Nenumaratele denumiri metaforice exprima conceptiile diversilor autori asupra creativitatii: "inteligenta fluida" (R. B. Cattell), "gandire divergenta" (J. Guilford), "rezolvare specifica de probleme", "rezolvare de probleme slab structurate" (J. Bruner), "imaginatie creatoare" (Th. Ribot), "imaginatie constructiva" (A. Osborn), "gandire autonoma" (Fr. Bartleit).
Pentru a stimula creativitatea, trebuie sa fim constienti si sa combatem anumite piedici aparute in calea manifestarii imaginatiei. Asemenea obstacole sunt denumite, de regula, blocaje. Sidney Shore (cf. Jaoui, 1990, p.18-20) a inventariat trei tipuri de blocaje ale creativitatii: emotionale, culturale si perceptive.
1. Blocaje de tip emotional:
- teama de a nu comite o greseala, de a nu parea extravagant;
- teama de a risca sa fii un "pionier", de a fi in minoritate;
- oprirea prematura la prima idee, solutie care apare sau teama ori neincredere fata de superiori, colegi, colaboratori;
- capacitatea slaba de a se destinde, de a lasa timp incubatiei sa se desfasoare, sa actioneze;
- dorinta aproape patologica pentru aparenta securitate a "cunoscutului" si a "evidentului";
- dificultatea de a schimba modelul de gandire;
- dependenta excesiva fata de opiniile altora;
- lipsa competentei de a depune un efort sustinut pentru a desfasura procesul de rezolvare a unei probleme de la identificarea ei pana la solutionare.
2. Blocaje de ordin cultural:
- dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de apartenenta;
- "conformism" la idei vechi, ca si la cele noi;
- tendinta de a reactiona conform principiului "totul sau nimic";
- prea mare incredere in statistici si experienta trecuta;
- punerea pe primul plan a factorilor practici sau economici in luarea deciziilor, ceea ce reduce timpul pentru a avea un numar suficient de idei;
- slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile;
- sentimentul ca tendinta de a te indoi sistematic este un inconvenient social;
- prea mare incredere in logica a ceea ce se numeste Ratiune;
- exaltarea excesiva fata de spiritul grupului, conducand la conformism.
3. Blocaje de ordin perceptiv:
- incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;
- incapacitatea de a distinge intre cauza si efect;
- dificultatea de a defini o problema sau declinarea capacitatii,
- refuzul de a sesiza, de a releva;
- dificultatea de a destructura o problema in elemente care pot fi manipulate, dirijate;
- dificultatea de a diferentia intre fapte si probleme;
- prezentarea prematura a pseudo-solutiilor la probleme care nu au fost inca definite;
- incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun in contact cu mediul;
- dificultatea de a percepe relatii neobisnuite intre idei si obiecte;
- incapacitatea de a defini lucrurile;
- ingustarea excesiva a punctului de vedere;
- credinta negativa: "Nu sunt creativ".
Omul dispune de un potential - creativitatea, iar datoria lui este sa-l descopere, sa si-l dezvolte si sa-l puna in evidenta. Si aceasta, deoarece numai prin creatie avem sansa de a deveni asemenatori Creatorului.
de Marinoiu Daniela, psihoterapeut, Clinica Aquamarin