Sistemul de sănătate mintală pediatrică din România: 6.300 de pacienți/medic

Tulburările de sănătate mintală reprezintă principala cauză de vulnerabilitate în rândul copiilor şi adolescenţilor la nivel global, relevă ultimele statistici. Astfel, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până în 2020, peste 25% din populația de copii a Europei va dezvolta probleme de sănătate mintală și va avea nevoie de consiliere psihologică și/sau psihiatrică. Netratate, aceste tulburări afectează sever dezvoltarea copiilor şi şansa la o viaţă decentă.

În România, nu există o statistică a numărul total de copii cu probleme de sănătate mintală. Potrivit estimărilor organizației Salvați Copiii, realizate prin raportarea la datele internaţionale furnizate de OMS1, în momentul de față, din cei aproximativ 3,8 milioane de copii, peste 760.000 au o tulburare de sănătate mintală. Cele mai frecvente afecțiuni sunt, conform acelorași estimări:



Pentru intervenţia şi tratamentul acestor copii, activează la nivel național, în sistemul public,  mai puțin de 200 de psihologi specializați în sănătatea mintală a copilului și circa 120 de medici specializați în psihiatrie pediatrică (ultimele estimări indică o scădere a numărului acestora, din cauza migrației personalului sanitar).  Astfel, ne aflăm în fața unei nevoi uriașe de servicii de sănătate mintală pentru care există un deficit la fel de mare de resursă umană calificată.

Mai mult, serviciile de sănătate mintală pentru copii sunt concentrate, acum, în 23 de Centre comunitare de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi, dintre care două în București.
Raportând la structura administrativ-teritorială a României, reiese că în 20 de județe nu există niciun asemenea centru, singura variantă pentru persoanele afectate fiind să se deplaseze la serviciile spitalului de psihiatrie sau, în cazul anumitor regiuni unde nu există o asemenea instituție, la spitalul județean. În aceste condiții, se ajunge ca de cele mai multe ori, chiar și în cazul unor afecțiuni ușoare, intervenţia terapeutică să fie axată pe medicaţie, fără să se ţină cont de particularităţile de vârstă şi de dezvoltare ale copiilor şi fără a evalua costurile efectelor adverse şi secundare ale medicaţiei, pentru calitatea vieţii copiilor. În plus, administrarea medicamentelor creşte nivelul de reticenţă a părinţilor în raport cu tratamentul şi conduce astfel la o accesare şi mai scăzută a serviciilor de sănătate mintală.  

„Ca să asistăm la o dezvoltare reală a acestui sistem este, în primul rând, nevoie de trecerea de la intervenţie către prevenţie. Or, pentru asta, ar fi nevoie de un efort la nivel înalt, prin definitivarea și aprobarea Strategiei Naţionale de Sănătate Mintală pentru Copii și Adolescenți, de o bună colaborare între instituţiile responsabile, de o schimbare treptată a mentalităților.
Cât timp bolile psihice de orice fel rămân un subiect tabu în societatea românească, stigmatizarea și discriminarea celor diagnosticaţi cu o asemenea tulburare va continua să reprezinte o barieră în calea accesării serviciilor specializate. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulţi părinţi aleg să nu se prezinte împreună cu copilul la un psiholog sau medic psihiatru decât atunci când este foarte târziu”,
enumeră Gabriela Alexandrescu, președintele Organizației Salvați Copiii, câteva dintre lipsurile sistemului.
 
Și Victor Oslavszky, Șeful Biroului pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății, afirmă că „este un fapt evident: viitorul acestor copii depinde de dezvoltarea serviciilor dedicate lor, iar prevenția este cheia, alături de comunicarea interinstituțională. De aceea, OMS militează pentru crearea unei legături mai strânse între sistemul de sănătate și cel educațional și pentru punerea la punct a unei politici coerente care să simplifice procesul de vindecare și integrare a acestor copii”.


Strategia de sănătate mintală, în lucru de 7 ani

Obiectivul Strategiei Naționale de Sănătate Mintală pentru Copii și Adolescenți este să reafirme și să susțină dreptul copiilor cu dificultăţi emoţionale de a beneficia de servicii de sănătate care să le garanteze demnitatea și să le faciliteze participarea activă la viața colectivității.
Din păcate, deși se află în lucru încă din 2007, Strategia nu a fost, nici până la acest moment, adoptată.

Pornind de la constatarea că micuții cu dizabilități psihice sunt de trei ori mai expuși riscului de a fi victime ale abuzului și neglijării decât restul copiilor și că, în același timp, 1 din 8 copii primește un diagnostic clinic, urmare a abuzului în familie, Organizaţia Salvați Copiii a lansat, în septembrie 2014, campania de combatere a violenței asupra copilului Stop luptei de acasă!, menită, între altele, să convingă actorii politici de necesitatea aprobării și implementării Strategiei de sănătate mintală a copilului și adolescentului și a Strategiei Naționale de Formare și Dezvoltare a Competențelor Parentale, dar și să promoveze rețeaua noastră de consiliere psihologică gratuită, constând în cinci centre pentru părinţi (deschise în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Suceava), Centrul de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii din Capitală și site-ul www.parintibuni.ro, platforma noastră de informare si consiliere on-line, unde o echipă de psihologi este pregătită permanent cu sfaturi privind tulburările de comportament ale copiilor.
De asemenea, conştientizând importanţa uriaşă a ceea ce fac părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor, în cadrul campaniei 2000 de părinţi vor fi sprijiniţi până la finalul acestui an să înlocuiască bătaia, umilinţa şi alte metode abuzive de creştere a copiilor, cu tehnici pozitive, centrate pe nevoile copiilor şi respectarea dreptului acestora la protecţie.