Organanismele modificate genetic ne îmbolnăvesc sau ne scapă de foamete? Preocuparea tot mai mare a românilor pentru o viaţă sănătoasă reiese şi din faptul că 81% dintre români îşi doresc interzicerea cultivării organismelor modificate genetic, arată un raport recent.
Deşi corporaţiile din industria biotehnologiilor au un aliat în persoana ministrului Agriculturii Valeriu Tabără, în supermarketurile din România nu se găsesc alimente modificate genetic, iar fermierii au renunţat să cultive porumb modificat genetic, ca urmare a performanţei slabe a culturii, spune Gabriel Păun, autorul studiului.
Organismul Modificat Genetic (OMG) sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normale, cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite caracteristici noi.
Potrivit Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (INFOMG), România are o istorie relativ lungă în cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse în România în anul 1998, fără ca România să fi realizat vreodată studii de evaluare a riscurilor asupra sănătăţii şi mediului. Aşadar, în 1998 au fost introduse în România 14 varietăţi de soia modificată genetic. Când România a devenit stat membru al UE în anul 2007, soia MG a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul României, conform reglementărilor europene.
În anul 2007, România a aprobat tacit cultivarea de porumb MG cu denumirea MON810 (ce aparţine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat în UE la vremea respectivă, pe care România l-a acceptat automat. În ţară nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra biodiversităţii, sănătăţii, mediului social şi economic.
Pe de altă parte, susţinătorii organismelor modificate genetic acuză interese economice care stau la baza interzicerii abuzive a OMG-urilor. AGROBIOTECHROM, asociaţie profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România, consideră că OMG-urile sunt soluţia pentru criza hranei şi pentru preţurile deosebit de mari ale alimentelor, preţuri care vor creşte până ce nu vor mai putea fi suportate nici de cei bogaţi. În plus, aceştia susţin că fermierii români sunt dezavantajaţi pe piaţa internaţională din cauza interdicţiilor de cultivare.