Ghidul inventatorului de mâncăruri

Copiii vor învăța să facă ceva numai dacă vor fi lăsați să facă acel ceva.
Am spus mereu chestia asta pentru că eu cred cu tot sufletul în ea. Atâta vreme cât nu îi lăsăm să facă nimic sau ne băgăm peste ei pentru că nu fac bine, copiii nici nu vor învăța și își vor mai pierde și încrederea în ei.

L-am lăsat pe copilul meu să spele vase de pe la 4 ani

 
A fost o lungă perioadă în care am folosit vase și tacâmuri nu prea bine spălate, dar între o furculiță curată și un copil încrezător, am ales a doua variantă. Aveam grijă, în schimb, să îi arăt, fără să se simtă vreo urmă de reproș, cum se spală corect.
Am avut și o lungă perioadă cu mâncăruri în care legumele nu erau bine decojite și nici egal tăiate. Am mâncat multe salate tăiate haotic, din combinații și mai haotice. I-a luat ceva până a înțeles cum se face treaba. Nu m-am plâns, nu am corectat lucrând peste el, ci doar în paralel și explicându-i că e mereu loc de mai bine. A înțeles!

Acum, are o listă lungă de mâncăruri pe care le gătește el. Sunt zile în care el se ocupă de masă. Sunt și zile în care el e cel care mă așteaptă pe mine acasă cu masa pusă.
Există deja mâncăruri pe care el le face mai bine ca mine șiiii… de curând, a intrat în schemă un desert pe care eu nu l-am făcut niciodată și nici nu cred că-l voi mai face. E ceva-ul lui! Waffles! (Asta după ce și-a investit alocația într-un aparat multifuncțional).

Ieri după-amiază, după ce a făcut niște cașcaval pane, a constatat că i-a mai rămas și ou bătut, dar și pesmet. Cum educația primită l-a învățat să nu arunce, la o scurtă privire prin bucătărie, i-a venit o idee când i-au picat ochii pe mere: mere pane!

Mbuon! Și a zis că pune zahăr și scorțișoară în rămăsițele de ou/pesmet și încearcă treaba asta.
Eu, ce să vă zic, nu știam de combinația asta. Am întrebat pe Sf. Google și am descoperit că este, se face, s-a pomenit. Apoi, i-am spus copilului că eu nu auzisem de așa ceva.

-Eh, mami, pe mine nu mă interesează! Eu nici nu m-am gândit la asta. Ce treabă am eu dacă există sau nu? Eu testez! Eu testez mereu ce cred eu că ar fi bun și, dacă iese bun, mai fac. Ce? Tu crezi că ăla care a inventat sarmalele a stat să se întrebe dacă există așa ceva? Tu nu-ți dai seama? Unu` a învelit un guguloi de carne tocată într-o foaie de varză și a fiert-o. Dup-aia a început să facă toată lumea și uite la ce s-a ajuns azi.
Inventatorii de mâncăruri nu au nevoie de rețete, înțelegi?

Am înțeles. Păi, nu-nțeleg eu tot?

Bine, pe el îl ajută și fizicul. Începe să arate ca și când el ar fi inventat mâncarea. În curând, la ”mâncare”, în dicționar, va apărea poza lui.

Sunt mama lui Victor (10 ani) și sunt tare mândră de asta. Am divorțat când copilul avea 2 ani și de atunci a început aventura noastră în doi și viața mea de femeie divorțată.