantă: apneea în somn.
Această tulburare poate trece ani întregi neobservată, tocmai pentru că episoadele apar în timp ce dormim. Persoana afectată poate crede că doarme suficient, dar se trezește dimineața obosită, cu dureri de cap sau cu senzația că nu s-a odihnit deloc. În timp, problema poate afecta nu doar calitatea somnului, ci și sănătatea cardiovasculară, capacitatea de concentrare și starea generală de bine.
Ce este apneea în somn
Apneea în somn este o tulburare în care respirația se oprește și repornește în mod repetat în timpul nopții. Aceste pauze pot dura câteva secunde sau mai mult și se pot repeta de numeroase ori într-o singură oră.
De fiecare dată când respirația se întrerupe, nivelul oxigenului din sânge poate scădea, iar creierul reacționează printr-o microtrezire care permite reluarea respirației. Aceste treziri sunt atât de scurte încât persoana nu și le amintește de obicei dimineața, dar ele împiedică somnul să devină profund și odihnitor.
Potrivit National Heart, Lung, and Blood Institute, episoadele repetate de apnee pot împiedica organismul să primească suficient oxigen și pot afecta semnificativ calitatea somnului.
Cea mai frecventă formă este apneea obstructivă
Apneea obstructivă în somn este forma întâlnită cel mai des. Ea apare atunci când musculatura din zona gâtului se relaxează prea mult, iar căile respiratorii se îngustează sau se închid temporar.
Aerul nu mai poate circula normal, respirația se oprește, iar creierul detectează problema și determină o scurtă trezire pentru ca musculatura să se reactiveze și căile respiratorii să se deschidă.
Acest proces se poate repeta de foarte multe ori într-o noapte, fără ca persoana să știe ce se întâmplă.
Mayo Clinic explică faptul că aceste episoade repetate împiedică atingerea unui somn profund și odihnitor.Există și o formă mai rară, numită apnee centrală în somn, în care problema nu este blocarea fizică a căilor respiratorii, ci faptul că creierul nu transmite temporar semnalele necesare mușchilor care controlează respirația.
Cum îți dai seama că ai putea avea apnee
Una dintre dificultățile acestei afecțiuni este că simptomele cele mai evidente apar în timpul somnului.
De aceea, foarte des partenerul este cel care observă primul problema. Poate remarca sforăit foarte puternic, urmat de câteva secunde de liniște, apoi de o inspirație bruscă, zgomotoasă, gâfâit sau chiar senzația că persoana se sufocă.
National Heart, Lung, and Blood Institute include printre semnele caracteristice respirația care se oprește și repornește, sforăitul frecvent și puternic și episoadele de gâfâit după aer.
Nu orice persoană care sforăie are apnee, dar pauzele observabile ale respirației sunt un semnal care nu trebuie ignorat.
Simptomele care apar în timpul zilei
Apneea nu se manifestă doar noaptea. Efectele somnului fragmentat se pot simți pe tot parcursul zilei.
O persoană poate dormi aparent șapte sau opt ore și, cu toate acestea, să se trezească epuizată. Pot apărea dureri de cap dimineața, gură uscată, dificultăți de concentrare, iritabilitate și senzația de „ceață mentală”.
Somnolența excesivă este un alt simptom important. Unele persoane ațipesc când citesc, se uită la televizor sau stau într-o ședință. În formele mai severe, somnolența poate apărea și la volan, ceea ce crește riscul de accidente.
Mayo Clinic recomandă evaluarea medicală în cazul somnolenței excesive în timpul zilei, al trezirilor cu senzație de sufocare sau atunci când partenerul observă pauze ale respirației.
De ce femeile pot avea simptome mai puțin evidente
Apneea în somn este asociată adesea cu imaginea unui bărbat care sforăie foarte tare, dar și femeile pot fi afectate, iar simptomele lor pot fi uneori mai ușor de confundat cu alte probleme.
National Heart, Lung, and Blood Institute arată că femeile cu apnee pot raporta mai frecvent oboseală, insomnie și dureri de cap.
Astfel, o femeie care doarme prost, se trezește des, este foarte obosită în timpul zilei și are dureri de cap dimineața poate pune totul pe seama stresului, schimbărilor hormonale sau menopauzei.
În unele cazuri însă, în spatele acestor simptome poate exista o tulburare de respirație în timpul somnului.
Cine are un risc mai mare de apnee
Riscul de apnee obstructivă crește odată cu vârsta și este mai mare la persoanele care au exces ponderal, deoarece țesutul din jurul căilor respiratorii poate contribui la îngustarea acestora.
