"Prima iubire nu se uita niciodata" - sunt vorbele pe care le aud foarte des si inclin sa cred ca sunt adevarate. Intr-adevar, este greu sa dai uitarii primii "fluturi" din stomac, prima bataie mai puternica a inimii, noptile nedormite, petrecute cu gandul la primul baiat pe care l-ai iubit...
Pot fi momente in care l-ai urat pentru ca ai ajuns sa il iubesti atat de tare, incat ai ajuns in pragul disperarii in momentul in care v-ati despartit, poate inca il mai iubesti sau te copleseste nostalgia cand iti aminteste de el - "Ce bine era", "Cat eram de fericiti impreuna!..." - sau poate inca mai adormi cu gandul la el.
Potrivit unui studiu publicat in cotidianul Daily Mail, oamenii de stiinta sustin ca ar trebui sa dam uitarii prima noastra iubire, pentru ca amintirea acesteia ne poate distruge relatiile viitoare de dragoste.
Conform acestei cercetari, cea mai buna modalitate care garanteaza fericirea indelungata a unei relatii este sa nu te "fixezi" pe trairile pe care le-ai avut cand ai fost indragostita pentru prima oara.
Persoanele care au o privire mai pragmatica a ceea ce isi doresc de la o relatie amoroasa au cele mai multe sanse sa isi gaseasca un partener pe termen lung. In schimb, daca incerci sa reinvii suflul primei iubiri, poti fi dezamagita.
Si eu imi amintesc de prima iubire... A fost o relatie de dragoste de doi ani, cu bune si mai multe rele, din cate imi amintesc, dar il iubeam enorm. Dupa ce ne-am despartit, am suferit mult si mi-au trebuit doi ani sa imi "treaca de el". Era crunt, pentru ca in orice barbat il vedeam pe el si simteam ca nu reusesc sa fiu fericita alaturi de niciun barbat, in afara de el, bineinteles.
Au mai existat momente in am avut "zvacniri" marcate de dorinta de a-l simti aproape, a-l tine de mana sau de a-i vorbi, pentru ca sentimentele nu pot fi date uitarii chiar asa usor. Puteau fi si doua luni in locul celor doi ani de relatie si cred ca situatia nu s-ar fi schimbat in vreun fel, as fi suferit la fel poate, pentru ca intensitatea trairilor a fost maxima.
E drept, in relatia de dragoste ce a urmat am facut multe comparatii cu ceea ce am trait inainte si a fost o mare greseala, pentru ca nu am facut decat sa imi "starnesc" nefericirea, care m-a urmarit o perioada. In timp, am invatat ca dragostea nu este niciodata la fel (si nici nu trebuie sa fie la fel), iar daca ai vointa si iti doresti cu adevarat sa fii fericit, un prim pas ar fi sa renunti la asemanari si comparatii.
Daca ar fi sa iei drept etalon prima dragoste, in mod sigur, la un moment dat, in urmatoarea relatie, te vei trezi mintit chiar de propria persoana: ai creat o lume asemanatoare cu una pe care ai pierdut-o candva, dar ai uitat de sentimente, care sunt cele mai importante...