Când URSS s-a prăbuşit, în 1991, fostele republici socialiste au fost nevoite să se descurce pe cont propriu. Ca într-o mare asociaţie care s-a desfiinţat, unii s-au descurcat mai bine, alţii au rămas prizonierii trecutului, incapabili să-şi găsească drumul şi să progreseze fără ajutor străin. Asta s-a întâmplat cu regiunea de sud-est a Republicii Moldova, care a ales să rămână loială comunismului şi şi-a proclamat independenţa.
După ce s-a rupt de Chişinău, Transnistria supravieţuieşte cu sprijinul financiar şi militar al Rusiei, dar asta nu înseamnă că viaţa oamenilor din acest teritoriu s-a îmbunătăţit faţă de traiul pe care l-ar fi avut dacă erau cetăţeni moldoveni. Transnistria şi-a declarat independenţa în 1990, însă aceasta nu este recunoscută la nivel internaţional. E o ţară care nu există oficial, cu aproape 500.000 de locuitori, în care timpul pare că a stat pe loc aproape trei decenii.
Când a auzit de acest loc, fotografa Julia Autz a fost curioasă să vadă la faţa locului cum este viaţa într-un asemenea colţ de lume în care viitorul este incert. "Am vrut să descopăr singură cum este să trăieşti într-un asemenea loc", a declarat ea pentru Huck Magazine.