Totuși, este important de știut că și persoanele slabe pot avea apnee.
Forma maxilarului, anatomia gâtului, amigdalele mărite, congestia nazală cronică și istoricul familial pot influența riscul.
La femei, riscul crește după menopauză.
Mayo Clinic arată că, înainte de menopauză, bărbații au în general un risc mai mare, însă diferența dintre sexe se reduce după menopauză.Consumul de alcool poate agrava problema, deoarece relaxează musculatura gâtului, iar fumatul este și el asociat cu un risc crescut de apnee obstructivă.
De ce apneea netratată poate fi periculoasă
Apneea nu înseamnă doar somn prost.
Atunci când respirația se oprește în mod repetat, organismul trece de fiecare dată printr-un episod de stres. Nivelul oxigenului poate scădea, iar sistemul cardiovascular este solicitat în mod repetat.
National Heart, Lung, and Blood Institute arată că apneea netratată poate fi asociată cu un risc mai mare de probleme cardiovasculare, inclusiv accident vascular cerebral și infarct.
La rândul său, Mayo Clinic menționează asocierea apneei obstructive cu hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, infarctul, accidentul vascular cerebral și diabetul.
Somnul fragmentat poate afecta și memoria, concentrarea, capacitatea de a lua decizii și starea emoțională. Persoana poate deveni mai iritabilă și poate avea impresia că funcționează permanent cu energia la jumătate.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul nu poate fi stabilit doar după faptul că o persoană sforăie.
Dacă medicul suspectează apnee, poate recomanda un studiu al somnului, o investigație prin care sunt monitorizate respirația, nivelul oxigenului, ritmul cardiac și alți parametri importanți.
Uneori, testarea se face într-un laborator specializat de somn. În alte cazuri, medicul poate recomanda un dispozitiv portabil care permite efectuarea unei părți a monitorizării acasă.
Potrivit National Heart, Lung, and Blood Institute, studiile de somn ajută la confirmarea diagnosticului și la stabilirea tipului și severității apneei.
Cum se tratează apneea în somn
Tratamentul depinde de forma bolii și de severitatea ei.
În cazul apneei obstructive, unul dintre cele mai utilizate tratamente este terapia cu presiune pozitivă continuă, cunoscută drept CPAP.
Aparatul furnizează aer sub presiune prin intermediul unei măști și menține căile respiratorii deschise pe durata somnului.National Heart, Lung, and Blood Institute descrie CPAP drept unul dintre cele mai comune tratamente pentru apneea în somn și explică faptul că presiunea aerului împiedică închiderea căilor respiratorii.
Pentru unele persoane pot fi recomandate dispozitive orale care modifică poziția mandibulei și ajută la menținerea căilor respiratorii deschise. În alte situații, mai ales dacă există o problemă anatomică importantă, pot fi luate în calcul intervenții chirurgicale.
Scăderea în greutate poate contribui la ameliorarea simptomelor la persoanele cu exces ponderal, dar nu este singura soluție și nu trebuie uitat faptul că apneea poate apărea și la persoane cu greutate normală.
Dormitul pe o parte, limitarea alcoolului și renunțarea la fumat pot ajuta în anumite cazuri. Mai multe informații despre măsurile folosite în tratamentul apneei sunt disponibile la National Heart, Lung, and Blood Institute.
Dispozitivele anti-sforăit nu tratează automat apneea
Pe internet există numeroase produse care promit să oprească sforăitul, de la benzi nazale și perne speciale până la diferite dispozitive purtate în timpul nopții.
Problema este că reducerea sforăitului nu înseamnă automat că episoadele de apnee au dispărut.
Sforăitul și apneea în somn nu sunt același lucru, iar mascarea zgomotului fără identificarea cauzei poate crea falsa impresie că problema a fost rezolvată.
Dacă există pauze ale respirației, problema trebuie evaluată medical.
Când ar trebui să mergi la medic
Dacă partenerul îți spune că te oprești din respirat noaptea, dacă te trezești gâfâind sau cu senzația de sufocare, dacă sforăi foarte tare și te simți permanent obosită în timpul zilei, merită să discuți cu un medic.
La fel de important este să ceri ajutor dacă somnolența devine atât de puternică încât îți afectează activitatea zilnică sau apare atunci când conduci.
Apneea în somn este o afecțiune care poate fi diagnosticată și tratată.
Uneori, persoana afectată nici măcar nu își dă seama cât de prost dormea până când începe tratamentul și experimentează din nou un somn în care respirația nu mai este întreruptă de zeci de ori în fiecare noapte.