Interviu Ioana Pasca - "Am fost mereu o persoană supraponderală, nu mi-a plăcut să fac sport, dar deloc! Matematica mi-a deschis ochii"

M-am hotărât să devin Health Trainer pentru că doresc să împartăşesc experienţa mea cu oamenii obişnuiţi care sunt încă neîncrezători că pot face o schimbare în stilul lor de viaţă la orice vârstă.
Care este povestea din spatele acestei schimbări bruşte de perspectivă? Ce te-a determinat să părăseşti munca dintr-o companie cunoscută şi cu un program stabil pentru a deveni Health Trainer?

La un moment dat, cred ca fiecare dintre noi simte că şi-ar dori să facă “şi altceva”… La mine, sentimentul ăsta a fost mereu în mine, îmi plac provocările şi nu cred că mi-ar fi plăcut cum era înainte de anii ‘90, când ieşeai la pensie din acelaşi loc de muncă în care te angajai după ce terminai facultatea. Înca din studenţie, îmi plăcea noţiunea asta de “şi altceva”. Eram studentă la chimie şi lucram într-un post de radio. După ce am terminat facultatea, m-am angajat la un laborator de chimie, dar microbul cu radioul era în mine, aşa că am abandonat domeniul şi am intrat în Mass–Media. După ceva ani, m-am apucat de Marketing şi m-am dus iar la facultate ca sa învaţ mai multe despre target, poziţionare, rating, comunicare şi PR… Îmi place să cred că toate acestea m-au ajutat să mă formez ca om şi să mă dezvolt profesional, iar Comunicarea ramâne domeniul meu de suflet şi m-am apucat acum şi de blogging. Ce m-a determinat să-mi schimb perspectiva? Eu nu o consider o schimbare, ci un parcurs firesc. Cred că ăsta e de fapt drumul meu. Am lucrat şi în companii 100% româneşti, dar şi în corporaţii 100% străine, m-am adaptat mereu mediului respectiv, îmi place să cred că mi-am pus şi amprenta personală prin locurile prin care am trecut şi din toate am învăţat lucruri pe care acum le voi pune în practică în dezvoltarea proiectelor personale. M-am hotărât să devin Health Trainer pentru că doresc să împartăşesc experienţa mea cu oamenii obişnuiţi care sunt încă neîncrezători că pot face o schimbare în stilul lor de viaţă la orice vârstă.
Că te poţi apuca de sport şi la 40 de ani, chiar dacă nu ai fost deloc o persoană activă pâna atunci, că poţi să înveţi să mănânci sănătos, că îţi poţi modela silueta şi să ştergi ceva ani de pe chipul tău în mod natural, fără pastile, bisturiu sau inele miraculoase.

Care a fost momentul crucial care te-a făcut să înţelegi că ai nevoie de o schimbare a stilului de viaţă? Care au fost primii paşi către noua ta viaţa?

Matematica! Un simplu calcul matematic mi-a deschis ochii, aş putea spune… Să explic: când mama mea avea vârsta pe care o am eu acum, eu aveam jumătate din vârsta ei şi eram în ultimul an de facultate. Eram adult, iar mama considera că şi-a făcut datoria, ne-a crescut, ne-a educat, ne-a pus pe o direcţie, pe mine şi pe fratele meu.… şi avea doar 46 de ani! Ei bine, până când fetele mele vor ajunge studente mai sunt ceva ani, iar eu trebuie să le pot fi alături, aşa cum mi-a fost şi îmi este şi acum mama mea… Tocmai de aceea, acest calcul matematic m-a determinat să fac ceva cu viaţa mea, cu sănătatea mea, cu corpul meu. Îmi doream o schimbare radicală, aşa ca un “restart” la computer! Am fost mereu o persoană supraponderală, nu mi-a plăcut să fac sport, dar deloc! Nici măcar în copilărie, aşa încât, după ani, toate aceste lucruri mi-au afectat starea de sănătate. Mă simţeam mereu obosită, fără chef, aveam dureri mari de spate pentru că stăteam ore în şir la birou şi nu făceam niciun pic de mişcare, dureri articulare din cauza kilogramelor în plus, după orice masă îmi era rău, eram balonată, aveam des crize biliare, probleme digestive, iar de silueta mea ce să mai zic… Nu este deloc plăcut să mergi prin magazine şi să tot probezi haine şi să nu îţi vină, să nu îţi gaseşti măsura potrivită din modelul pe care îl vezi în vitrină.
Am auzit în jurul meu mereu îndemnul “slabeşte acum, să nu regreţi mai târziu” sau “fă mişcare, du-te la sport”… Dar până când nu mi-a zis corpul meu asta, până când mintea mea nu a fost pregatită, nu am făcut nimic corect şi concret!

