Endometrioza, o boala fara leac

Endometrioza se defineste prin prezenta tesutului endometrial in afara cavitatii uterine. Situsurile cele mai frecvente de implantare sunt peritoneul si viscerele pelviene.

Endometrioza se defineste prin prezenta tesutului endometrial in afara cavitatii uterine. Situsurile cele mai frecvente de implantare sunt peritoneul si viscerele pelviene.

Prezenta endometriozei variaza de la leziuni minime ale organelor pelviene, altfel normale, pana la chisturi masive endometriozice ovariene ce modifica anatomia tubo-ovariana si aderente intinse ce implica frecvent intestinul, vezica urinara si ureterul. Se estimeaza ca apare la 7% din femeile aflate la varsta reproductiva si se poate asocia cu durere pelviana si infertilitate.

Endometrioza este o boala hormon-dependenta (estrogen sensibila). Sunt mai multe teorii in ceea ce priveste originea acestei afectiuni, lucru sugestiv pentru ineficienta acestora - in sensul ca nici una nu poate explica in totalitate cazurile de endometrioza.
In etiopatogenia acestei afectiuni sunt implicati factori imunologici si factori genetici (riscul de endometrioza este de sapte ori mai mare daca o ruda de gradul intai este afectata).

Tesutul endometrial localizat in afara uterului se comporta in mod asemanator: se ingroasa si se dezintegreaza, creand zone hemoragice in fiecare luna, datorita fluctuatiilor hormonale. Dar, el nu poate fi eliminat din organism si provoaca leziuni bine delimitate pe organele pe care le colonizeaza. Tesuturile invecinate devin inflamate sau iritate. Inflamatia duce la aparitia chisturilor si a tesutului cicatricial. Astfel, zonele de proliferare a endometrului dau nastere unor "leziuni", "implante" sau "chisturi". Aceste procese pot provoca durere in regiunea in care se dezvolta endometrioza, in special in timpul menstruatiei.

Simptomatologia bolii


Uneori poate fi asimptomatica, alteori este diagnosticata in decursul unor interventii chirurgicale, dar de multe ori poate avea manifestari foarte zgomotoase:

  • durere pelvina cronica, situata in etajul abdominal inferior (pelvis) sau la nivelul regiunii lombare sacrate;
  • dismenoree (durere in momentul menstruatiei). Aceasta este de obicei bilaterala (poate aparea si unilateral, in functie de localizarea leziunilor endometriozice), apare cu 24-48 de ore inainte de menstruatia propriu-zisa si scade in intensitate imediat dupa aceasta, insa uneori poate sa persiste pe toata durata menstruatiei;
  • infertilitate primara, endometrioza fiind una din cel mai des intalnite cauze de infertilitate la femei;
  • dispareunie (durere in timpul contactului sexual);
  • tulburari de mictiune in timpul menstruatiei (urinari frecvente, dureroase), asemanatoare celor din infectiile urinare joase (cistite);
  • balonare, crampe abdominale dureroase, tranzit intestinal accelerat cu diaree sau diminuat cu constipatie instalate odata cu menstruatia;
  • metroragii (sangerari anormale aparute pe parcusul ciclului menstrual), apar la aproximativ 15-20% dintre femeile cu endometrioza; menoragia (mentruatie cu durata prelungita).