Am simţit la un moment dat că sunt pregătită pentru o schimbare şi că mi-o doresc foarte mult. Atât pentru mine, cât şi pentru cei din jurul meu. Vreau să le fiu exemplu fetelor mele, pentru că acum ştiu cât este de importantă o alimentaţie echilibrată şi sportul, încă din copilarie. Mama mea îmi spunea zilele trecute: “nu-mi vine să cred cu ce te ocupi, tu care, atunci când erai la şcoală, îmi cereai cu lacrimi în ochi scutire de la sport şi nu te preocupa silueta”. Nu vreau ca fiicele mele să-mi repete greşelile… Acum vreo doi ani aveam aproape 90 de kg, purtam măsura 48 la haine...Azi merg cu mândrie prin magazine şi caut măsura 34–36 la haine sau S la tricouri! Aproape că share-uiesc aceleaşi haine cu fiica mea cea mare care, la 12 ani, este deja mai înaltă decât mine! Prin urmare, primii paşi spre schimbare sunt legaţi de nutriţie. Am consultat un nutriţionist care mi-a spus ce greşeli făceam în alimentaţie, ce ar trebui să schimb şi mi-a dat câteva explicaţii legate de metabolism şi ce dietă să adopt. Pentru că eu sunt omul care trebuie să înţeleagă lucrurile înainte de a le pune în practică, am început să citesc mai mult în legatură cu nutriţia şi aşa am ajuns să mă înscriu la cursurile de formare profesională pentru a deveni Tehnician Nutriţionist. Şi de aici a început totul… Însă cea mai mare provocare nu a fost să mă ţin de dietă, pentru că eram foarte hotărâtă să învăt ce e bine pentru mine şi să îmi schimb stilul alimentar pentru a nu mă mai întoarce la ce a fost.
NU! Cea mai mare provocare a fost să mă determin să-mi placă să fac sport. Cum nutriţionistul mi-a recomandat, evident, să mă apuc şi de sport, am început atunci să-mi caut o sală de sport unde să mă apuc de antrenament. Dar au început frustrările, pentru ca acolo mi se părea că toată lumea face mai bine decât mine, eu care abia puteam ridica un picior de la sol şi, prin urmare, în perioada aceea nimic nu m-a determinat să-mi placă să fac sport. Am tot schimbat săli, instructori, stiluri de antrenament, până când am reuşit să mă motivez singură şi să ajung să descopar antrenamentul care nu numai ca îmi place, dar a dat şi rezultate spectaculoase în cazul meu. Aşa încât, după ce am terminat cursurile de nutriţie, m-am ambiţionat şi am vrut să-mi depăşesc limitele, aşa încât mi-am luat şi acreditarea de instructor aerobic – fitness, precum şi cea de Personal trainer. Astfel, pot oferi clienţilor care doresc să slăbească, să se tonifice, să îşi recapete silueta şi pofta de viaţă o consultanţă completă: plan de nutriţie cu evaluare periodică, dar şi recomandări privind antrenamentele potrivite, în funcţie de obiectivul ales.

De exemplu, în calitate de instructor şi personal trainer, la şedintele de sport sunt foarte atentă la execuţia corectă a exerciţiilor şi corectez mereu poziţia clientelor mele pentru a executa corect mişcările. Dacă e nevoie, întrerup toată sala ca să arătăm unei cliente noi cum se execută corect un exerciţiu, ca să nu ramână în urmă. Mi se întâmplă de foarte multe ori, când eram un simplu client la o sală de sport, să pierd coregrafia unui exerciţiu, să nu îl pot executa şi până reuşeam să “prind” mişcarea, instructorul trecea la urmatorul exerciţiu şi la final simţeam că am terminat ora fără să fi lucrat în mod eficient.
De asta, programele pe care le abordez eu nu se bazează foarte mult pe coregrafie sau pe sărituri în neştire, ci pe execuţia unor serii de exerciţii în circuit sau pe interval de timp, dar şi de tipul weight loss Pilates. Exerciţiile din clasele mele se bazează pe cel mai bun şi mai eficient aparat construit vreodată: corpul uman! De la o şedinţă la alta vin cu noi exerciţii, le surprind mereu pe clientele mele şi asta le place foarte mult, că nu au parte de rutină, ci de surprize şi chiar bonusuri la final de şedinţă. Şi cum spun ele: “bonusul nu este niciodată ciocolata”, ci o serie finală de exerciţii pentru a încheia ora cu zâmbetul pe buze. Lucrăm antrenamentele cu propriul nostru corp, cu puţine accesorii şi acestea din cele uzuale: gantere, extensoare, beţe, mingi etc. Nu avem nevoie de aparate şi accesorii sofisticate, importantă este atmosfera, o sală decentă şi foarte multă determinare.